2,868 matches
-
lăcuit și am suflat. De rușinea sunetului scos de mine, n-am să încerc comparații. În acel moment, Nicoleta a început să râdă în hohote. Părea că râde pădurea însăși! Codițele împletite și legate cu elastice roșii, tremurau pe umerii firavi, iar ochii, mai adânci ca apele Arieșului, înotau în lacrimile stârnite de nepriceperea mea. După ce reuși să se liniștească, se aplecă să-mi șoptească, așa încât să nu mai audă nimeni în afară de noi: - Nu te prea pricepi! După care îmi cântă
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
demnitari, fie să fie trimise ca daruri în alte împărății. Și ca să fie mai frumoase, în accepțiunile chinezilor din vremurile străvechi, piciorușele prințeselor erau constrânse să crească în niște încălțări strâmte, ca piciorușul să fie cât mai fin, cât mai firav. De!, acolo nu făcea fiecare ce vroia! Pentru mine, venit din inima munților, asociam totdeauna siguranța, liniștea cu pustietatea și întunecimea codrilor. Pe când aici, împărații se reculegeau în taina unor cămăruțe mici, golite de fastul opulent al tronului. Există o
NUMIT ŞI PALATUL INTERZIS de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376843_a_378172]
-
urce acolo unde făcuse de strajă acea faimoasă drăcoaică. „O mai fi acolo? Oare ce ispite mi se pregătesc? S-o înfrunt sau să fug?” Dar picioarele continuau să urce încet, pe întuneric, și doar din loc în loc lumina pătrundea firav prin câte o nișă sau printr-o spărtură din zid. „Ce bine mi-ar fi prins o lanternă sau vreo feștilă... Nici măcar chibrituri nu am la mine... Cap sec, să plec în ambele nopți fără sursă de lumină și să
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
și aleasa inimii. Toată ziulica alergă dintr-un loc în altul să rezolve problemele care apăruseră în asociație. Seara, după cină, căzu la pat frânt de oboseală. În curând întunericul își întinse aripile sale imense peste sat. Doar stelele licăreau firave pe bolta cerului ca niște licurici. Aerul era mai rece ca de obicei, fiindcă se apropia toamna cu roadele sale, cu acea cromatică ce încântă privirile și inspiră poeții, pictorii, muzicienii, dar și cu capriciile sale, cu vremea tristă și
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
ochii speriat. Bezna îl învăluia și, răsucindu-se buimăcit, căzu pe podea. - Ștefaneee!... - răzbătu de afară aceeași voce bărbătească. - Cine o fi la ora asta, că doar nu este dimineață!? Ștefan aprinse lumânarea de pe măsuța de la capul patului. O lumină firavă inundă cămăruța, apoi tânărul aprinse lampa din cui. - Ștefane!... Trezește-te odată, Ștefane, că mă prind zorii zilei și am o vorbă doar să-ți spun! - Cine îmi strică odihna în miezul nopții? - și se duse la fereastră. Trase perdeaua
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
pe-o parte, cu ciocul întredeschis după aer și apă. O prinsese și-i răsucise cu iuțeală gâtul, azvârlindu-i capul rupt. Și-astâmpărase cumplita sete cu picurii sângerii, iar cu trupșorul despuiat de pene și pârlit la un foc firav își stăvilise grozava hămesire. Nu gustul pielii ațoase și al oaselor fragile, ci doar actul în sine al hrănirii îi adăugise ceva putere și câteva clipe în plus timpului său, neprețuitului său timp închinat ajungerii într-acolo... Rostuind într-o
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
să atingă umbra pietrelor năruite. Toată ființa lui explodă alertată, înainte ca un gând concret să-i fi anunțat pericolul. Apucă doar să înghită o gură de aer, că și simți lovitura! Fusese atacat! Două arătări, două umbre de oameni, firave, ogârjite ca și el, cu trupurile adăpostite în trențe fluturânde, îl încolțiseră din flancuri și, contând pe neprevăzut, îl doborâseră la pământ cărându-i picioare în coaste și-n pântece. Cu slabe puteri încercă o apărare. Și-acoperi instinctiv capul
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
port noaptea timpului genuin la picioare legată cu subțire fundă bea liniștit ceai cu lămâi cât mai amare șterg geamul minutului opac cu palma mea caldă să-ți văd aura solitară în cioburi zidită te iubesc ca o Evă dezgolită firavă ca pe ultima cea mai uitată haltă cu gust de gutui sau ispită tu râzi și te doare al timpului pas care trece bei cu singurătatea la masă ovală tăcută și rece desfac aripa unui timp vulturesc ce dans este
BRAINSTORMING de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377082_a_378411]
-
Acasa > Stihuri > Semne > CREANGA TA FIRAVĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului creanga Ta firavă câteodată sunt haihui și mă simt al nimănui, plutesc prin cerul cu stele rumegând visele rebele, încurcând viața și timpul încercând
CREANGA TA FIRAVĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377075_a_378404]
-
Acasa > Stihuri > Semne > CREANGA TA FIRAVĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului creanga Ta firavă câteodată sunt haihui și mă simt al nimănui, plutesc prin cerul cu stele rumegând visele rebele, încurcând viața și timpul încercând să urc Olimpul, ca Sisif mă zbat să sui bolovanul nimănui, când ajung la jumătate, (ca să vedeți ce dreptate
CREANGA TA FIRAVĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377075_a_378404]
-
am cărare și n-am vad, parcă sunt o frunză-n vânt între cer și-ntre pământ. nu știu încotro mă poartă blestemata mea de soartă, sunt și eu un biet proscris, între iad și paradis și sunt creanga Ta firavă între tină și-ntre slavă. câteodată-mi dau târcoale toate gândurile goale și-mbrac zeghea de omăt căutând drumu-ndărăt, printre paseri, printre stele, rezemându-mă de ele. bolovanul mi-e prea greu ca să-l urc singur doar eu, aș chema
CREANGA TA FIRAVĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377075_a_378404]
-
printre fulgere și ploi, printre zloată și noroi, când ajung în vârf de munte pletele îmi sunt cărunte, bolovanul se prăvale și o ia din nou la vale și-uitea așa o duc mereu, blestem de la Dumnezeu. Referință Bibliografică: creanga Ta firavă / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1473, Anul V, 12 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CREANGA TA FIRAVĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377075_a_378404]
-
în mână, așteptam în stație sosirea autobuzului. Aproape că tremuram de emoție. Mă întrebam dacă ea va coborî sau nu și iată că, la sosirea autobuzului, printre călătorii care coborau agale, acolo fiind capăt de linie, apare și făptura ei firavă. Dintr-odată, am devenit un bărbat fericit și mă gândeam că dacă a venit, înseamnă că i-a plăcut de mine. Cu florile în mână, m-am îndreptat grăbit spre ea. Atunci, pentru prima dată, buzele noastre s-au apropiat
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]
-
exista nici un mobil al crimelor în serie, cum sublinia cu emfază Procurorul, nici arma, nici cadavrele nu erau de aflat! Dar, ce conta?! Acuzata avea exact profilul unei criminale periculoase: mică de statură, cu părul alb-colelie, strâns într-un coc firav, cu rochia sobră, dintr-o catifea cenușie, veche de când lumea, cu pantofii ăia scâlciați... o înfățișare care n-avea cum să stârnească nici un pic de încredere! Procurorul își croise demult o teorie de la care nu se abătea niciodată: cei mai
LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377856_a_379185]
-
între noi, fetele de la C, între umaniste?! -Ne-am mai schimbat și noi, deh! rosti rotindu-și ochii negri și lucioși vizata. -Da’ tu ce te-amesteci? o certă copilărește Papa pe Miramoț. După câte văd, nu mai aduci defel cu firava dintr-a opta de liceu, căreia eu îi strigam cu ciudă: a venit mamița cu papița! N-am înțeles de ce venea mamă-ta la pauza mare cu sendvișul! Erai liceană și mi se părea caraghios... Drept e, eram și puțin
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
Maria, în Icoana martiriului creștin-ortodox, aureolată de dureri și suspine, de lacrimi și plângeri într-o smerenie majestuoasă: MARIA BRÂNCOVEANU Se poate oare îndura mai mult / Să-ți păstrezi făptura-ntru viață? / Prunci și bărbat decapitați la rând / Și muma soață firavă de față. Nici măcar nu a înnebunit / Sta-n mulțime singură-n tăcere / Până masacrul fost-a săvârșit / Și se crăpă-n Carpați de înviere. Iscoadă-apoi lupoaica deveni / Trupurile să le mai apuce / Să-i poată pruncii-n lacrimi înveli / Să
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
Spre zece vii peceți de semn, Venin și roșu untdelemn Mustesc din funduri de blestem, Că-i greu mult soare să îndure Ciupercă crudă de pădure, Că sufletul nu e fântână Decât la om, fiara bătrână, Iar la făptura mai firava Pahar e gândul, cu otravă. - Că la nebunul riga Crypto, Ce focul inima i-a fript-o, De a rămas să rătăcească Cu altă față, măi crăiasca: Cu Laurul-Balaurul, Să toarne în lume aurul, Să-l toace, gol la drum
TESTAMENT (EDIŢIA A II-A) – MARI POEŢI ROMÂNI TRADUŞI ÎN LIMBA ENGLEZĂ (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377927_a_379256]
-
atingerile tale. În zori eu aș culege buchete mii și mii, De-aș ști ca iar la mine, iubito, ai să vii. Pe-a florii tulpinita eu mi-aș grava simțirea, Din care azi mai am doar umbra și amintirea. Firava rădăcină aș uda-o cu lacrimi, Strânse de-atâta vreme, din chin și crunte patimi. Iar frunza ei cea verde aș săruta cu foc, Fecioară, în al tău suflet să păstrezi al meu loc. În glastra o voi pune, spunându
FLOAREA TA de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377988_a_379317]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > STEA CĂZUTĂ Autor: Maria Cristina Pârvu Publicat în: Ediția nr. 1885 din 28 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Stea căzută De abis îmi e teamă, de-a pieri fără tine, Mi-i firavă suflarea, inima plânge-n mine. Aștept venirea ta, din ceas în ceas privesc, Pe cer la stelele plăpânde, ce-alene strălucesc. Și strălucirea mea-i plăpânda, de tu nu vii, În lipsa ta, mi-s stea căzută. Iubite, să revii! Nu
STEA CĂZUTĂ de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377995_a_379324]
-
Poftind tainul hărăzit de ură ... Netemătoare, fără de măsură Smulgeau ciozvârte, pofta să-și aline. Ospăț smintit, fărâme de fantasme Au smuls pe rând durerii, ea tot crește ... E ca o Hydră care-și însutește În hohote, gâtlejele, ca'n basme. Firav pârâu ... schimbatu-sa'n năvală, Iar geamătul își schimbă în blesteme ... Iubirea zămislește anateme Când diamantul îl cufunzi în smoală. NOTĂ: sintagma "plângere uită" înseamnă plângere țipată, "... uită" cu accent pe i provine din regionalismul "a ui = a țipa" Citită astfel
DIAMANT MÂNJIT CU SMOALĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378030_a_379359]
-
și ziua,si anotimpul și luna și ora, dar nu vreau, pentru că nu are importanță.... Știu précis doar că era noapte, iar tu ai intrat în casa mea facându-mi semene prietenești cu mâna, si zâmbind larg de pe ecranul televizorului. Slăbuța, firava, caldă.... Tare dragă mi-ai fost ,chiar din prima clipă! Atunci ai vorbit doar tu. Ai vorbit cam o oră, sau mai mult , sau mai puțin .Nu știu. Eu ascultăm în liniște . Iar liniștea se transformă iute în uimire,uimirea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
și ziua,si anotimpul și luna și ora, dar nu vreau, pentru că nu are importanță.... Știu précis doar că era noapte, iar tu ai intrat în casa mea facându-mi semene prietenești cu mâna, si zâmbind larg de pe ecranul televizorului.Slăbuță, firava, caldă.... Tare dragă mi-ai fost ,chiar din prima clipă! Atunci ai vorbit doar tu. Ai vorbit cam o oră, sau mai mult , sau mai puțin .Nu stiu.Eu ascultăm în liniște . Iar liniștea se transformă iute în uimire,uimirea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
Grigorie de Nazianz. Vasile, un student serios și sârguincios/râvnitor înclinat spre oratorie, dar și spre științele exacte, frecventează cursurile, pe lângă cele de drept și pe cele de matematici, astronomie și medicină. Iată-l pe tânărul Vasile, cu un fizic firav, cu ochii pătrunzători și permanent calculat, predând arta vorbirii; iar în timpul liber se ocupa cu muzica, istoria, literatura și artele. A primit botezul, dar timpul chemării la sale apostolat nu a sosit încă. Pe altă cale, nobila sa mamă și
DESPRE VIAŢA, OPERA ŞI ACTIVITATEA SFINŢILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE ŞI REPERE AUTENTICE ÎN CADRUL BISERICII CREŞTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378044_a_379373]
-
minute pentru dățile în care-a lipsit Moș Crăciun și poate ar fi scăpat dacă nu s-ar fi auzit în mediile cele mai înalte despre mulțimea vinovățiilor despre capul de acuzare ce-i fusese aplicat pe umerii albi și firavi încât se topeau la atingeri ancheta a continuat între timp toate serviciile secrete din orașul nostru (și orașul nostru nu e deloc mic) au ajuns la concluzia că ninsoarea e vinovată de cruciadele pierdute de întinderea iernii polare de albul
NINSOARE DIN CULPĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376582_a_377911]
-
cabanier, pripășit pe acolo. Dar, în timp ce încercam să leg o conversație cu tânărul cel mai mare din grup, care părea a fi prietenul fetei cele înalte care arăta ca o veritabilă sportivă, mă îndoiam că al doilea tânăr, mult prea firav, ar putea fi prietenul celeilalte fete, una scundă, suplă, cu ochii negri și visători, care se încălzea lângă sobă. Ea îmi atrăsese deja atenția, căci îi văzusem șuvițele de păr blond strânse sub un fes roșu care îi venea foarte
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]