1,669 matches
-
încă îndărătnică. În zadar E. Lovinescu și G. Călinescu au deplorat deprinderea conștiințelor critice de a vedea doar unul din aspectele creației lor, cel critic, lenea de a-și ridica privirea asupra întregului acesteia. Să fie la mijloc și o "fobie" la "scrisul frumos", de tip Marino? O greutate de a-l contacta din pricina unui deficit de sensibilitate dată? În unele situații, se pare că alt răspuns nu există. Spiritul geometric raționalizant, reductiv se impune pentru acest soi de comentator în locul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de lăcomie, cu viții și tare, se perindă în dosul și câteodată se strecoară chiar în fața microfonului. Am o vastă clinică de psihiatrie, devin psihiatru, deliruri de conferențiar și literat, manii de persecuție radiofonică, de invidii, de pizmă și ură, fobii radiofonice, paralizii ale bunului simț, epilepsii de vanitate, demențe, perversiuni, sufletele viu smintite, strâmbe, atrase ca un far sonor de astă dată. În 1943 i-a apărut Demiurgul la editura Casa școalelor iar la editura Fundațiilor volumul Duhul pământului - teatru
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
relatat următoarele: „Constantin Beldie a Început să organizeze Conferințele Ideii Europene, operație continuată apoi de Alice Voinescu. Era un om deschis la minte și ordonat În actele lui administrative; era un spirit sănătos, robust, lipsit de egocentrism și de xeno fobie. Beldie avea simțul estetic, al poeziei. Din câte știu, Beldie avea legături cu Mișu Antoniade și am câteva scrisori de-ale lui către Mișu. Le voi publica. Memoriile scrise de Beldie trebuie să fie remarcabile. El nu era un om
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
perioadă anterioară. Lovea în punctele cele mai sensibile și mai dureroase ale persoanelor pe care ar fi trebuit să le iubească cel mai mult. După aproximativ 10 ani de căsătorie, Valentin se îmbolnăvise de un sindrom anxios cu elemente de fobie, de obsesie, care nu și-au mai găsit leacul. Purta o antipatie continuă și era neliniștit, îngrijorat și încordat mai tot timpul. Se obișnuise să o tiranizeze, să-i găsească nod în papură, iar gândul că un alt bărbat ar
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
sau cum este În adevăr”, adică Între ceea ce eu am numit „evreul imaginar” și cel „real”. Încerc să pun În evidență modul În care credințele mitologice, legendele, superstițiile, tradițiile populare, iconografia și textele creștine (canonice și apocrife), cunoștințele prost digerate, fobiile și prejudecățile au generat distanța substanțială dintre cele două portrete. Cu cât distanța dintre „evreul real” și „evreul imaginar” a fost mai mare, cu atât iudeofobia populară a fost mai puternică. Se Înregistrează o discrepanță notabilă Între portretul Îndeobște negativ
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-un sens foarte precis, și anume În sensul de suferință, patosul iudaic este o emfază a suferinței, care nouă ni se pare de multe ori grotescă și chiar ciudată și respingătoare [...]” <endnote id="(785, p. 389)"/>. Pentru G. Călinescu, fobiile evreului ar fi justificate istoric : „În bimilenara lor dramă - scrie criticul, comentând romanul lui Emil Dorian Profeți și paiațe -, evreii au cunoscut pogromuri adevărate și e greu de a-i vindeca de fobie” <endnote id="(130, p. 851)"/>. Paradoxal, frica
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(785, p. 389)"/>. Pentru G. Călinescu, fobiile evreului ar fi justificate istoric : „În bimilenara lor dramă - scrie criticul, comentând romanul lui Emil Dorian Profeți și paiațe -, evreii au cunoscut pogromuri adevărate și e greu de a-i vindeca de fobie” <endnote id="(130, p. 851)"/>. Paradoxal, frica evreului generează uneori curajul său disperat. Cel puțin așa stau lucrurile În cazul hangiului din Moldova de Nord, Leiba Zibal, din nuvela lui Caragiale O făclie de Paști (1889). „Spaima are adesea efectele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lupi, adaug eu) și de arme : „Frica lor proverbială mai ales de câini și de arme a dat naștere la multe anecdote hazlii” <endnote id="(126, p. 7)"/>. În snoava populară prezentată deja mai sus, Pușca jidanului, sunt surprinse ambele fobii. Într-o altă snoavă, un evreu (zaraf sau negustor) trebuie să traverseze cu căruța o pădure plină de tâlhari. Ca să nu fie prădat, el Își procură arme ca un om curajos, dar, când apar tâlharii, se comportă ca un om
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a da naștere unui subom blestemat și malefic” <endnote id="(37, p. 215)"/>. În termenii istoricului Jean Delumeau, evreul a fost perceput ca „un rău absolut”, ca „un agent al Satanei” extrem de periculos, ca un element provocator de psihoze și fobii colective de-a lungul Întregului Ev Mediu european <endnote id="(41, II, pp. 136-192)"/>. Într-o oarecare măsură, iudeofobia a fost o ipostază a demonofobiei. „După Diavol, creștinul nu are dușman mai crud decât pe jidan”, se scria În 1941
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să fii antisemit.” Vezi Adam Michnik, expunere la conferința „Intellectuals and Social Change in Central and Eastern Europe”, Rutgers University, aprilie 1992, În Partisan Review, 4, 1992, p. 627 ; citat de Leon Volovici, „«Evreii» În România post-Ceaușescu : Între «centralitate» și fobie” (815, p. 72). 832. Val Cordun, „Timpul În răspăr. Încercare asupra anamnezei În basm”, Buletinul Bibliotecii Române, vol. V, Institutul Român de Cercetări, Freiburg (Germania), 1976. 833. Dr. Heinrich von Wlislocki, Despre poporul nomad al rromilor. Imagini din viața rromilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Paul Goma, pe care, la începutul anilor ’70, autorul mi-a dat-o s-o citesc în manuscris există un personaj interesant, particularizat printr-o „mică” ciudățenie. Constând în faptul că el, acel bărbat deja matur pare-mi-se, avea fobia statului pe spate. Într-o atare postură (nebărbătească) se simțea vulnerabil, dezarmat, dinainte învins. Ca prins în cursă. Sau în cleștele unui adversar net superior. Cu umerii la pământ. Idiosincrazie de luptător? Alte obscure complexe? * În piscina unui hotel din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
sub chipul unei ființe supuse "dorințelor, plăcerilor colerice tenebroase" (Amossy 1995: 95). În primul plan apare un chip uman deformat ce evocă formațiunile stâncoase de pe țărmul mării, de la Port Lligat, pe gura căruia se află o lăcustă (încă una din fobiile pictorului). Din spatele acestuia se înalță nudul unei femei. Imaginea este completată de o figură masculină pe care o vedem doar de la talie în jos, cu genunchii sângerând din cauza unor tăieturi. Imaginile evocă atitudinile sexuale contradictorii și ambivalente ale artistului. Jocuri
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
moi (1933). Imagini ale morții, ale excrementelor, mutilării ori castrării, ale cadavrelor în putrefacție, apar în Canibalism de toamnă (1936-37), Spectrul sex-appeal-ului (1934) și Călărețul morții (1935). În Spectrul sex-appeal-ului, o fantomă gigantică, un amfibian spectral ce reflectă, probabil, propria fobie a artistului, imagine a feminității eterne, este surprinsă, la momentul apusului de soare, chiar înainte de a intra în apă. Monstrul evocă și rezumă teama de impotență și boli venerice, ce l-a determinat pe Dalí să își amâne viața sexuală
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
crezul nostru. „Dușmanul, las să urle, las să geamă și să drapene cu gheara, nouă nu ne este teamă atunci când țara ne cheamă.” „Legionarii sunt arhangheli cu spadă de foc și stau Bisericii pază și Neamului nostru noroc”, motiv de fobie pentru comuniștii dărâmători de altare și pentru cei ucigași de Dumnezeu. Înverșunarea luptei noastre și dăruirea noastră pentru Hristos și Neam nu are limite. Legionarii mor și ei dar până atunci făptuiesc. Ei nu vor să dispară fără a lăsa
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
este deplasată spre stânga, pentru ca, în final, după ce a atins parametrii scontați să o deplasezi și mai mult spre stânga, păstrând pentru un minut pe ecranul interior această imagine. Controlul mintal Silva este o metodă bună de a scăpa de fobii, complexe personale, de a scăpa de presiunea psihică a eșecurilor sau problemelor financiare, de a institui comportamentul și performanțele creatoare. În toate activitățile umane sugestiile pozitive reprezintă combustibilul acțiunilor omului. Chiar dacă un fapt sau fenomen se prezintă într-o evidentă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
un univers magic în care totul este posibil în același timp, fără momente de probabilitate. Destrămată, această aspirație renaște continuu. La un nivel superior, complexul se manifestă prin acumularea fricii și combinarea ei cu situații neliniștitoare, dramatic trăite. Rezultă astfel fobiile (fricile) de obiecte, situații, evenimente (frica de boli, frica de întuneric, frica de locuri închise, frica de animale, etc.). Acum pot să apară și tulburări psihosomatice (dureri, spasme) care persistă, antrenând cercul vicios clasic, în sensul că ele devin surse
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
estetic (strabism, un chip cu un defect vizibil, un tic, etc.), alteori de condiția socială (economică), alteori de nivelul profesional. Ceva mai gravă este situația în care inferioritatea invadează întreg psihicul, devenind obsesie și blochează resursele. Se pot dezvolta adevărate fobii (obsesia urâțeniei fizice trăită ca o stricăciune iremediabilă și ca o rușine). Apare atunci asocierea cu sentimente de vinovăție (te simți vinovat pentru că provoci dezgust prin ceea ce ai inferior). Formele compensate ale acestui complex conduc la o valorizare personală pe
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mai ales, să-mi rezolv problemele mele sufletești. Poimîine mi se încheie sejurul. Timp de trei săptămîni am fost atent la mine însumi, la disputele din sufletul meu divizat. Încerc să-mi adun forțele morale și intelectuale pentru lupta cu fobiile și cu depresia. Încerc să pun capăt unei uzuri penibile, unor frămîntări greu avuabile. Încerc să obțin din contactul cu natura semnele și înțelesurile care să mă stabilizeze și să mă fortifice interior. Lumina dimineții sau cea a nopții cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care încearcă, mai mult sau mai puțin conștient, să atragă atenția anturajului: unul hiperexpresiv, captativ, de factură histrionică, și unul riguros și perfecționist, de factură anankastă. Sunt evidente instabilitatea psihomotorie și dificultățile de învățare a scrisului și cititului. Se conturează „fobii de școală” ca expresie a tulburărilor de atașament sau a unor inițiale experiențe negative în mediul școlar. Devin dominante jocurile constructive și cu reguli care dezvoltă autocontrolul și colaborarea. Normele noi disciplinare vizează și ritmul achizițiilor, precum și eficiența învățării, termenul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
interferențe între tulburarea de personalitate schizotipală și cea de tip borderline în sensul prezenței unor simptome psychotic-like. Ele sunt mult mai stabile și mai bine delimitate de patofenomenele afective în primul caz, dar sunt constant încadrate de anxietate, depresie sau fobii la personalitatea de tip borderline. Trăsăturile schizotipale pot sugera, de asemenea, o tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă, corespunzător deficitului de modulare afectivă, ideilor intruzive bizare sau anxiogene, inabilității în relațiile interpersonale, întreținută și de rezistența încăpățânată la inițiativele celor din jur
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
asemenea, o tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă, corespunzător deficitului de modulare afectivă, ideilor intruzive bizare sau anxiogene, inabilității în relațiile interpersonale, întreținută și de rezistența încăpățânată la inițiativele celor din jur. Raporturile cu tulburarea de personalitate evitantă sunt dominate de persistența fobiilor sociale, indiferent de atitudinea anturajului. Personalitatea depresivă și tulburările depresive interferează, de asemenea, cu structura schizotipală, comorbiditatea dintre ultimele două fiind descrisă de Siever et al., în 1991, pentru mai mult de 50% din cazuri. În același cadru, evoluția spre
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pe cea exterioară în sens pozitiv. Îi sunt proprii asociațiile superficiale pe fondul hipervigilității, dar și amnezii selective asupra psihotraumelor. Eul hipotrofiat întreține în plan afectiv timiditatea și emoții negative persistente, alături de o anxietate îndreptată spre sine. Sunt descrise numeroase fobii, predominant de factură socială. Depersonalizarea este mereu prezentă, îndeosebi sub forma senzațiilor de înstrăinare și decolorare a propriilor trăiri afective. Motivațional îi este caracteristică ambitendința, în sensul dorinței de a fi acceptat de cei din jur, dar cu păstrarea distanței
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihică DSM-IV ICD-10 Paranoidă Paranoidă Tulburarea persistentă paranoidă Schizoidă Schizoidă Schizofrenie Schizotipală Histrionică Histrionică Tulburări disociative (Isterie?Ă Borderline Instabil-emoțională sau Borderline Tulburarea bipolară Narcisică - - Antisocială Sociopată Tulburări ale controlului impulsurilor, toxicomanie Dependentă Dependentă Toxicomanie, depresie Evitantă Evitantă Tulburări de fobie socială Obsesiv-compulsivă Anancastă Tulburarea obsesiv-compulsivă Deși corelarea dintre anumite tulburări de personalitate și anumite tulburări psihice este destul de evidentă, ea nu poate fi un criteriu suficient pentru circumscrierea tipologică a acestora. Deoarece lipsesc criteriile și principiile sistematice prezente în unele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
între clusterul A și tulburările psihotice - cu precădere schizofrenia. Exemplul invocat mereu e cel al relației între TP schizotipală și schizofrenie, la fel relațiile între clusterul C și tulburările anxioase. O variantă tipică ar constitui relațiile între tulburarea evitantă și fobia socială și pentru clusterul B este pusă insistent în discuție relația de spectru între TP borderline și tulburarea bipolară în forma sa atenuată de ciclotimie, formă iritabilă (AKISKAL, 2004Ă. Persoanele ce manifestă variantele mai severe ale tulburării vor avea o
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prezența tulburării și nu prospectiv, fapt ce nu clarifică suficient problema, mai ales că se știe că tulburarea obsesivă debutează deseori în copilărie și cel mai frecvent la vârste tinere. TP evitantă se află într-o relație foarte strânsă cu fobia socială, mai ales cu forma generalizată a acesteia, astfel încât de multe ori diferențierea e dificilă sau imposibilă. Chiar în definiție, multe simptome sunt comune. În acest caz, s-a vorbit de asemenea de relația de spectru, TP evitantă fiind considerată
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]