KorAP: Find »[drukola/base=focar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...59 60 61 ...357 >

8,923 matches

Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064

unui obiect real dată de o lentilă divergentă este întotdeauna: a. reală, răsturnată, micșorată ; b. virtuală, dreaptă, micșorată ; c. reală, dreaptă, micșorată ; d. virtuală, răsturnată, micșorată. 4. Despre lentila convergentă se poate afirma că: a. are focare virtual; b. are focare reale; c. are distanța focală imagine negativă; d. formează doar imagini reale. 5. O radiație monocromatică are lungimea de undă λ = 660nm. Energia unui foton ce face parte din această radiație este: a. 3 ·10 -19 J ; b. 3·10

CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
12,5 cm ; c. 50 cm ; d. − 50 cm. 2. Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subțire convergentă este reală, răsturnată și egală cu obiectul, acesta este plasat, față de lentilă a. la distanță practic nulă ; b. în focarul imagine ; c. în focarul obiect ; d. la dublul distanței focale. 3. Spunem că franjele de interferență sunt localizate dacă pot fi observate a. obligatoriu la distanță mare îpractic infinită) de dispozitivul interferențial; b. oriunde în câmpul de interferență; c. numai

CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
50 cm ; d. − 50 cm. 2. Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subțire convergentă este reală, răsturnată și egală cu obiectul, acesta este plasat, față de lentilă a. la distanță practic nulă ; b. în focarul imagine ; c. în focarul obiect ; d. la dublul distanței focale. 3. Spunem că franjele de interferență sunt localizate dacă pot fi observate a. obligatoriu la distanță mare îpractic infinită) de dispozitivul interferențial; b. oriunde în câmpul de interferență; c. numai într-un plan bine

CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
oricăreia dintre cele două lentile ; 59 d. o lentilă convergentă cu convergență mai mare decât a oricăreia dintre cele două lentile. 3. O lentilă este convergentă dacă: a. este mai groasă la margini și mai subțire la mijloc ; b. are focarul imagine de aceeași parte a lentilei în care este plasat obiectul real ; c. transformă un fascicul paralel într-un fascicul convergent ; d. distanța focală este negativă. 4. La incidența luminii pe o suparafață de separare dintre două medii având indici

CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
focală a celei de a doua lentile este: a. 10 cm; b. 20 cm; c. 30 cm; d. 40 cm. 4. Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subțiri, convergente, la 20 cm înaintea focarului obiect al lentilei. Imaginea sa reală se formează la 45 cm după focarul imagine al lentilei. Distanța focală a lentilei este: a. 14 cm; b. 25 cm; c. 30 cm; d. 36 cm. 5.Graficul alăturat din Fig.2.17

CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
cm; c. 30 cm; d. 40 cm. 4. Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subțiri, convergente, la 20 cm înaintea focarului obiect al lentilei. Imaginea sa reală se formează la 45 cm după focarul imagine al lentilei. Distanța focală a lentilei este: a. 14 cm; b. 25 cm; c. 30 cm; d. 36 cm. 5.Graficul alăturat din Fig.2.17. reprezintă dependența inversului valorii măririi liniare transversale de valoarea distanței dintre un obiect

CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
de undă a celei de a doua radiații utilizate. Se consideră: viteza luminii în vid c = 3·108 m/ s constanta Planck h = 6,625· 10 -34 J · s 1. Un obiect real se plasează între o lentilă convergentă și focarul obiect al lentilei. Imaginea obiectului este: a. mărită; b. micșorată; 71 c. reală; d. răsturnată. 2. În sistemul de lentile din Fig.2.19. focarul imagine al lentilei L1 coincide cu focarul obiect al lentilei L2. Distanța focală a primei

CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
10 -34 J · s 1. Un obiect real se plasează între o lentilă convergentă și focarul obiect al lentilei. Imaginea obiectului este: a. mărită; b. micșorată; 71 c. reală; d. răsturnată. 2. În sistemul de lentile din Fig.2.19. focarul imagine al lentilei L1 coincide cu focarul obiect al lentilei L2. Distanța focală a primei lentile este mai mare decât a celei de a doua. Un fascicul paralel de lumină care intră din stânga în sistemul de lentile este transformat, la

CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
real se plasează între o lentilă convergentă și focarul obiect al lentilei. Imaginea obiectului este: a. mărită; b. micșorată; 71 c. reală; d. răsturnată. 2. În sistemul de lentile din Fig.2.19. focarul imagine al lentilei L1 coincide cu focarul obiect al lentilei L2. Distanța focală a primei lentile este mai mare decât a celei de a doua. Un fascicul paralel de lumină care intră din stânga în sistemul de lentile este transformat, la ieșire, intr-un fascicul: a. convergent b

CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
o concavitate cu adâncime de ordinul lungimii de undă a radiației folosite; d. prezintă o denivelare cu înălțime de ordinul milimetrilor. 2. Fasciculele de lumină paraxiale: a. formează unghiuri mici sau nule cu axa optică principală ; b. se refractă prin focarul imagine al lentiei ; c. trec prin focarul obiect al lentilei ; d. se suprapun cu axa optică principală a lentilei. 3. În figura Fig.2.22. se observă o rază de lumină paralelă cu axul optic principal al unei lentile divergente

CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
de undă a radiației folosite; d. prezintă o denivelare cu înălțime de ordinul milimetrilor. 2. Fasciculele de lumină paraxiale: a. formează unghiuri mici sau nule cu axa optică principală ; b. se refractă prin focarul imagine al lentiei ; c. trec prin focarul obiect al lentilei ; d. se suprapun cu axa optică principală a lentilei. 3. În figura Fig.2.22. se observă o rază de lumină paralelă cu axul optic principal al unei lentile divergente, înainte de trecerea prin aceasta. F1 și F2

CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
al lentilei ; d. se suprapun cu axa optică principală a lentilei. 3. În figura Fig.2.22. se observă o rază de lumină paralelă cu axul optic principal al unei lentile divergente, înainte de trecerea prin aceasta. F1 și F2 sunt focarele lentilei. După trecerea prin lentilă, raza va urma traiectoria: a. 4; b. 3; Fig.2.22. c. 2; d. 1. 4. Indicele de refracție al apei este n = 4 / 3. Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcția sub care un

CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180

oxid de etilenă; Sterilizarea cu vapori de formol; Sterilizarea cu radiații ultraviolete; Sterilizarea cu radiații ionizante; Sterilizarea prin ultrasunete; Sterilizarea prin desicare; Sterilizarea prin filtrare. 1.2.1. STERILIZAREA PRIN CALDURA Este prima metodă folosită în decursul timpului pentru combaterea focarelor infecțioase. Acțiunea căldurii asupra microorganismelor se bazează pe degradarea ireversibilă a structurilor proteice la temperaturi ce depășesc 50șC. Diverse microorganisme și mai ales diverse forme de existență ale acestora rezistă diferit la acțiunea căldurii. Gradul de hidratare influențează temperatura la

Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206

radiologic se constată dispariția cvasitotală a structurii osoase, singura soluție terapeutică este amputația. 10.2.3.2. Panarițiul osteo-articular Este infecția localizată la nivelul articulațiilor degetelor: Etiopatogenie. Infecția poate rezulta în urma: inoculării directe printr-o plagă articulară; propagării de la un focar de vecinătate (panarițiu subcutanat, tenosinovită sau osteită); diseminării hematogene dintr-un focar septic de al distanță. Clinic se prezintă ca o artrită acută apărută după un traumatism sau după un panarițiu de vecinătate: deformarea regiunii articulare respective, congestie, durere spontană

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
amputația. 10.2.3.2. Panarițiul osteo-articular Este infecția localizată la nivelul articulațiilor degetelor: Etiopatogenie. Infecția poate rezulta în urma: inoculării directe printr-o plagă articulară; propagării de la un focar de vecinătate (panarițiu subcutanat, tenosinovită sau osteită); diseminării hematogene dintr-un focar septic de al distanță. Clinic se prezintă ca o artrită acută apărută după un traumatism sau după un panarițiu de vecinătate: deformarea regiunii articulare respective, congestie, durere spontană și la tentativa de mobilizare activă și pasivă în articulația respectivă. Un

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186

virulenți. Această organizare conjunctivă și transformare scleroasă, constituie o modalitate de vindecare clinică și nu histologică. Leziunile atipice bacilare nu au evolutivitatea specifică leziunilor exsudative sau foliculare. Ele sunt realizate din infiltrate de celule epitelioide dispuse în pătură sau în focar constituind leziunile de lupus sau sarcoidele subcutanate. 7.2.3. EVOLUTIE Schema propusă de Ranke, încă din 1914, pentru aprecierea stadiului evolutiv al bolii rămâne valabilă, cuprinzând trei perioade imperfect delimitate. Perioada primară corespunde grefării microbului pe un organism sănătos

Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
cu noduli gălbui-cenușii. Acest strat, nu este bine delimitat de țesuturile vecine, în care trimite prelungiri între mușchi și în lungul axelor vasculare. Histologic, se evidențiază leziuni bacilare proliferative active și foliculi tuberculoși. Prin aglomerarea mai multor foliculi, se formează focare de degenerescență cazeoasă. Această porțiune a peretelui este bogată în bacili Koch. Spre deosebire de abcesul cald, în abcesul rece membrana limitantă nu constituie o zonă de apărare a organismului, ci reprezintă o zonă de proliferare activă, tuberculigenă, după cum arăta Lannelongue. Astfel

Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
se suprainfecta, se recomandă drenajul chirurgical larg, chiuretajul peretelui abcesului rece și aplicarea de tuberculostatice și/sau antiseptice. În tuberculoza viscerală chirurgia se practică în situațiile în care tuberculostaticele utilizate nu pot pătrunde sau nu pot atinge concentrații terapeutice în focarul bacilar datorită sclerozei perilezionale. În aceste situații, focarul bacilar va constitui o sursă de contaminare a întregului organism, singura resursă terapeutică fiind ablația operatorie. Chirurgia este utilizată în tratamentul sechelelor tardive post-terapeutice ale tuberculozei viscerale, de exemplu în tratamentul stenozelor

Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
peretelui abcesului rece și aplicarea de tuberculostatice și/sau antiseptice. În tuberculoza viscerală chirurgia se practică în situațiile în care tuberculostaticele utilizate nu pot pătrunde sau nu pot atinge concentrații terapeutice în focarul bacilar datorită sclerozei perilezionale. În aceste situații, focarul bacilar va constitui o sursă de contaminare a întregului organism, singura resursă terapeutică fiind ablația operatorie. Chirurgia este utilizată în tratamentul sechelelor tardive post-terapeutice ale tuberculozei viscerale, de exemplu în tratamentul stenozelor intestinale. În tuberculoza osteo-articulară, atitudinea chirurgicală variază în funcție de

Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
Astfel, în formele incipiente, asociat tratamentului medical specific, se va practica și imobilizarea externă în aparat gipsat. În formele evoluate, cu distrugeri osoase importante (de exemplu distrugerea corpilor vertebrali în cadrul morbului Pott) se va prefera tratamentul chirurgical care să abordeze focarul osos realizându-se imobilizarea internă prin osteosinteză sau artrodeză. Rezecția radicală a suprafețelor articulare afectate se practică doar în anumite forme de tuberculoză, cum ar fi tuberculoza genunchiului, și numai într-o anumită fază de evoluție, cu scopul de a

Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
la osteomielită. La om, cele mai frecvente localizări sunt: cervicofacială, toraco-pulmonară și intestinală. Tratament: Este același ca pentru sporotrichoză doar că la terapia cu iod, sulfamide și antibiotice se mai poate asocia radioterapia în doză antiinflamatorie. Chirurgia poate să excizeze focarele limitate sau unele forme cu localizare viscerală, prin gesturi minore ca: incizii, chiuretaje, debridări, în asociere cu tratamentul medical. 7.4.2.2. Maduromicoza (piciorul de madura): Etiologie: Este o afecțiune frecventă în țările tropicale sau în regiunile unde încălțămintea

Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205

intercurente datorate unui teren tarat preexistent. 9.1.7. FORME CLINICE a. Tetanosul acut descris anterior, b. Tetanos cronic cu perioada de incubație foarte lungă, survenind la persoane imunizate anterior sau tetanos postoperator datorat reactivării prin intervenție a unui vechi focar (granulom, corp străin retenționat, etc.); c. Cefalotetanos forma rară, neletală, afectând fața și provenind de la plăgi infectate ale scalpului: paralizie facială; paralizie oculomotor; trismus; tetanos hidrofobicus (disfagie în special pentru apa). d. Tetanos criptogenetic fără plagă aparentă sau datorat unor

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
apa). d. Tetanos criptogenetic fără plagă aparentă sau datorat unor plăgi minore în zona genital-perineală; e. Tetanos splanhnic având mortalitate foarte ridicată disfagie; dispnee; vărsături; rigiditate dureroasă a mușchilor abdominali. g. Tetanos postoperator prin catgut infectat sau redeschiderea unor vechi focare; h. Tetanosul nounăscuților: prin infectarea bontului ombilical, foarte grav, cu spasm generalizat și icter. 9.1.8. DIAGNOSTIC 9.1.8.1. Diagnostic pozitiv Anamneza: va stabili existența unei plăgi sau a oricărei porți de intrare posibile. De asemenea, se

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
pentru orice plagă cu risc tetanigen crescut. Se realizează cu ser antitetanic administrat intra-muscular (i.m.), eventual după desensibilizare, doza uzuală fiind de 1.500 UI. Se recomandă de asemenea, inocularea serului preoperator, când urmează a fi deschise vechi focare traumatice. Imunizarea pasivă se mai poate face cu imunoglobuline umane specifice antitetanos. Aceasta prezintă următoarele avantaje: nu dau sensibilizare, nu dau intoleranță, rămân în circulație timp îndelungat (T1/2 = 20 zile față de 3-5 zile pentru serul heterolog), repetarea imunizării nu

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208

denotă o leziune profundă. Echimoza tardivă apare la câteva ore de la producerea accidentului și la distanță de zona contuzionată. Acest fapt are o dublă semnificație semiologică: atestă gravitatea leziunii profunde și contribuie prin topografie, în context clinic, la aprecierea nivelului focarului lezional în care s-a produs hemoragia. De exemplu: echimoza palpebrală în fracturile de bază de craniu; echimoza brahială și pectorală în fracturile de col humeral descrisa de Hennequine; echimoza scrotală în fracturile de bazin etc. 12.2.6.2

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]