3,939 matches
-
pe care le oferă, atât în ceea ce privește valoarea energetică, precum și proprietățile fizice și chimice. Utilizarea de țiței este în prezent limitată de reducerea rezervelor și accesul dificil la zăcămintele inegal distribuite geografic. Un alt dezavantaj important în ceea ce privește utilizarea petrolului îl reprezintă fluctuația mare a prețului, care este provocată, în general, de situația politică. 3.1.3. Aspecte privind managementul deșeurilor generate de sectorul energetic Principalele tipuri de deșeuri rezultate din activitățile desfășurate în sectorul energetic sunt cenușa, reziduurile de păcură și transformatoarele
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
sectorului energetic. Acest impact este unul semnificativ, atât la nivel global, cât și la nivel național. Printre aspectele economice asociate sectorului energetic, analizate din perspectiva schimbărilor climatice, sunt incluse: creșterea consumului de energie, resursele limitate de combustibili fosili care cauzează fluctuația semnificativă, cu tendință de creștere a prețului, dependența față de importurile de energie, eficiența energetică scăzută, cheltuielile cu protecția mediului și cheltuielile cu sănătatea, ca urmare a poluării generate de sectorul energetic. Atunci când este efectuată o analiză a aspectelor de mediu
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
și evoluează constant pentru a face față multiplicării nevoilor, pe care adesea antreprenorul le creează, le manipulează. Într-un sistem economic colectivist regăsim următoarele trăsături: 1) Spiritul acestui sistem este de a substitui inegalităților economice și sociale ale capitalismului și fluctuațiilor pieței o egalitate (ceea ce implică faptul că mijloacele de producție nu sunt în mîinile proprietarilor privați) și o stabilitate economică, chiar stagnare, ce se dorește a fi însoțită de satisfacerea integrală a nevoilor populației; 2) Organizarea juridică și socială se
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
au în vedere și amenințarea unei crize economice de proporții. Este de așteptat, însă, pentru următorii ani, o recrudescență a protecționismului și a intervenționismului, sub diferite forme, datorită instabilității crescînde a piețelor financiare în special, barometru ultrasensibil care înregistrează orice fluctuație, și a conduitei defectuoase a liberalizării financiare. Riscul sistemului se află chiar în inima sa, în centrul acestei rețele de interacțiuni și interdependențe, în volatilitatea extremă a unor piețe foarte sensibile, ce pune operatorii financiari, agenții economici în general în
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
fiind pusă în evidență o varietate considerabilă), care vor conduce evoluția sistemelor noastre către punctul crucial în care se vor selecta una sau alta dintre căile pe care le avem la dispoziție. Actualmente lumea noastră este supersensibilizată, astfel încît chiar fluctuațiile mici produc efecte la scară mare, potrivit celebrului "efect al fluturelui" (un fluture care dă din aripi în California provoacă o furtună în Mongolia). Ca toate organismele complexe, oamenii sunt sisteme suprasensibile, aflate permanent la un pas de haos. Comunitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
acest lucru nu e posibil în cazul comunităților umane, unde mintea și conștiința complică dinamica evoluției, influ-ențînd comportamentul uman și făcîndu-l mult mai complex decît în cazul celorlalte sisteme. Prin conștiința, acțiunile și inițiativele noastre, noi putem crea genul de fluctuații care să încline un punct de haos spre dezvoltare, și nu spre cădere. Teoria haosului și teoria sistemelor consideră că transformarea societății umane urmează un tipar conținînd patru faze majore: 1. Faza declanșatoare, caracterizată de emergența inovațiilor, în primul rînd
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
un impact crescut asupra mediului social și natural; 3. Intervalul de decizie, cînd noile relații sociale și de mediu exercită o presiune asupra ordinii stabilite, punînd sub semnul întrebării valorile și principiile acesteia. Astfel, societatea devine instabilă, vulnerabilă la toate fluctuațiile; 4. Punctul de haos, în care starea de fapt devine extrem de instabilă, nesustenabilă, iar sistemul evoluează (cînd există o masă critică de oameni cu o mentalitate ce schimbă direcția de dezvoltare spre o ordine sustenabilă caracterizată de valori superioare și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
presupune trecerea de la omogenitate la eterogenitate, progresul economic presupune complexificare. Inovațiile și inițiativele antreprenoriale produc desigur bulversări care tulbură ordinea existentă. Dar tot ce la început apare drept contradictoriu sau ireductibil se structurează treptat într-un întreg organic. Acestea sunt fluctuații ciclice, de dezorganizare-reorganizare, care sunt normale. Ele fac ca sistemele economice să nu cunoască optimul decît ca o stare pasageră și relativă, ele nu sunt predictibile decît în linii mari, ca tendințe. Pe ansamblu, fiabilitatea sistemelor complexe este foarte ridicată
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de la fenomenele și dinamicile locale la cele globale. Integrarea aceasta conduce inclusiv la stabilirea unor ierarhii, ce completează relațiile orizontale dintre subsisteme sau elemente ale lor. În același timp, complexificarea duce la diversificarea sistemelor, la creșterea dezordinii, caz în care fluctuațiile induse de eventuale perturbări pot deveni periculoase. Pentru evitarea acestor pericole, sistemele complexe au la dispoziție diferite mecanisme de reglare, legate tocmai de interdependențele reciproce din interiorul lor. Diferențele și chiar antagonismele devin surse de energie ce alimentează mecanismele de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
superioare. Incertitudinea este o regulă ce face parte din esența sistemelor complexe, din logica complexificării. Aici raționalitatea nu mai funcționează ca în sistemele simple, comportamentele se schimbă și au nevoie de noi modele decizionale, caracterizate prin raționalități multiple și instabilitate. Fluctuațiile intervin de obicei din intensificarea sau, dimpotrivă, slăbirea ritmurilor metabolice ale sistemelor economice sau din apariția de conflicte interne și / sau externe. Complexificarea sistemelor economice reprezintă esența dezvoltării economico-sociale. Noua economie, a serviciilor și cunoașterii, este un exemplu în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
tot mai interdependente, iar funcționarea lor necesită tot mai multă informație și cunoștințe. Funcțiile de marketing, financiară și de asigurare au devenit foarte complexe și costul lor a crescut fără precedent. Terțializarea economiei a presupus noi specializări, dar și noi fluctuații, reconsiderări de valori și norme ale dezvoltării, ceea ce a mărit și mai mult complexitatea economiei. De asemenea, viteza tot mai mare de derulare a tranzacțiilor a mărit exponențial instabilitatea din sistem, deși a permis creșteri foarte mari de productivitate. Ponderea
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
al trecerii, ci al asimetriei timpului. Creșterea indicelui entropic se aplică și în intertextualitate. Idealul-tip este un "ou întreg", iar varianta este "oul spart". "Reperăm mitul într-un text grație constanței cantitative a unei serii de miteme. Îndată ce există fluctuație, există și derivație. Prezența literară a miturilor este tributară acestor derivații; există distorsiune de la idealul-tip" (ibidem). În consecință, "peisajul" intertextual sau blocul temporal oferă tabloul manifestării unei voluptăți lectoriale pe care nimic nu o egalează: "Demersul unui mare scriitor
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
care se răsfrânge asupra exteriorului, întrupându-se apoi în oglindă și luând numeroase chipuri, așa cum ființa poetei are mai multe fațete, fiecare regăsindu-se și descinzând din cealaltă, asemenea păpușii rusești marușca: "Științele exacte sugerează că universul fizic este o fluctuație a vidului, un joc capricios, între aparență și dispariție. Universul în care trăim este un fel de particulă virtuală gigantică. În același timp, întreaga energie a universului, materie, antimaterie -, trebuie să se anuleze, prin totalizare. Această idee este foarte apropiată
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
categoria fructelor climacterice, fac parte merele, perele, caisele, piersicile, prunele, afinele, pepenii galbeni (soiuri tip Charantaise și Honeydew), pepeni verzi și tomatele. Unele fructe și majoritatea produselor horticole sunt de tip neclimacteric, intensitatea respirației scăzând la acestea permanent și fără fluctuații deosebite până în faza metabolică finală. Fructe neclimacterice sunt cireșele, vișinele, zmeura, căpșunele, strugurii, castraveții, ardeii și pătlăgelele vinete. 106 (Kays,J.S.,1990). După Salunkhe, D. K. și colab. (1992), la pepeni, unele grupe de soiuri sunt de asemenea neclimacterice. Complexul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în această fază a demersurilor sale, industria prelucrătoare căreia, cu alte prilejuri, îi va propovădui încurajarea din partea statului o situa ca importanță după cea extractivă, considerând-o mai vulnerabilă în fața potențialei concurențe străine. Bogățiile subsolului se constituiau oricând, indiferent de fluctuațiile producției sau ale pieței, în avuții sigure pentru stat, după cum absența minereurilor i se înfățișa ca "o grea boală" pentru țara nevoită a le importa. "Minele Transilvaniei continua el au o mare înrâurire asupra întregii țări și o mare parte
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de atracție. Studiul lui M. Salgonik a arătat că orice titlu de cântec poate face obiectul unui succes trecător, independent de calitatea sa muzicală, începând din momentul în care succesul cântecului a fost făcut cunoscut consumatorilor. E posibil ca și fluctuațiile iraționale ale sondajelor să aibă același efect: răspunzând la întrebarea celui care face sondajul, când nu știm prea bine ce să spunem, nici pe ce argumente să ne fondăm judecata - avem tendința să ne raliem părerii majorității. Concluzie Numeroase experimente
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
persoane o fac. Sondajele sunt chintesența mecanismului gregar, un fel de oglindă a curentului dominant care amenință să anuleze orice reflecție personală și care, de altfel, se auto-întreține, deoarece cristalizează alegerile individuale. Mecanismul influenței sociale ne ajută să înțelegem de ce fluctuațiile din sondaje sunt ca și cele de la bursă, imprevizibile și parțial iraționale, în același timp. Cu siguranță nu sunt un instrument util de reflecție politică spre folosul cetățeanului. Pentru mai multe informații Salganik, M.J., Dodds, P.S., Watts, D.J., „Experimental study
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mod regulat de mass-media, creează un curent majoritar ambiant fragil. Este evident că majoritatea persoanelor care participă la sondaj răspund cunoscând deja sondajele publicate în fiecare săptămână: logic, răspunsul lor este în direcția majoritară și de aceea poate avea mari fluctuații. Având în vedere psihologia umană, este puțin rezonabil să te încrezi în sondajele care apar în lunile premergătoare alegerilor. Pentru mai multe informații Martin, R., Martin, P.Y., Smith, J.R., Hewstone, M. (2007). „Majority versus minority influence and prediction of
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de scădere economică sau de criză (copiii sunt mai greu de crescut). Sunt atrași mai mult, inconștient, de femeile fecunde (de unde raportul mic talie/șolduri) în perioadele prospere și mai puțin în anii mai dificili. Playboy a devenit oglinda acestei fluctuații a dorințelor. Siluetele „atrăgătoare” cele mai prezente în reviste, la televizor sau la cinema (ne putem aminti taliile de viespe ale actrițelor din anii 1950 și 1960 Claudia Cardinale sau Monica Vitti...) răspund, în parte, unei ajustări a dorinței masculine
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ECONOMIC / 229 15.5. INVESTIȚIILE MOTOR AL CREȘTERII ECONOMICE / 231 15.5.1. Formele investițiilor întreprinderilor / 232 15.5.2. Mijloacele de finanțare a investițiilor / 332 15.5.3. Determinantele deciziei de a investi / 232 15.5.4. Investițiile și fluctuațiile conjuncturii economice / 233 15.6. EXPORTURILE FACTOR AL CREȘTERII ECONOMICE / 234 15.7. CONSUMUL FACTOR AL CREȘTERII ECONOMICE? CE ROL JOACĂ ECONOMISIREA? / 234 15.8. CRIZA ECONOMICĂ / 234 15.8.1 Criza actuală: cauze, actori, consecințe și mutații / 239 Capitolul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
evoluează constant pentru a a face față multiplicării nevoilor, pe care adesea antreprenorul le creează, le manipulează. Într-un sistem economic colectivist regăsim următoarele trăsături: 1. spiritul acestui sistem este de a substitui inegalităților economice și sociale ale capitalismului și fluctuațiilor pieței o egalitate (ceea ce implică faptul că mijloacele de producție nu sînt în mîinile proprietarilor privați) și o stabilitate economică, chiar stagnare, ce se dorește a fi însoțită de satisfacerea integrală a nevoilor populației; 2. organizarea juridică și social se
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a șomajului ca fiind rata șomajului în jurul căreia gravitează economia pe termen lung, în condițiile tensiunilor existente pe piața muncii care limitează accesul indivizilor la locurile de muncă dorite. Este, de fapt, rata medie a șomajului în jurul căreia se manifestă fluctuațiile economice.6 Figura nr. 8.2 Sursa: Gregory Mankiw, Macroeconomics, 2009, p. 164. Concepte de bază: * piața muncii; * oferta de muncă și cererea de muncă; * ocuparea deplină, subocuparea și penuria de mînă de lucru; * șomaj voluntar și involuntar; * mîna de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
masei monetare. În acest sens, autoritățile trebuie să evite, în afara situațiilor excepționale, modificările bruște ale masei monetare și să adopte, indiferent de conjunctura de moment, o regulă monetară fixă, considerată optimală pe termen lung, fără a încerca să îndulcească amplitudinea fluctuațiilor ciclice printr-o politică discreționară și mereu schimbătoare, ce nu va reuși decît să le accentueze. Cea mai bună politică pentru un guvern constă în optica monetaristă în a menține o rată de expansiune monetară regulat compatibilă cu o creștere
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
termen lung, variabilele reale și nominale, neizbutind să controleze mărimi ca rata dobînzii, șomajul, venitul ș.a. Asta nu înseamnă că politica monetară și cea bugetară nu ar avea o influență asupra variabilelor reale, dimpotrivă, ele pot fi surse majore de fluctuații, pot constitui cauza declanșării sau amplificării crizelor economice de tot felul, cum s-a întîmplat între 1929-1933 (cînd masa monetară a fost redusă masiv), sau fenomenul contrar (creșteri spectaculoase ale masei monetare, ale cererii în general), ilustrat printr-o mulțime
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
elementul costisitor al incertitudinii. Ele pot determina o mai bună alocare a resurselor și o mai mare eficiență economică, pot contribui într-o anumită măsură la contracararea efectelor perturbatoare exogene avînd diverse alte origini, reducînd astfel amplitudinea ciclurilor economice cu fluctuațiile lor atît de dăunătoare. Pentru atingerea obiectivelor de politică monetară, limitate, dar esențiale, autoritățile monetare trebuie să aibă în vedere două condiții interdependente: una privește indicatorul pe care trebuie să se bazeze în luarea deciziilor, iar cealaltă rata de expansiune
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]