1,926 matches
-
limbii și lingvistică generală, filozofia limbajului, pragmatică, sociolingvistica, poetica, stilistica, retorica, lingvistică textului, analiza discursului. Este unul dintre întemeietorii și coordonatorii Colocviului Internațional de Stiinte ale Limbajului "Eugeniu Coșeriu" (CISL), considerat una dintre cele mai mari manifestări științifice cu profil filologic din lume. Dorel Fînaru, Lingvistică limbilor lumii (c) 2015 Institutul European Iași pentru prezență ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, 700469, O.P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com, www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
creionez mediul în care m-am format ca literat și ca să risipesc senina prejudecată pe care o are, ca să zic așa, o parte a criticii literare atunci când judecă opera unui scriitor care vine dintr-un alt mediu decât cel strict filologic. Nici o facultate nu te învață ce să scrii și cum să scrii. Într-o mare măsură scriitorul este un autoditact. Chiar și cel care termină literele. Scrisul îl înveți pe propria ta piele. Nimic nu poate înlocui experiența de viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
în viața fiecărui membru al ei. Silvia terminase cu rezultate bune primul an de facultate și se angajase ca anul al doilea să-l parcurgă la fără frecvență în București, dar să folosească sejurul permanent în Cipru pentru lărgirea orizontului filologic cu includerea studierii limbii grecești. Astfel primul nostru copil era deja pe calea spre a deveni poliglotă, ceea ce mie îmi aducea o enormă satisfacție. Băieții, Cătălin și Ioan, intraseră la liceul unde studiase și Silvia, în clasa a VIII-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
al omului, care fundamentează concepția sa asupra psihicului din perspectivă comparativă, pregătind, în momentul următor, posibilitatea ca studiul acestuia să-l facă într-un laborator specializat, cu referință la producerea fenomenului la copii, la bolnavi, dependent de condiții etnografice, istorice, filologice. A făcut acest lucru ținând aprins focul eternelor probleme ale filosofiei, ținând cont de implicațiile etice, religioase pe care le presupune reformularea relației dintre suflet și corp, a legăturilor dintre obiecte și cel care le reflectă. Societatea germană a acelei
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cînd voi fi chemat la oastea regelui sau a episcopilor noștri; sau cînd voi face cavalcade [...]". Traducere după C. Pfister, Études sur le règne de Robert le Pieux (996-1031), Paris,1885, p. 170-171. (Biblioteca de la École des Hautes Études, Științe Filologice și Istorice, fasc. 64). Este vorba despre textul unui jurămînt de pace propus către 1023 de către episcopii de Beauvais și de Soissons seniorilor din vecinătate și supus [atenției] regelui Franței de atunci, Robert al II-lea cel Pios, fiul lui
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ceea ce ar fi în contradicție cu statutul ei82. Pentru faptul că a reformulat bine-cunoscuta construcție "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit" drept "cel mai mare dintre toate", Gaunilon a fost acuzat de către Anselm de infidelitate filologică. Între cele două concepte există o diferență de semnificație, deoarece nu semnifică același lucru și există o diferență de statut, expresia unuia exprimând necesitatea și a celuilalt contingența 83. Anselm critică astfel formularea lui Gaunilon: " Mai întâi ceea ce adesea susții
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de articolul J. Danezii- Juul. Saxonii - Gehul. Celții - Gewel. Polonezii - Willia. Rușii - Razdjestva. Bulgarii - Bozik. Ucrainieinii - Rizdo. Sârbii, sloveniiBozic. Nașterea Dmnului este denumită la români printrun cuvânt propriu, specific numai popurului nostru: Crăciun. Cu privire la originea acestuia, există o îndelungată dispută filologică, dar majoritatea lingviștilor afirmă că termenul provine din limba latină. Hasdeu îl deduce din lat. crastinum. alții din colationem de la colatio (chemarea făcută poporului de către preoții păgâni pentru a anunța sărbătorile ce soseau). Sau din lat. carnatione, de la incarnatio (întruchipare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de articolul J. Danezii- Juul. Saxonii - Gehul. Celții - Gewel. Polonezii - Willia. Rușii - Razdjestva. Bulgarii - Bozik. Ucrainieinii - Rizdo. Sârbii, sloveniiBozic. Nașterea Dmnului este denumită la români printrun cuvânt propriu, specific numai popurului nostru: Crăciun. Cu privire la originea acestuia, există o îndelungată dispută filologică, dar majoritatea lingviștilor afirmă că termenul provine din limba latină. Hasdeu îl deduce din lat. crastinum. alții din colationem de la colatio (chemarea făcută poporului de către preoții păgâni pentru a anunța sărbătorile ce soseau). Sau din lat. carnatione, de la incarnatio (întruchipare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
fenomene precum expresiile idiomatice, proverbele, "citatele celebre" ș.a. - are o vechime considerabilă, ale cărei origini pot fi urmărite până în Antichitate. Cu toate acestea, termenul de textem ca atare este o creație metalingvistică relativ recentă, care s-a impus în cercetarea filologică internațională începând cu deceniul al șaptelea, prin analogie cu mai cunoscutele concepte fonem, morfem, semantem etc. De atunci încoace, termenul a fost utilizat în trei accepțiuni principale. 1.2.1. Prima dintre aceste accepțiuni se asociază cu studiile incipiente ale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
limbajului figurat convențional" (Conventional Figurative Language Theory/CFLT), pe care cei doi cercetători au expus-o într-o serie de lucrări publicate în ultimul deceniu 48, descriind-o ca pe o doctrină "fundamentată cognitiv, deschisă către ideile relevante ale abordării filologice a limbajului figurat și orientată în sens cultural"49. Punctul de plecare al CFLT este indiscutabil de factură cognitivistă: Premisa de bază a acestei teorii - recunosc autorii înșiși - este că, în realitate, componenta imagistică, i.e., o structură conceptuală care mediază
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dimensiunii gramaticale (sintactice) asupra dimensiunii semantice. Această stare de lucruri caracterizează în principal frazeologia europeană (sau, cel puțin, acea parte a ei - încă destul de răspândită - care a rămas tributară structuralismului), generativismul american și, după cum am văzut, o parte din cercetarea filologică românească, care, în ceea ce privește analiza textemelor, perpetuează în multe cazuri principii și metodologii anacronice. Desigur, achizițiile de natură gramaticală ale frazeologiei structurale nu sunt eronate, ci doar limitate; de aceea, ele nu trebuie ignorate, ci completate cu o perspectivă de ordin
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ale culturii, inclusiv la nivelul global al antropologiei (în sensul ei cultural). Cu alte cuvinte, este vorba despre, într-o primă aproximație, un modul al "noului umanism", care reia proiectul fundamental humboldtian, vizând, în ultimă instanță, reconstrucția actuală a domeniului "filologic", pe bazele de principiu ale unei științe "integrale" a limbajului."186 1.1.1. Din punct de vedere epistemologic, integralismul lingvistic se individualizează printr-un set de cinci principii în funcție de care Eugeniu Coșeriu și-a desfășurat întreaga sa activitate științifică
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
italiano, Bulzoni, Roma, 1996. Casas Gómez, Miguel și Rocío Vela Sánchez (eds.), Eugenio Coseriu, in memoriam. XIV Jornadas de Lingüística, Servicio de Publicaciones - Universidad de Cádiz, Cádiz, 2013. Cele mai vechi cărți populare din cultura română, vol. II: Fiziologul, studiu filologic, studiu lingvistic, ediție și glosar de V. Guruianu; Archirie și Anadan, studiu filologic, studiu lingvistic, ediție de Magdalena Georgescu, Editura Minerva, București, 1997. Cernătescu, Radu, Literatura luciferică. O istorie ocultă a literaturii române, Cartea Românească, București, 2010. Cernea, Maria, Unități
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Coseriu, in memoriam. XIV Jornadas de Lingüística, Servicio de Publicaciones - Universidad de Cádiz, Cádiz, 2013. Cele mai vechi cărți populare din cultura română, vol. II: Fiziologul, studiu filologic, studiu lingvistic, ediție și glosar de V. Guruianu; Archirie și Anadan, studiu filologic, studiu lingvistic, ediție de Magdalena Georgescu, Editura Minerva, București, 1997. Cernătescu, Radu, Literatura luciferică. O istorie ocultă a literaturii române, Cartea Românească, București, 2010. Cernea, Maria, Unități frazeologice în limba română, Kreativ, Târgu-Mureș, 2009. Chafe, W. L., "Idiomaticity as an
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1975. Toate fragmentele citate de-a lungul cărții noastre trimit la această ediție. 366 Cele mai vechi cărți populare din cultura română, vol. II: Fiziologul, studiu filologic, studiu lingvistic, ediție și glosar de V. Guruianu; Archirie și Anadan, studiu filologic, studiu lingvistic, ediție de Magdalena Georgescu, Editura Minerva, București, 1997, pp. 97-98. 367 A se compara cu en. A leopard cannot change his spots. 368 V. și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
București, 1975. Toate fragmentele citate de-a lungul cărții noastre trimit la această ediție. 366 Cele mai vechi cărți populare din cultura română, vol. II: Fiziologul, studiu filologic, studiu lingvistic, ediție și glosar de V. Guruianu; Archirie și Anadan, studiu filologic, studiu lingvistic, ediție de Magdalena Georgescu, Editura Minerva, București, 1997, pp. 97-98. 367 A se compara cu en. A leopard cannot change his spots. 368 V. și comentariul lui Eugen Munteanu: "în raportul ei cu gândirea, limba nu mai este
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Leconte de Lisle: "Helada la care aderasem acum zece ani era Helada lui Nietzsche: Elanul, cutreierînd dinamic ființele și ridicînd extatic un cer platonician. Legătura dintre această primă fază și a doua? E căutarea unei Grecii mai directe, mai puțin filologice. E vorba desigur de o Grecie, simplă ipoteză morală, din care derivă o normă de civilizație și creație. Credeam a fi recunoscut în pitorescul și umorul balcanic o ultimă Grecie, o ordine asemănătoare celei de dinaintea miraculoasei lăsări pe aceste locuri
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
comparatist, e că primul, spre deosebire de al doilea, a refuzat orice tiranie a arbitrariului, cerînd o răbdătoare și meticuloasă cercetare a detaliilor istorice, impregnată de efortul de a ajunge la o simbioză mentală cu obiectul cercetării. Dilthey repeta mereu că sursele filologice sau de altă natură sînt indispensabile pentru înțelegerea istoriei". Context în care Virgil Nemoianu își afirmă regretul, unul în apropierea resentimentului, că autorul lui Așa grăit-a Zarathustra a fost adoptat drept călăuză socio-istorică și nu autorul Esenței filosofiei, asigurîndu-se
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
istoria literară este exegeza eminesciană, din păcate rămasă doar la nivelul celor finalizate și publicate în revista junimistă, și care adună circa o treime din paginile plănuite de istoric pentru centenarul nașterii. Exegeza eminesciană. Poeziile antume din punct de vedere filologic va fi publicată abia în 2002, la Editura Floare albastră, Antologie, notă editorială și bibliografie de Doina Rizea, Prefață de Nicolae Georgescu. În Prefață, Nicolae Georgescu citează dintr-o scrisoare a lui I.E. Torouțiu, expediată lui Perpessicius (editorul lui Eminescu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
epistola adresată lui Perpessicius pe 22 octombrie 1947: ""Acum lucrez zi de zi la Exegeza Eminesciană și pagină cu pagină trebuie, trebuie să-l citez pe Perpessicius. Va fi o lucrare de 600-700 pagini: Poeziile antume, din punct de vedere filologic. Să ajute și filologia la fixarea cuvîntului, care de la ediție la ediție se schimbă ca nisipul în pustie". Avem, aici, titlul și subtitlul cărții sale, care n-a mai apărut. Într-o altă scrisoare, din 16 decembrie același an, autorul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cu adevărat nu o merită. I.E. Torouțiu rămîne în literatura română un istoric literar de primă mărime și de indiscutabilă stăpînire a meandrelor manuscriselor eminesciene; un acribios pînă în marginea pedanteriei. Se află între eminescologii de frunte, la care instrumentele filologice îți relevă maxima utilitate. "Pentru el, citim în Prefața lui Nicolae Georgescu, filologia înseamnă discurs larg cultural, demonstrație, spectacol de idei, paradă de erudiție; o prelungire a hașdeismului". A fost, ca diriguitor al "Convorbirilor literare", un bun și necesar continuator
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
1894, ocupând, temporar, și funcția de director. Aici o va cunoaște pe Zoe Polihron, cu care s-a căsătorit. Între anii 1894 și 1897, a predat limbile clasice la liceul din Buzău. În 1896, devenise licențiat în științe istorice și filologice. În anul următor, se mută la Iași și este numit profesor de latină la Liceul Internat. La Iași, Axinte Frunză a ilustrat învățământul secundar timp de peste trei decenii (1897-1931ă. La Liceul Internat din Iași, tradițiile democratice erau deosebit de puternice; ele
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
ca profesoară în orașele Bălți și Tg. Neamț, perioadă în care și-a trecut și examenul de capacitate. În 1945 a fost numită, prin concurs, bibliotecară la Biblioteca de limbi slave a Universității din Iași, cadru în care cultura sa filologică și filozofică a putut să se afirme și să fie apreciată de specialiști. Cunoscând perfect limba rusă, s-a înscris între timp și la cursurile Institutului Maxim Gorki din București, pe care l-a absolvit cu nota maximă. În anul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
limba slavă veche, limba rusă contemporanăă, A. Zacordoneț a devenit, în același an, șeful Catedrei de limba și literatura rusă de la Universitatea ieșeană, funcție ce a onorat-o până în 1975. În anul 1973 a obținut titlul de doctor în științe filologice cu teza: Probleme de stilistică comparată privind limba română și limba rusă, după care devine profesor titular. Pe plan didactic a ținut cursuri și seminarii la diverse discipline ca limba slavă veche, gramatica comparată a limbii ruse, gramatica istorică a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
corespondență este relativă, fiindcă, la rigoare, teoria limbajului pare a-și găsi locul, întrucâtva, și în primele două discipline deosebite de Hașdeu (de vreme ce el nu plecase de la aceleași criterii că și Coșeriu). În orice caz, Hașdeu imaginase, pesemne, ansamblul științelor filologice asemeni unei structuri arborescente, cu multe ramificații (după cum Schleicher, specialist în botanica înainte de a deveni lingvist, reprezentase înrudirea limbilor sub forma unui arbore). Ca să ajungem, de pildă, la fonologie, este necesar să facem nu mai puțin de șase distincții succesive
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]