5,701 matches
-
Există variate metode utilizate pentru îndepărtarea coloranților din ape, fiecare având anumite avantaje, cât și dezavantaje (Tabelul 2.1). În general, aceste metode pot fi împărțite în trei clase: fizice, chimice, biologice. Metodele fizice sunt în principal de două tipuri: filtrare prin membrane și adsorbție. Membranele prezintă dezavantajul prețului de cost ridicat pentru înlocuirea lor periodică. Procesele de adsorbție fac parte dintre cele mai des utilizate metode pentru îndepărtarea coloranților, mai ales în cazul în care sorbentul este ieftin și nu
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
necesită o pretratare înainte de aplicare. Comparativ cu celelalte metode, adsorbția are avantajul flexibilității și operării simple, costul relativ scăzut, lipsa de sensibilitate pentru poluanții toxici și nu produce compuși periculoși. Metodele chimice cuprind coagulare sau floculare combinate cu flotație și filtrare, precipitare-floculare, electroflotație, coagulare electrocinetică, oxidare convențională sau procese electrochimice. Aceste metode au în general preț de cost ridicat și pot uneori ridica problema unei poluări suplimentare prin utilizarea unui exces de reactivi chimici. Metodele mai noi de oxidare avansată sunt
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
particular al utilizării microorganismelor viabile, după sterilizarea mediului și însămânțare, se asigură condițiile optime de creștere a microorganismului în prezența colorantului testat. În condiții similare se realizează probe martor. Soluția de colorant se separă de adsorbent prin centrifugare sau prin filtrare, în funcție de mărimea particulelor suportului. Apoi se determină spectrofotometric absorbanța supernatantului sau a filtratului, în condițiile respectării legii Lambert-Beer. Se realizează diluții corespunzătoare când valorile absorbanței nu se încadrează în domeniul liniar al curbei de etalonare. O reprezentare schematică a procesului
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
care funcționează în mod continuu sau semicontinuu; - se asigură o densitate mare a celulelor; - adsorbția pe celule neviabile se îmbunătățește uneori prin imobilizare; - preparatul microbian sub această formă poate fi reutilizat, iar separarea produsului imobilizat se poate face simplu prin filtrare, centrifugare, sedimentare și în unele cazuri magnetic; - se pot trata în condiții economice soluții diluate, ape reziduale; - se poate lucra la un pH controlat, uneori deplasat față de pH-ul optim necesar dezvoltării microorganismului, datorită protecției celulelor viabile exercitată de matricea
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
g/L): dextroză, 20; peptonă, 10; extract de drojdie, 3. Culturile au fost crescute în condiții aerobice, la temperatura de 230C, sub agitare. Fungul dezvoltat sub formă de peliculă a fost separat (după 4 zile de creștere) de mediu prin filtrare (membrană cu pori de 150 µm) (Fu și Viraraghavan, 2000; 2001b; 2002a; 2002b). Peliculele fungice au fost spălate cu apă deionizată și au fost utilizate în experimentele de sorbție. Fungul putregaiului alb Trametes versicolor a fost cultivat într-un mediu
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de 106 spori/ mL, în apă distilată sterilă, s-a inoculat în mediul Czapek-Dox lichid la 27 ± 2șC, timp de 5 zile, cu agitare 125 rpm. După perioda de incubare, miceliul (dezvoltat sub formă de fulgi) a fost separat prin filtrare, spălat și a fost utilizat ca biosorbent viabil în același mod descris anterior (Sathishkumar și al., 2004), sau neviabil după diverse pretratamente. Pentru varianta procedeului de adsorbție static într-un mediu aerat (un reactor cu barbotare) biomasa viabilă de Trametes
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Brilliant Orange 3WR (Reactive Orange 16) din soluții apoase în sistem static (O’Mahony și al., 2002). Fungul filamentos, tulpină de colecție C. aphidicola IMI 68689, a fost crescut în mediu lichid în condiții caracteristice. Biosorbentul a fost obținut prin filtrarea masei fungice obținute după 7 zile de creștere și uscare la 60șC. După mojarare și cernere au fost selectate particulele de 150 µm. Kiran și al. (2006) au utilizat pentru prima dată ca biosorbent fungul C. aphidicola. Fungul filamentos, Penicillium
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
distilată. În mediul cu pH-ul ajustat la 5,5, autoclavat (la 121șC, 20 minute) s-a inoculat o suspensie de spori și s-a menținut 7 zile la 25șC, sub agitare. După dezvoltarea fungului biomasa a fost separată prin filtrare, spălată cu apă distilată și uscată 24 ore la 60șC. Biomasa fungică uscată a fost mojarată și sitată selectând particulele de 150 μm, utilizate ulterior ca biosorbent (Iscen și al., 2007). O tulpină de Aspergillus niger a fost cultivată pe
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
al., 2007). O tulpină de Aspergillus niger a fost cultivată pe ape reziduale rezultate din procesarea cartofilor la 28șC sub agitare (150 rpm), timp de 5 zile (Khalaf și Khalaf, 2005). Biomasa a fost separată de mediul de creștere prin filtrare. După spălare cu apă deionizată biomasa fungică a fost uscată la 80șC (20 ore). Biomasa uscată a fost mojarată pentru a obține o arie mare a suprafeței și a fost numită biomasă nativă. Probele de biomasă spălate au fost pretratate
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
2007). Pentru prepararea adsorbentului (biomasă autoclavată de T. harzianum) o suspensie de spori a fost inoculată în 100 mL mediu Czapek Dox, incubată la temperatura camerei ( 27-38șC), timp de 5 zile, sub agitare. Depozitele miceliale rezultate au fost separate prin filtrare, autoclavate la 121șC, 30 minute la 18 psi și apoi spălate cu apă deionizată până la un pH 6,8-7,2 (Sadhasivam și al., 2009). O specie de algă verde izolată dintr-o zonă naturală locală a fost identificată ca aparținând
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
8.4. Absorbția apei 49 8.5. Absorbția electroliților 49 8.6. Absorbția medicamentelor 52 8.7. Absorbția la nivelul colonului 52 9. Noțiuni de fiziologie hepatică 53 9.1. Circulația hepatică 53 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui 55 9.3. Funcția metabolică a ficatului 55 9.4. Funcția secretorie și excretorie a ficatului 57 10. Comportamentul alimentar 57 FIZIOLOGIA CIRCULATIEI D. N. Serban 11. Sistemul circulator 60 11.1. Organizarea funcțională a aparatului cardiovascular 61
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Aparatul juxtaglomerular 194 24.5. Tubul urinifer 195 24.5.1. Tubul contort proximal 195 24.5.2. Ansa Henle 195 24.5.3. Tubul contort distal 196 24.5.4. Tubul colector 196 25. Formarea urinii 197 25.1. Filtrarea glomerulară 197 25.2. Reabsorbția tubulară 201 25.2.1. Reabsorbția în tubul contort proximal 202 25.2.2. Reabsorbția apei și solviților la nivelul ansei Henle 206 25.2.3. Fenomenul de multiplicare contracurent 207 25.2.4. Reabsorbția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
prin artera hepatică și vena portă. Aceasta aduce nutrimente absorbite în intestin la ficat, care este implicat în prelucrarea, stocarea și distribuția lor precum și a vitaminelor. Principalele funcții ale ficatului se împart în trei categorii: funcții vasculare de stocare și filtrare a sângelui; funcții metabolice; funcții excretorii și secretorii. 9.1. Circulația hepatică Ramurile intrahepatice ale arterei hepatice și venei porte converg în capilare sinusoide, care se varsă în venele centro-lobulare (fig. 26), ce converg prin venele hepatice în vena cavă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
dl, concentrație puțin mai mică decât cea plasmatică. De asemenea, permeabilitatea mare a sinusoidelor hepatice determină formarea unei mari cantități de limfă. Aproximativ ½ din limfa formată în organism în repaus provine de la ficat. 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui Sistemul vascular hepatic adăpostește aproximativ 450 ml de sânge, iar în condiții patologice un volum suplimentar de 500 1000 ml. Ficatul este un organ mare, extensibil, un organ venos capabil să acționeze ca un redutabil rezervor de sânge
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
patologice un volum suplimentar de 500 1000 ml. Ficatul este un organ mare, extensibil, un organ venos capabil să acționeze ca un redutabil rezervor de sânge și este capabil să suplimenteze sânge atunci când volumul sanguin circulant este diminuat. Funcția de filtrare și purificare a sângelui revine celulelor Kupffer care captează particulele străine ajunse din intestin în circulația portală. Celulele Kupffer reprezintă macrofage cu mare capacitate fagocitară care tapetează sinusurile hepatice; aceste celule pot curăța sângele foarte eficient la trecerea lui prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
respectiv, iar modificările sale în timp pot fi înregistrate; în aceasta constă metoda electrocardiografică (ECG). Electrozii exploratori pot fi plasați direct pe cord, dar uzual sunt plasați la distanță, pe tegument. Ei sunt conectați prin intermediul unor etaje de amplificare și filtrare la un osciloscop sau la un inscriptor potențiometric sau print-un convertor analog-digital la un computer.. De obicei se folosește un dispozitiv integrat (electrocardiograf), care include toate componentele necesare: electrozi, fire de legătură, circuite de amplificare și filtrare, sistemul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
amplificare și filtrare la un osciloscop sau la un inscriptor potențiometric sau print-un convertor analog-digital la un computer.. De obicei se folosește un dispozitiv integrat (electrocardiograf), care include toate componentele necesare: electrozi, fire de legătură, circuite de amplificare și filtrare, sistemul de vizualizare / înregistrare. O derivație (de culegere și înregistrare a diferenței de potențial electric) este alcătuită din volumul conductor explorat, electrozii de culegere, firele de legătură și dispozitivul de măsurare, afișare, înregistrare (inclusiv amplificatoare și filtre). Culegerea poate fi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
se poate face direct, plasând urechea pe toracele pacientului în ariile de ascultație, sau indirect, folosind un stetoscop. Inregistrarea grafică a zgomotelor cardiace (fonocardiograma) necesită un microfon (plasat pe suprafața toracică sau intracardiac prin cateterism), un amplificator cu sisteme de filtrare a semnalului electric și un inscriptor potențiometric cu inerție mică (sau sistem computerizat de stocare). Se poate realiza o analiză precisă și standardizată a zgomotelor cardiace pe baza înregistrării separate (prin filtre de frecvență) a vibrațiilor din anumite domenii de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
principal este reglarea excreției renale de apă, prin fenomenul de diureză presională (asociat obligatoriu, în condiții fiziologice, cu natriureză presională). 13.3.1. Importanța aportului și eliminării de apă și sodiu Emisia zilnică de urină (diureza) depinde de rata de filtrare glomerulară și de cea de reabsorbție tubulară a apei, ambele fiind influențate de presiunea arterială. In mod normal curba funcției renale arată (fig. 46), în funcție de presiunea arterială medie, un debit de urină finală nul la ~50 mm Hg, diureză normală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
endoteliul vaselor pulmonare) se transformă în angiotensina II (octapeptid puternic vasoconstrictor), rapid inactivată de angiotensinaze. Angiotensina II scade eliminarea urinară de apă și sodiu prin: efect direct asupra epiteliului tubilor uriniferi, scăderea ultrafiltrării glomerulare datorită vasoconstricției (reducerea presiunii efective de filtrare), creșterea reabsorbției (prin scăderea presiunii în vasele peritubulare), creșterea reabsorbției de sodiu prin intermediul aldosteronului. Angiotensina II este un puternic vasoconstrictor, cu acțiune directă asupra miocitelor netede vasculare și indirectă, prin stimularea eliberării de noradrenalină din terminațiile simpatice postganglionare de la nivelul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de creșterea permeabilității capilare. Mecanismele umorale implică efectele unor factori umorali vasoconstrictori (adrenalină, noradrenalină, angiotensină II) și vasodilatatori (histamină, plasmakinină). 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor Schimburile transcapilare de substanțe (fig. 55) se pot realiza prin: difuziune, filtrare și reabsorbție, transcitoză. Procesele de difuziune interesează mai ales porii în cazul apei și substanțelor hidrofile și se realizează transmembranar în cazul substanțelor lipofile. Prin diapedeză elementele figurate pot trece din lumenul capilar în interstițiu, precum și din locul de formare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
în cazul substanțelor lipofile. Prin diapedeză elementele figurate pot trece din lumenul capilar în interstițiu, precum și din locul de formare în capilare. In mod normal mișcarea prin peretele capilar a apei și substanțelor dizolvate se face în mică măsură prin filtrare și absorbție (~ 0,06 ml/100g/min) și în cea mai mare parte prin difuziune (~ 300 ml/100g/min). Structura peretelui capilarelor Peretele capilar este alcătuit dintr-un epiteliu unistratificat pavimentos (celule plate așezate pe o membrană bazală). Fața luminală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
capilar este în acest caz "limitată de perfuzie", în cazul moleculelor mari schimburile fiind, dimpotrivă, "limitate de difuzie". Nu trebuie uitat faptul că difuzia este un mecanism de transport la nivel molecular, bazat pe gradientul de concentrație, nefiind influențată de filtrare sau reabsorbție. Substanțele liposolubile trec ușor prin plasmalemă (coeficientul de partiție ulei/plasmă este un bun indicator pentru rata de difuzie). Acesta este și cazul gazelor respiratorii. Astfel, aportul de O2 la nivel celular nu este limitat de difuzie sau
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
venulele din vecinătatea arteriolelor, precum și consumul de O2 la nivelul peretelui vascular. In consecință, fenomenul de șunt arteriovenos prin difuzia O2 poate deveni un factor limitant pentru aportul de O la nivel tisular în condiții de debit sanguin redus. 2 Filtrarea și reabsorbția prin peretele capilarelor La nivelul peretelui capilar rata totală de transport net al apei prin filtrare este de 16 ml/min, mult mai mică decât 240 l/min prin difuziune. Coeficientul mediu de filtrare este 6,67 ml
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
prin difuzia O2 poate deveni un factor limitant pentru aportul de O la nivel tisular în condiții de debit sanguin redus. 2 Filtrarea și reabsorbția prin peretele capilarelor La nivelul peretelui capilar rata totală de transport net al apei prin filtrare este de 16 ml/min, mult mai mică decât 240 l/min prin difuziune. Coeficientul mediu de filtrare este 6,67 ml/min/mmHg, sau raportat la masa tisulară 0,1 ml/min/mmHg/kg. Valoarea medie a filtrării reprezintă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]