3,199 matches
-
Elena Dragomir; Silviu Miloiu, Istoria Finlandei, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2010-2011. 53 Silviu Miloiu, Oana Lăculiceanu, Elena Dragomir, O concepție românească a nordului. Sec. XIX-XX, vol. I, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2009. 54 Väinö Alfred Tanner, om politic finlandez, activ în perioada interbelică. A fost prin ministru al Finlandei între 1926-1927. 55 Cf. Bogdan Mazuru, Irmeli Mustonen, Silviu Miloiu, 90 Years from the establishement of diplomatic relations between Finland and Romania, în "Revista Română de Studii Baltice și Nordice
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
85 vuotta diplomaattisuhteita. Romanian-Finnish confluences. Three centuries of connections, 85 years of diplomatic relationships. Dr. Alexandru Popescu, realizarea textelor; Dr. Stelian Obiziuc, drd. Costin Ionescu, Nicolae Nicolescu, Cristian Tudorache, Ionela Anghel, selecția și prelucrarea documentelor de arhivă, traducerea în limba finlandeză Matti Koskelo, București, Editura Institutului Cultural Român, 2005, 309 p. 61 Alexandru Popescu, The Romanian-Finnish cultural relations: history, trends, bibliography, în "Revista Română de Studii Baltice și Nordice", nr. 1, 2009, pp. 115-130. 62 Relațiile diplomatice dintre România și Finlanda
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
a fost susținută și de Regele Mihai I care, nu în puține rânduri, și-a maifestat admirația față de Finlanda și a remarcat situația asemănătoare în care se află cele două țări. În nenumărate rânduri, Regele Mihai I a asigurat poporul finlandez de simpatia și prietenia poporului român. Cf. Silviu Miloiu, Relațiile româno-finlandeze în 1941: Eduard Hjalmar Palin - ministru al Finlandei la București, în "Columna", nr. 15, 2001, pp. 49-52. 65 Cf. Silviu Miloiu, Relațiile româno-finlandeze în 1941: Eduard Hjalmar Palin - ministru
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Scrisă de autor în limba suedeză, Helsingfors. 79 I. Simionescu, op. cit., p. 7. 80 Ibidem. 81 Ibidem. 82 Ibidem, p. 8. 83 Ibidem, p. 9. 84 Ibidem, p. 20. 85 Cf. Ibidem, pp. 3-28. 86 Horia Oprișan, Doi mari scriitori finlandezi: Aleksis Stenvall Kivi și Frans Eemil Sillanpää, în "Universul literar", nr. 4, 10 februarie 1943, p. 4. 87 Ibidem. 88 Ibidem. 89 Ibidem. 90 Autor născut la data de 10 octombrie 1834, în satul Palojoki din regiunea Nurmijarvi, Finlanda. 91
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
la Universitate, unde-i citește cu pasiune pe Cervantes, Dante sau Shakespeare. Cf. Ibidem, p. 4. 93 Horia Oprișan, art. cit., p. 4. 94 Ibidem. 95 Ibidem. 96 Ibidem. 97 Ibidem. 98 Cf. Ibidem. 99 Horia Oprișan, Doi mari scriitori finlandezi: Aleksis Stenvall Kivi și Frans Eemil Sillanpää, în "Universul literar", nr. 5, 20 februarie 1943, p. 6. 100 Scriitorul nu a avut parte de o educație aleasă, mulțumindu-se cu ceea ce a reușit să învețe de la școlile ambulante ale vremii
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
descoperirea înclinațiilor spre literatură a viitorului scriitor. Pentru că în perioada aceea a început procesul de rusificare a Finlandei, învățătorii au încercat să-și îndrume elevii spre viața satului, spre păstrarea valorilor naționale ale Finlandei. 101 Horia Oprișan, Doi mari scriitori finlandezi: Aleksis Stenvall Kivi și Frans Eemil Sillanpää, în "Universul literar", nr. 5, 20 februarie 1943, p. 6. 102 La final, este menționat locul și data scrierii articolului: Helsinki, decembrie 1942. 103 Horia Oprișan, Viața literară fineză, în "Universul literar", nr.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Ibidem. 164 Ion Stăvăruș, Scrieri, București, Editura Ars Docendi, 2010, p.105. 165 Ibidem. 166 Ibidem. 167 Ibidem, p.108. 168 Ibidem, p.109. 169 Ibidem. 170 Cf. Ion Stăvăruș, op. cit., pp. 102-109. 171 Mircea Popa, Timotei Cipariu și literatura finlandeză, în "Astra blăjeană", nr. 1, martie 2011, p. 15. 172 Cf. Ibidem, pp. 15-16. 173 Ion Stăvăruș, op. cit., p.112. 174 Ibidem, pp. 111-125. 175 Ibidem. 176 Cf. Senni Timonen, Studiu introductiv, în Kanteletar. Culegere de rune tradiționale finlandeze alcătuită
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
literatura finlandeză, în "Astra blăjeană", nr. 1, martie 2011, p. 15. 172 Cf. Ibidem, pp. 15-16. 173 Ion Stăvăruș, op. cit., p.112. 174 Ibidem, pp. 111-125. 175 Ibidem. 176 Cf. Senni Timonen, Studiu introductiv, în Kanteletar. Culegere de rune tradiționale finlandeze alcătuită de Elias Lönnrot, București, Editura Univers, 1985, pp. 5-21. 177 Ion Stăvăruș, Spre Cap Nord - Pe urmele lui Giuseppe Acerbi, Press Image, București, 2008. 178 Săluc Horvat, Restituiri, în "Nord Literar", an VII, nr. 9, septembrie 2009, p. 5
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Vegetația de tundră a adăpostit reni sălbatici și animale polare care au atras în zonă primii locuitori ai Preistoriei. Prima civilizație datează din mileniul opt înaintea erei noastre, obiectele de os și piatră de pe marginea Oceanului Înghețat, descoperite de arheologii finlandezi, atestând acest fapt. Askola este o altă civilizație descoperită, de această dată în sudul Finlandei. Se caracterizează prin obiecte rudimentare de pescuit și vânat. Încălzirea climei din mileniul cinci duce la schimbări ale faunei și florei și determină o migrare
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
duce la o scădere considerabilă a populației. Puțin înainte de începutul erei noastre încep să vină pe acest teritoriu populații străine care se stabilesc peste cea autohtonă. Aceștia sunt Finnii sau finlandezii. Originea poporului finlandez este ugro-finică. Numele țării în limba finlandeză este Suomi, semnificația acestuia nefiind una foartă clară. Unii savanți consideră că acest nume ar deriva de la "solz" sau "fir de păr", pe care pescarii îl foloseau pentru a prinde pește. Printre obiceiurile acestei populații este amintit cel de înhumare
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fost adoptată și de finlandezi, transformând acest teritoriu într-unul protestant. Acest fenomen lansează Finlanda într-o căutare identitară. Episcopul de Turku, Mikael Agricola, a făcut o primă traducere a Noului Testament și o parte a celui Vechi în limba finlandeză, tipărind totodată mai multe abecedare și cărți religioase, după cum am arătat în capitolul dedicat literaturii finlandeze emergente. În 1642, Biblia este tradusă în întregime în limba finlandeză. Secolul XVIII aduce schimbări pentru Suedia și implicit pentru Finlanda, în urma războaielor pe
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
o căutare identitară. Episcopul de Turku, Mikael Agricola, a făcut o primă traducere a Noului Testament și o parte a celui Vechi în limba finlandeză, tipărind totodată mai multe abecedare și cărți religioase, după cum am arătat în capitolul dedicat literaturii finlandeze emergente. În 1642, Biblia este tradusă în întregime în limba finlandeză. Secolul XVIII aduce schimbări pentru Suedia și implicit pentru Finlanda, în urma războaielor pe care Coroana le-a purtat cu Rusia țaristă. Ridicată la rangul de Mare Ducat, Finlanda, acum
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
primă traducere a Noului Testament și o parte a celui Vechi în limba finlandeză, tipărind totodată mai multe abecedare și cărți religioase, după cum am arătat în capitolul dedicat literaturii finlandeze emergente. În 1642, Biblia este tradusă în întregime în limba finlandeză. Secolul XVIII aduce schimbări pentru Suedia și implicit pentru Finlanda, în urma războaielor pe care Coroana le-a purtat cu Rusia țaristă. Ridicată la rangul de Mare Ducat, Finlanda, acum sub stăpânire rusească, are în continuare libertatea de a se conduce
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Andrei Brezianu, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 92-95. 204 Andrei Brezianu, Între Carpați și Septentrion: "Piispa Henrikin Surmavirsi" și refrenul "Mioriței", în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, p. 100. 205 Ibidem, pp. 96-100. 206 Metamorfoze lirice finlandeze, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 101-122. 207 Sorin Titel, Soarele Nordului, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, p. 130. 208 Gabriel Gafița, Sillanpää și spiritul țării Suomi, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, p. 132
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
A construit mult, lucrările sale fiind prezentate și cu prilejul unor expoziții. Alături de Alvar Aalto, în aceeași perioadă și-au mai început cariera și Bryggmann și Huttunen. Toți trei au folosit structura din beton armat. Prima mare construcție a arhitectului finlandez a fost o clădire cu apartamente, birouri și un teatru cu o capacitate de 600 de locuri. Între anii 1928-1930, Alvar Aalto ridică la Turku imprimeria ziarului Turun Sanomat, construcție care va face cunoscut numele său în străinătate. La nici
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
acest domeniu, i se încredințează construcția imobilului Turun Sanomat, a bibliotecii de la Viipuri și a Sanatoriului de la Paimio. 234 Ceea ce dă noutate unei clădiri și o încadrează într-o anumită epocă este modalitatea de raportare la plafon pe care arhitectul finlandez a încercat să-l abordeze dintr-un unghi nou. În cazul de față, plafonul este alcătuit din baghete de pin roșcat ce pleacă dintr-o parte de la nivelul solului, ridicându-se apoi în boltă. Explicația care a stat la baza
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Kuopio: Kuopio, dans și cântec, care se organizează vara și care e conceput în două registre: în piața din aer liber se organizează dansuri populare, pe când în incinta teatrului, balet clasic. 238 Extrem de impresionantă este și construcția Marelui Teatru Național Finlandez din Helsinki, o construcție masivă, din granit. Este dotat cu trei săli, toate utilate cu instalații moderne de sunet și lumină. O altă clădire destinată reprezentațiilor dramatice este și Teatrul Municipal, situat într-un frumos decor natural. O modalitate inovatoare
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
căutarea unor noi destinații pentru piesele de teatru, cum ar fi o uzină. Cf. Dragoș Georgescu, Carnet de lucru: zece zile în teatrul Finlandei, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 260-265. 239 Timo Tiusanen, Secțiune prin lumea teatrelor finlandeze, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 266-269. 240 Hilkka Eklund, Portretul unui regizor modern: Jouko Turkka, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 257-259. 241 Erkki Salmenhaara, De la Sibelius la generația anilor'50, în "Secolul 20", nr.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
la generația anilor'50, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 270-275. 242 Horia Stanca, Sibelius și "Finlandia" lui, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 275-281. 243 Mai este amintit Timo Pentillä în cadrul unei expoziții de arhitectură finlandeză din piața Schiller, din Viena. Primul contact care s-a realizat cu operele sale a fost unul olfactiv, dat de mirosul lemnului care umplea parterul Academiei de Arte. Opera sa este caracterizată de Geo Șerban drept una sobră și elevată
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Ibidem, p. 55. 274 Dorin Iancu, Prin țările aurorei boreale, București, Editura Albatros, 1980, p. 128. 275 Ibidem, p. 132. 276 Ibidem, p. 136. 277 Ibidem. 278 Ibidem, p. 143. 279 Ibidem, p. 148. 280 Cf. Victor Scoradeț, "Vara teatrală" finlandeză, un festival al publicului, în "Observator cultural", nr. 288, septembrie 2005, p. 23. 281 Bianca Stupu, Succesul lui Radu Afrim, în "Observator cultural", nr. 288, septembrie 2005, p. 23. 282 Ibidem. 283 Alina Nelega, Teatru. Sauna, Nokia și Tampere sau
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Informațiilor Publice patronează asimilarea, în "Observator cultural", nr. 115, mai 2002, p. 16. 297 Cf. Constantin Eretescu, Lumea exilului (I), în "Observator cultural", nr. 121, iunie 2002, pp. 16-17. 298 Este vorba despre YLE Radio 1, diviziune a Radio-Televiziunii naționale finlandeze. Situl acestui radio prezintă și știri tot în limba latină. Este unul dintre cele mai interesante fenomene media, nu atât din prisma caracterului oarecum exotic al limbii latine, ci prin prisma compatibilității sale cu limba finlandeză. 299 Marius Diaconescu, Unde
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
diviziune a Radio-Televiziunii naționale finlandeze. Situl acestui radio prezintă și știri tot în limba latină. Este unul dintre cele mai interesante fenomene media, nu atât din prisma caracterului oarecum exotic al limbii latine, ci prin prisma compatibilității sale cu limba finlandeză. 299 Marius Diaconescu, Unde vom învăța limba latină?, în "Observator cultural", nr. 161, martie 2003, p. 13. 300 Ibidem. 301 Cf. Marian Popescu, "După 1989, noi nu ne mai putem exclude din poveste" (II). Dialog cu Tompa Gabor, în "Observator
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cultural", nr. 314, martie 2006, p. 26. 316 Cf. Dezbateri, în "Observator cultural", nr. 116, mai 2002, p. 31. 317 În original Pelon maantiede, 2000. 318 Cf. Festivaluri, în "Observator cultural", nr. 116, mai 2002, p. 31. 319 Cf. Coordonate finlandeze, în "Observator cultural", nr. 117, mai 2002, p. 2. 320 Aurelia Mocanu, Vizita acompaniată la documenta 11: între gară și berărie. Interviu cu Irina Cios, în "Observator cultural", nr. 124, iulie 2002, p. 5. 321 Cf. Maria Rus Bojan, Irmeli
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cultural", nr. 136, octombrie 2002, p. 24. 326 Cf. Expoziția de fotografie New Painting, în "Observator cultural", nr. 136, octombrie 2002, p. 24. 327 Cf. Va fi, în "Observator cultural", nr. 284, septembrie 2005, p. 2. 328 Cf. Cinci artiste finlandeze la MNAC, în "Observator cultural", nr. 359, februarie 2007, p. 2. 329 Cf. Pe scurt, în "Observator cultural", nr. 84, octombrie 2001, p. 2. 330 Cf. Centrul Cultural Sindan. Proiecte 1999-2002, în "Observator cultural", nr. 122, iunie 2002, p. 5
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Festivaluri, în "Observator cultural", nr. 136, octombrie 2002, p. 31. 352 Cf. Săptămâna Filmului Finlandez 2002, în "Observator cultural", nr. 136, octombrie 2002, p. 20. 353 Cf. Festivaluri, în "Observator cultural", nr. 188, septembrie 2003, p. 31. 354 Săptămâna Filmului Finlandez la București, în "Observator cultural", nr. 242, octombrie 2004, p. 2. 355 Cf. A fost, în "Observator cultural", nr. 291, octombrie 2005, p. 2. 356 Mihai Fulger, Muzica bate filmul, în "Observator cultural", nr. 292, octombrie 2005, p. 18. 357
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]