9,441 matches
-
organe. De aceea și dl Giard, autorul capitolului asupra morfologiei, constată că acestă știință este Într-o foarte strânsă legătură cu fiziologia (p. 165) și aiurea adăuga că ,,orice organ implică o funcțiune și orice caracter morfologic corespunde unui caracter fiziologic” (p. 162). Dar, chiar când s-ar Îngădui acest pleonasm științific, căci prea multă bogăție nu strică, nu se pot Închide ochii asupra unei treceri cu vederea foarte grave pe care o Înfățișează manualul, trecere cu vederea care pare să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
religia, și cu medicina, G. Pizza evocă apoi pe Ion Aurel Candrea, cu al său Folclor medical român comparat (1944), și Încercarea acestuia de a edifica o ,,știință etnoiatrică modernă”, printr-o ,,traducere a taxonomiei populare În grile anatomice și fiziologice clasice”. O altă analogie pusă În discuția asupra practicilor vrăjitorești și ,,șamanice” din Europa Orientală Îi aparține lui C. Ginsburg, care compară (1966) pe benandanti-i din Friule cu figura taltos-ului maghiar. G. Pizza menționează aici tipologia propusă de Eva Pócs
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
au descoperit, în 1898, ca toriul este radioactiv, au testat toate elementele chimice cunoscute din punctul de vedere al radioactivității, au descoperit și izolat radiul (1898) și poloniul (1902). Cercetând radiațiile β au stabilit sarcina lor negativă și, studiind efectele fiziologice ale radiului, au pus bazele radioterapiei. Cu aceaste descoperiri a început „era atomică”. Ideea de a căuta cele mai mici particule în care se poate diviza substanță nu era nouă. Încă din antichitate filosofii greci își puneau aceeași problemă. Cel
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
beneficiul unei atenții pure. Apariția oricăreui fenomen fără precedent marchează o naștere netrunchiată, o ruptură a regimului canonic de anticipații intuitive (protenție) și amenajări conceptuale (retenție) ale conștiinței. Pasivitatea pură e omologabilă imemorialului nașterii care declină nu atât un act fiziologic, ci o situație ontologică (aceea de suspensie a fluxului ternar al temporalității). Husserl numea polul acestei pasivități primare das Ichfremde, definind astfel suspensia temporară a structurilor de anticipație ale ego-ului, „alienarea” sa în vidul de sedimentări, cristalizări, plasticizări - atât de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
său prompt este dorit de Hristos mai mult decât de oricine altcineva. Fecioria nu-i o virtute care marchează contrastul vizibil, „trupesc”, între călugări și cei „rămași” simpli mireni. Fecioria ține nu de pasivitatea unei condiții fizice (sau, mai rău, fiziologice), ci de aspirația inimii la integritate. Fără această aspirație la deplinătatea înțelepciunii (telomudrie, în limba slavonă), experiența catolicității iubirii ar rămâne, ca în familie, la un stadiu incoativ. Același lucru se petrece și cu sărăcia. Este un vot care riscă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lădița și înregistrările EMG la membrele inferioare drept și stâng. 3. Cercetarea întreprinsă oferă multe date de referință și majoritatea au utilizare practică, iar demersul experimental prezintă valoare aplicativă. folosită ca un material cu fundamentare științifică (folosirea sitemului Biopac, teste fiziologice și somatometrice) pentru practicarea terapiei prin mișcare, folosirea mijloacelor cele mai eficiente kinetice, adică a tehnicilor FNP, întindere musculară - stretching, la copiii de vârstă 6-9 ani, cu disfuncții ale aparatului neuro-mio-artro-kinetic și cu diferite disfunții în obținerea locomoției independente și
MERSUL, „PRODUS FINAL” AL MATURIZĂRII NEUROMOTORII. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]
-
și temporal, fiind dependente de predispozițiile și aptitudinile individuale. T. O. Bompa [1, p. 54] observă că în învățare trebuie să fim atenți la următoarele aspecte ale tehnicii: structura cinematică, externă, sau formarea unei deprinderi; structura dinamică, internă sau baza fiziologică în execuția unei deprinderi. Din analiza studiilor cercetătorilor din domeniu am observat că pentru a analiza în condiții optime un procedeu tehnic, acesta trebuie împărțit în fazele lui componente, care trebuie analizate separat. Totodată aceste faze sau secvențe desprinse din cadrul
REDUCEREA GREŞELILOR DE TEHNICĂ LA PROCEDEUL „BLOCAJUL INDIVIDUAL LA CORESPONDENT” DIN JOCUL DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Virgil Larionescu Moroşan () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_811]
-
romancierul nu mai e consecvent, unde realitatea e privită cu altă mentalitate, viziunea scriitorului se Învălmășește. Clișeele antirealiste Își fac loc. (Ă). Naturalismul se manifestă În romanul lui Al. Jar cu virulență, În accentul pe care autorul Îl pune pe fiziologic. Ori, aceasta Însemnă reducerea la minimum a factorului de conștiință, abandonarea omului În mijlocul realității care acționează asupra lui și-l covârșește sub un imperios determinism. (Ă). Mulți artiști nu Înțeleg de ce un anume tip de descriere a mizeriei, a Întunecimii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
trupului celorlalți în fiecare micromișcare, am hotărât să lucrăm cu un cuplu de manechine virtuale, Syner și Syna. Syner Syna În paginile următoare, fiecare atitudine va fi ilustrată de unul sau de celălalt dintre manechine, indiferent care. Atunci când, din motive fiziologice, gesturile vor fi mai mult masculine sau mai mult feminine, vom preciza acest lucru. Terenul fiind în acest moment defrișat, a venit vremea să căutăm pe harta chipului și a trupului calea sinuoasă trasată de seducție... CAPITOLUL 2 Impactul copilăriei
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
laturile stângi ale trupurilor are întotdeauna o mai mare încărcătură emoțională. Unele aspecte tulburătoare ne fac să credem că partea stângă a trupului este strâns legată de emoții. Atunci când emoțiile ne copleșesc și ne perturbă, ele pot să antreneze reacții fiziologice care se traduc prin scurte crize de mâncărime. Ne scărpinăm, pentru că „ne mănâncă”, și o facem de obicei cu mâna stângă, indiferent dacă suntem dreptaci sau stângaci. De altfel, la cei care suferă de o leziune a emisferei drepte apar
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
deschidere și capetele li se mișcă (comunicare nonverbală). Emoțiile circulă de la una la cealaltă. Aceste emoții se traduc prin mici gesturi vizibile, pe care nu le fac conștient (efect subliminal). La un nivel mai intim, anumite detalii din starea lor fiziologică întăresc și mai mult contactul. Ele comunică de la inconștient la inconștient, prin intermediul canalului mesajelor invizibile cu ochiul liber pe care și le trimit fețele și trupurile lor (imagini subliminale). De fapt, dacă analizăm ceea ce se petrece, strat după strat, putem
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
al meu, l-am iubit întotdeauna și m-am făcut iubit atât cât mi-a stat în puteri”. Casanova era sedus de femeile pe care le seducea. Și dacă era atât de seducător era, fără îndoială în virtutea mecanismelor de empatie fiziologică de care am vorbit mai înainte. Mușchii faciali ai câtor femei vor fi imitat inconștient mimica de dorință a lui Casanova! Și dacă nu au fost seduse toate, putem totuși să presupunem că rămâneau urmele dorinței lui chiar și în
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
din zone bine definite ale trupului - în special subsuorile și organele genitale - provoacă semnale electrice în organul vomeronazal al omului adult. Aceste substanțe foarte inodore nu sunt detectate de organul olfactiv. Dar atunci când sunt aplicate pe organul vomeronazal, antrenează efecte fiziologice reperabile, favorizând secreția hormonului gonadotrop, cu rol foarte important în sexualitate. Desigur, nu știm în ce măsură prezența organului vomeronazal modifică felul în care îi percepem pe ceilalți. De asemenea, nu cunoaștem nici ce cantități de molecule steroidiene, recunoscute de organul vomeronazal
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
nu sunt cu adevărat contradictorii. Ea distruge mitul femeii care este dorită pentru că este supusă. Prin modul în care își deschid încheieturile mâinilor, femeile par mai deschise deoarece, în general, fac mișcarea mai sincer decât bărbații. Nu există nici un motiv fiziologic pentru a face acest lucru. De altfel, dacă îi urmăriți pe Syner și pe Syna în ilustrațiile următoare, sunt multe șanse să fiți de acord cu mine: Syner pare să traducă o atitudine pe care o putem califica fără ezitare
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
1998, p. 329. Vezi: David Berliner, „Steroidal Substances Active in the Human Vomeronasal Organ Affect Hypothalamic Function”, Journal of Steroid Biochemistry and Molecular Biology, vol, 58, nr. 1, 1996. Aceste unde cerebrale sunt de patru tipuri, pentru că distingem patru ritmuri fiziologice principale, definite de viteza lor pe baza electricității cerebrale măsurate la suprafața pielii capului: alfa (8-13 hertz/secundă), beta (14-21 hertz/secundă), care este al treziei depline, teta (4-7 hertz/secundă) și delta (sub 4 hertz/secundă). Atitudinile celor pe
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
laborator experimental de psihologie umană în care, printr-un climat de groază și violență extremă, conjugat cu o izolare perfectă și lipsă totală de informații, în absența completă a celor mai elementare condiții de trai și pe fondul unei degradări fiziologice accentuate, s-a acționat cu sălbăticie asupra studenților deținuți, prin torturi fizice și psihice de o duritate extremă. Ioniță consideră că scopul acțiunii a fost „transformarea omului în contrariul său”, întrucât moartea fizică a adversarilor devenise un fapt divers și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
aplicate de lumea exterioară produc repulsie. În ambele cazuri, eul încearcă să evite senzația secundară de neplăcere. 3) Teama ca intensitatea pulsiunii să nu devină excesivă. Acest motiv se întâlnește la copii și apare ulterior în anumite perioade de transformare fiziologică, precum pubertatea sau menopauza (manifestări normale), și la începutul unui puseu psihotic (manifestări patologice). Celor trei motive mai sus menționate, A. Freud le mai adaugă un al patrulea, întâlnit la adult și decurgând din nevoia de sinteză resimțită de eu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
care, la început, asigură adaptarea. În viziunea acestui autor, prototipurile apărărilor sunt funcții somatice înnăscute, proprietăți, moduri de funcționare existând la naștere ca atare sau ca potențialități. Prototipurile servesc drept model mecanismelor de apărare ulterioare. Concepția lui Spitz cu privire la prototipurile fiziologice ale mecanismelor de apărare se inspiră din teoria lui Freud 24 potrivit căreia traumatismul nașterii este prototipul angoasei ulterioare (Spitz, 1964). În 1939, Hartmann începe să examineze câteva prototipuri fiziologice precoce ale unor apărări psihologice ulterioare. Ca și Hartmann, Greenacre
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
model mecanismelor de apărare ulterioare. Concepția lui Spitz cu privire la prototipurile fiziologice ale mecanismelor de apărare se inspiră din teoria lui Freud 24 potrivit căreia traumatismul nașterii este prototipul angoasei ulterioare (Spitz, 1964). În 1939, Hartmann începe să examineze câteva prototipuri fiziologice precoce ale unor apărări psihologice ulterioare. Ca și Hartmann, Greenacre (1958) - care vorbește de nuclee fizice - limitează studiul prototipurilor la anumite funcții fiziologice care, în opinia lui, îndeplinesc un rol defensiv la nou-născut. Cam în aceeași perioadă, Menninger (1954) abordează
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
căreia traumatismul nașterii este prototipul angoasei ulterioare (Spitz, 1964). În 1939, Hartmann începe să examineze câteva prototipuri fiziologice precoce ale unor apărări psihologice ulterioare. Ca și Hartmann, Greenacre (1958) - care vorbește de nuclee fizice - limitează studiul prototipurilor la anumite funcții fiziologice care, în opinia lui, îndeplinesc un rol defensiv la nou-născut. Cam în aceeași perioadă, Menninger (1954) abordează chestiunea mecanismelor de apărare dintr-o perspectivă teoretică mai largă, diferită de cea a lui Freud și a fiicei sale. El prezintă un
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
remarcabil simț autocritic, Spitz insistă asupra confuziei pe care o pot induce afirmațiile sale privind relația dintre prototipuri și mecanismele de apărare. Într-adevăr, uneori se întâmplă ca unui singur mecanism să-i fie atribuite origini în mai multe prototipuri fiziologice. Alteori, Spitz descrie prototipuri aflate la baza mai multor mecanisme de apărare. În sfârșit, în alte cazuri cele două situații se asociază. Un exemplu clar poate ilustra spusele noastre. În textul din 1964, Spitz reia - cum mai făcuse și într-
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mai curând despre somn ca apărare ideală sau chiar ca despre cea mai precoce apărare. Nu încape îndoială că o serie de apărări au cu totul alte prototipuri. Este o apărare anaclitică, întrucât, ca apărare, ea se sprijină pe funcția fiziologică a somnului”. Spitz arată apoi că mecanismul regresie are ca prototip somnul (vezi tabelul 2): „În timpul somnului, investirea este retrasă din domeniul senzorial. Este un proces dinamic ce va servi drept prototip retragerii investirii în regresiune”. Pentru Spitz, somnul real
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
susceptibile de a se dezvolta și perfecționa. Cramer (1991) rezumă punctele de vedere contemporane cu privire la dezvoltarea mecanismelor de apărare în felul următor: - orice apărare își are originea într-o reacție înnăscută particulară, de tip reflex; - în numeroase cazuri, acest prototip fiziologic poate fi identificat; - reacțiile motorii voluntare, derivate din reflexul înnăscut, servesc drept precursori ai mecanismului de apărare; - diferitele apărări au precursori motorii diferiți; - în secvența de dezvoltare, interiorizarea și transformarea precursorului motor într-o structură cognitivă constituie punctul inițial al
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sugerează că forma cea mai precoce a sa ar putea avea elemente de clivaj și că nivelul cel mai înalt ar putea prezenta caracteristici ale negării sau izolării. Dorprat (1985) a stabilit ontogeneza refuzului identificând patru stadii, începând cu prototipurile fiziologice (închiderea ochilor, de pildă) și terminând cu gândul verbalizat (de exemplu, negarea). 3) Se întâmplă ca un mecanism de apărare să sufere o „schimbare a funcțiilor sale” (Hartmann, 1939/1958): forma cognitivă de gândire persistă, dar se separă de originea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și 5) negarea. 1) Retragerea atenției are două componente: - Adormirea, observată la copilul aflat la o vârstă foarte fragedă, atunci când acesta este asaltat de o stimulare excesivă. Reacția permite o întrerupere perceptivă și este, în opinia lui Spitz (1957), mecanismul fiziologic cu rol de precursor foarte precoce, prototip al refuzului, reprezentând în același timp „prototipul tuturor apărărilor”, așa cum am văzut deja. - Subiectul privește, dar nu vede și nu se observă la el nici un răspuns la stimulii din mediul înconjurător, reacție constatată
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]