25,509 matches
-
legat de a pune în evidență experiența noastră în domeniu. În practică, aceste două funcții se completează. Monitorizăm ceea ce facem, pentru a atinge rezultate mai bune, ca parte a unui management performant, și, în același timp, ne îndeplinim angajamentele față de finanțatorii și beneficiarii programelor noastre. M. ajută la dezvoltarea și succesul programelor furnizând informație pentru: - a ști că situația actuală tinde către cea proiectată; - identificarea problemele la un stadiu la care pot fi rezolvate; - verificarea situației beneficiarilor pentru a urmări progresul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a planifica pe termen lung; - a obține rezultate maxime cu un minim de resurse. De asemenea, ajută la diseminarea experiențelor astfel încât: alte instituții să poată învăța din experiența noastră; să construim o relație bună cu comunitatea locală; să oferim feedback finanțatorilor. M. reprezintă baza pentru evaluarea performanței programelor prin urmărirea intrărilor, ieșirilor și efectelor. Plecând de la aceste elemente din teoria evaluării și în funcție de corectitudinea înțelegerii lor, evaluarea poate fi percepută fie ca o sumă de grafice și date fără nici o relevanță
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
considerare principiul promovării șanselor egale între bărbați și femei și dezvoltarea durabilă prin integrarea protecției mediului. Cu toate că, în general, documentele de prezentare a fondurilor europene și internaționale subliniază importanța societății civile și a p. public - privat în dezvoltarea și implementarea proiectelor, finanțatorii externi au întâmpinat de multe ori dificultăți în cooperarea cu sectorul public și se pot situa pe poziții contrare față de autorități. Managementul fondurilor externe poate fi afectat de schimbările strategiilor de guvernare care pot diferi destul de mult în cadrul ciclurilor electorale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fructifica dialogul cu reprezentanții comunității naționale/locale (Zamfir, 2004, p. 93). O cauză ar putea fi încercarea partenerilor de a-și impune propriul punct de vedere (acest lucru este vizibil mai ales în cazul proiectelor cu finanțare internațională pentru care finanțatorul impune un reprezentant în p.). Disfuncționalitatea unui p. poate fi cauzată de influența unui actor sau coparticipant care îi marginalizează pe ceilalți și nu permite celorlalți actori să se exprime. Parteneriat public - privat - Claudia Petrescu O preocupare a guvernelor din
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și managementului. În managementul programelor și proiectelor, stabilirea p. este una din primele activități, în funcție de care se fixează scopul și obiectivele. Câteodată, p. nici nu se stabilesc de către organizația care desfășoară programul sau proiectul, fiind strict preluate cele fixate de finanțator sau de organizația centrală (Guvernul, de exemplu). În general însă, elaborarea p. este un act cooperativ al tuturor persoanelor sau instituțiilor implicate în program (vezi plan/program/proiect de dezvoltare socială). De exemplu, la întâlnirea de la Lucerna a comitetului interministerial
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
BM au aplicat programe comune tuturor țărilor în curs de dezvoltare, fără a ține cont de situația specifică României. De aici ar rezulta o desconsiderare a intereselor României în cadrul competiției economice globale în raport cu țările dezvoltate, care sunt, de altfel, și finanțatorii instituțiilor de la Bretton Woods (Ciutacu, 2001). Acest fapt a fost evidențiat de formele cantitativiste ale soluțiilor propuse de tipul „câte societăți să fie privatizate”, de „plafoanele pentru tarife de import sau export, plafoanele de îndatorare etc. (Văcărel, 2001, pp. 332-333
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
se materializează, un impact mai mic sau mai mare. De exemplu, faptul că nu se obține de la autorități aprobarea planului de construcție a unui cămin de bătrâni va avea un impact maxim care se poate dovedi fatal proiectului. Faptul că finanțatorul unui program virează banii cu întârziere poate avea un impact mediu asupra unui proiect obișnuit. Trebuie subliniat însă că echipa de proiect sau consultanții pot da cea mai validă estimare a probabilității și impactului r., întrucât acesta este specific proiectului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
proiectele întreprinse de o organizație cu mari resurse financiare, întârzierea finanțării poate avea doar un impact redus, în vreme ce pentru un ONG abia constituit, dependent de resursele externe, același eveniment va avea un impact catastrofal. Probabilitatea întârzierii finanțării diferă de la un finanțator la altul, dar poate fi estimată pe baza experienței anterioare cu finanțatorul respectiv. O distincție utilă este între r. interne (care țin de organizația promotoare a proiectului - de exemplu, absența personalului suficient necesar pentru implementarea proiectului) și r. externe (care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
avea doar un impact redus, în vreme ce pentru un ONG abia constituit, dependent de resursele externe, același eveniment va avea un impact catastrofal. Probabilitatea întârzierii finanțării diferă de la un finanțator la altul, dar poate fi estimată pe baza experienței anterioare cu finanțatorul respectiv. O distincție utilă este între r. interne (care țin de organizația promotoare a proiectului - de exemplu, absența personalului suficient necesar pentru implementarea proiectului) și r. externe (care țin de mediul în care se desfășoară proiectul - catastrofe naturale, inflație, variația
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
li se adresează vederea derulării unor programe și proiecte de dezvoltare, în vederea obținerii dezvoltării de jos în sus acolo unde nu este posibilă producerea ei de sus în jos, adică pornind de la instituțiile statului. În acest caz, partenerul căutat de către finanțatori sunt ONG-urile sau așa-numitele Community Based Organizations („organizații comunitare”). Rolul ei nu trebuie neglijat însă nici în societățile unde instituțiile de stat funcționează și sunt recunoscute ca legitime. În acest caz, s.c. poate deveni partener al statului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
observat și faptul că, deși la nivel mondial Banca Mondială manifestă un interes redus în susținerea t., în România, lucrurile sunt diferite: intenția Guvernului de a implementa t. în localitățile rurale a fost însoțită de un parteneriat realizat cu respectivul finanțator internațional (vezi Voicu și Voicu, 2004a). În cursul anului 2005 au fost instalate 5 telecentre de către operatorul de telefonie mobilă Orange, cu finanțare guvernamentală. În decembrie 2005, a fost declanșat programul propriu-zis. Sunt acordate primele 33 de contracte pentru a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
aplicative. Între caracteristicile cercetărilor aplicative amintim că evaluarea lor nu este făcută neapărat de către psihologi, ea putând fi făcută și de alte categorii de persoane (ex. manageri, economiști); că problema aleasă este mai restrânsă și privește preocupările organizației sau ale finanțatorului; sau că rezultatele obținute pot avea aplicabilitate practică imediată în organizația respectivă (Neuman, 1997). Totuși, aceste particularități ale problemelor nu epuizează imensa lor diversitate. Astfel, problemele de cercetat pot constitui preocuparea psihologului sau pot fi impuse de către conducerea organizației respective
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
specific? La aceste întrebări aș putea să răspund cu un raționament deductiv: Casalegno se află acolo, la ziarul La Stampa, ca să-i garanteze deschiderea către dreapta în ochii celei mai rele burghezii piemonteze și, practic, ca să-i „păzească” nu pe finanțatori, ci pe „angajații finanțatorilor”. Cu siguranță că acest raționament deductiv este nedrept, la fel ca toate raționamentele deductive. Dar totuși nu complet ilogic, după cum nu este ilogic ca într-un intelectual să existe o anumită doză de snobism și de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
aș putea să răspund cu un raționament deductiv: Casalegno se află acolo, la ziarul La Stampa, ca să-i garanteze deschiderea către dreapta în ochii celei mai rele burghezii piemonteze și, practic, ca să-i „păzească” nu pe finanțatori, ci pe „angajații finanțatorilor”. Cu siguranță că acest raționament deductiv este nedrept, la fel ca toate raționamentele deductive. Dar totuși nu complet ilogic, după cum nu este ilogic ca într-un intelectual să existe o anumită doză de snobism și de dragoste pentru succes; subproduse
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de violență. Desigur, nu e de mirare că Il Popolo 1 a intervenit în apărarea lui Casalegno împotriva unui reprezentant al „așa-zișilor intelectuali”, numindu-l pe acesta din urmă, la fel de firesc, fascist. Dar - apropo de violența necesară, chiar evanghelică - finanțatorii și colaboratorii de la Il Popolo să fie atenți: exact în piața din Templu își vând ei mărfurile și cuvintele. Cele sfinte 1tc "Cele sfinte1" Problema filologică a Imitației lui Hristos constă tocmai în a afla cine este autorul său și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
comerciali, interesați doar de maximizarea propriilor profituri obținute din intermediere și nepăsători la nevoile de marketing și de menținere a piețelor pe care le aveau producătorii pe care, până atunci, fuseseră nevoiți să îi deservească. În ceea ce-i privește pe finanțatori, aceștia s-au pomenit în situația fericită în care luau autonom decizii cu privire la ce finanțează și ce nu, în ce condiții, fără nici un fel de responsabilitate față de efectele deciziilor lor asupra producției industriale pe care, până atunci, fuseseră siliți, prin
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de interesele instituțiilor pe care le conduceau. În tot acest sistem nou-creat prin intermediul reformelor concepute teoretic, după regulile elementare descrise în manualele de liceu cu privire la economia de piață, veriga slabă devenea lanțul unităților de producție industrială. Ele ajunseseră vulnerabile față de finanțatori și pierdeau și legăturile cu piața. Verigile „tari” deveneau intermediarii dintre producție și piață - în primul rând, cei care intermediau relația cu piața internațională - și, mai ales, finanțatorii. Mai rămâne de precizat un detaliu, ce-i drept, semnificativ. Singurul lucru
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
veriga slabă devenea lanțul unităților de producție industrială. Ele ajunseseră vulnerabile față de finanțatori și pierdeau și legăturile cu piața. Verigile „tari” deveneau intermediarii dintre producție și piață - în primul rând, cei care intermediau relația cu piața internațională - și, mai ales, finanțatorii. Mai rămâne de precizat un detaliu, ce-i drept, semnificativ. Singurul lucru care, la începutul tranziției, mai unea cele trei componente principale ale economiei - producătorii, comercianții producției și finanțatorii acesteia - era faptul că toți foloseau bani publici. Nu este vorba
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
rând, cei care intermediau relația cu piața internațională - și, mai ales, finanțatorii. Mai rămâne de precizat un detaliu, ce-i drept, semnificativ. Singurul lucru care, la începutul tranziției, mai unea cele trei componente principale ale economiei - producătorii, comercianții producției și finanțatorii acesteia - era faptul că toți foloseau bani publici. Nu este vorba de avuția publică, concentrată în proprietăți, echipamente, instalații și instituții, ci de banii publici care circulau în rețeaua de instituții ce alcătuiau economia și administrația publică. Și tocmai acești
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
îl aveau extrem de limitat -, iar pe de altă parte, noii capitaliști români se „eliberau” de două subordonări: față de administrație, care putea controla sectorul de stat al economiei, dar nu și cel privat; și față de tehnocrația financiar-bancară, care pierdea rolul de finanțator al economiei. Într-adevăr, pe tot parcursul tranziției economice, firmele private s-au finanțat în mai mare măsură prin arierate decât prin împrumuturi bancare sau prin aport de capital. Acest mecanism esențial alcătuit dintr-o triadă formată din arierate, firme-căpușă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
unuia dintre ei să-și constituie un mic capital cu banii colectați de la ceilalți cu ocazia acestor reuniuni, deschizându-și la Potsdam o spălătorie industrială. Dacă la Început muncea doar Împreună cu soția sa, mai tarziu avea 250 de angajați, devenind finanțatorul reuniunilor cu foștii săi colegi. Povestea acestei reconversii reușite În condiții defavorabile și prezentată că o performanță de necrezut (direkt Kapitalist werden!, să devii dintr-o dată capitalist!) ar putea lăsa impresia că este vorba de-un caz izolat. Organizarea În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
rezultate mult diferite, se impune recurgerea la alte surse de sondaje, neutre, în speță cele academic-universitare sau institute de sondare a opiniei, care și-au câștigat un prestigiu unanim recunoscut și nu pot fi bănuite de părtinire, indiferent cine este finanțatorul sondajului (deși, evident, preferabil este ca și sponsorul să fie „independent”, în raport cu părțile în dispută). Cu remarca din urmă suntem în proximitatea unei chestiuni de mare relevanță și anvergură, anume relația dintre sondaje, democrație, manipulare și elite. Asupra acestei chestiuni
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Academia de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”. În 1979 este cooptat membru supleant în Comitetul Central al Partidului Comunist. După 1989 înființează și conduce revistele „Noi” (1990) și „Clipa” (1991), în 1992 primește conducerea cotidianului „Universul românesc”, dar după un an finanțatorii suspendă apariția ziarului, din 1993 scoate revista „Armonia”, organ al Centrului Internațional Ecumenic, iar în 1998 inițiază Fundația Națională pentru Civilizația Rurală „Niște țărani”. Din 2001 va fi director general al Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București. Debutează la „Tânărul
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
realizarea proiectului, care cuprinde trei faze: 6.1. desemnarea echipei de coordonare a proiectului; 6.2. realizarea proiectului (a) selectarea obiectivului; b) identificarea resurselor; c) elaborarea în detaliu a proiectului); 6.3. obținerea angajamentului față de proiect din partea comunității și a finanțatorilor externi; 7. implementarea proiectului. Evaluarea rezultatelor proiectului, deși nu este în mod necesar un punct terminus, reprezintă o etapă crucială. Cătălin Zamfir (2000b, pp. 302-303) arată că evaluarea trebuie făcută din perspective multiple: a) cea a beneficiarului direct; b) cea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un punct terminus, reprezintă o etapă crucială. Cătălin Zamfir (2000b, pp. 302-303) arată că evaluarea trebuie făcută din perspective multiple: a) cea a beneficiarului direct; b) cea a autorităților publice locale, responsabile pentru bunăstarea comunității; c) cea a agentului extern/finanțatorul. În procesul de evaluare a proiectului/programului (comunitar), nu mai puțin importante sunt criteriile de evaluare, împărțite de Cătălin Zamfir în două categorii: 1) criteriul produsului finit (care conține: a) criterii intermediare/de mijloc; b) criterii finale); 2) criterii de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]