1,693 matches
-
vară. De acolo avem o bună panoramă a orașului. Întrarea în camera de la parter se face prin spatele arhondaricului, iar la primul nivel se poate ajunge trecând un podeț de lemn, care face legătura cu stăreția. La etajul doi, în foișor, se poate ajunge atât prin stăreție, cât și pe scările laterale lipite de turnul foișor. În cuprinsul incintei de la Cetățuia se aflau „altădată toate construcțiile trebuitoare: cazărmi, grajduri, șuri, hambare, în genere dispuse în proximitatea curtinelor și de-a lungul
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
face prin spatele arhondaricului, iar la primul nivel se poate ajunge trecând un podeț de lemn, care face legătura cu stăreția. La etajul doi, în foișor, se poate ajunge atât prin stăreție, cât și pe scările laterale lipite de turnul foișor. În cuprinsul incintei de la Cetățuia se aflau „altădată toate construcțiile trebuitoare: cazărmi, grajduri, șuri, hambare, în genere dispuse în proximitatea curtinelor și de-a lungul lor pentru ca spațiul din mijloc să rămână liber și să se poată asigura staționarea și
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
trupurilor celor căzuți în luptă Mihail Racoviță a ridicat o cruce din piatră, cunoscută sub numele de Crucea lui Ferenț, sau Cerdacul lui Ferenț. Într-o vreme crucea a fost protejată de un baldachin și lângă el se înălța un foișor din piatră și marmură. Pe laturile crucii a fost scris un text care relata lupta, însă din cauza intemperiilor și a indiferenței autorităților care trebuie să protejeze monumentele istorice unele părți scrise nu se pot citi. Redau ceea ce s-a scris
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Gavriil Miclescul vel vornic den Țara de Sus, Dumitrașcu Racoviță hatman, Constantin vel postelnic, Ioan Paladie vel spătariu, Dumitru Macri vel ban, Constantin Ruset vel paharnic, Constantin Costachi vel visternic, Ioan Cantacuzino vel comis”. Până în anul 1857 s-a păstrat foișorul care înconjura crucea din piatră cioplită dintr-o stâncă întreagă, cu inscripția care-i acoperea toate laturile. Terenul pe care s-a înălțat această cruce era proprietatea mănăstirii Frumoasa. Aceasta l-a arendat cu 30 lei anual unui rachier care
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
crucea din piatră cioplită dintr-o stâncă întreagă, cu inscripția care-i acoperea toate laturile. Terenul pe care s-a înălțat această cruce era proprietatea mănăstirii Frumoasa. Aceasta l-a arendat cu 30 lei anual unui rachier care a dărâmat foișorul și a folosit piatra la construirea unei pivnițe și a unei crame. La 3 august 1728 și 20 martie 1939, Grigore Ghica voievod scutește de dări mai multe mănăstiri printre care și Cetățuia. „Prin poziția ei Mănăstirea Cetățuia a fost
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Grigore Ghica voievod scutește de dări mai multe mănăstiri printre care și Cetățuia. „Prin poziția ei Mănăstirea Cetățuia a fost căutată și ca loc de agrement, de către unii voievozi și anturajul lor. Astfel între 1743-1747, Ioan Mavrocordat a construit un foișor frumos sub Cetățuia, precum și o cișmea lângă cerdac cu apă curgătoare”<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., vol. III, p. 207 footnote>. „Unele imobile sau beciuri de la Cetățuia s-au folosit și ca închisori temporare”<footnote Nicolae Grigoraș, Mitropolitul Iacov Putneanul, în
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
apei, după care, s-a trecut la restaurarea caselor domnești. Deasupra vechiului zid din piatră s-a adăugat un rând de ocnițe din cărămidă aparentă și o cornișă în zimți pe care s-a plasat acoperișul. S-au construit două foișoare pentru scările de acces la ambele intrări. Unul mai mare, pe șapte coloane din blocuri de piatră la intrarea principală și unul mai mic, pe două coloane, la intrarea principală. Biserica s-a bucurat de o atenție deosebită din partea restauratorilor
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ocazia unor sărbători, și tot în clădirea cu sala gotică este amenajată o cameră pentru primirea demnitarilor și a ierarhilor; în arhondaric, unde la etaj este stăreția, s-a înlocuit vechiul mobilier din birouri cu altul adecvat zilelor noastre; turnul foișor este amenajat cu mobilier nou. În palatul voievodului este amenajată o colecție de obiecte bisericești. Mobilierul și toată instalația necesară funcționării unei astfel de colecții bisericești sunt noi. Aproape toate alimentele necesare la bucătăria obștii sunt din gospodăria și grădina
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Buna Măriții, Fapte și povești pentru copilă, Sâncrai, 1955-1977. Cătălin Zamfir, Nimic nu-i mai practic decât o teorie bună, București, 1976-1978. Cornel (Co), Vagabondaj de adolescență, Hunedoara, 1970-1974 (plus). Cornel C., Nathaniel, București, 1996-2004. Cornelia G., Dragii mei neînțelepți, Foișorul de foc,1985-2004. Cristi Petru, Personaj din Cadmav și alte povestiri, București, 19978-1997. Cristi Pârvulescu, Profesia mea: democrația, București, 1993-2004. Cristina Z., Roumanie, mon amour, Bloomington, 2003. Dana I., De foarte aproape, București, 1999-2004. Dana L., Farmecul discret al însoțirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
În interiorul incintei, Începând de la Poarta Mănăstirii, la Apus, și până la Poarta Chinei, Omar n-a văzut decât livezi dese și pâraie repezi. Apoi, ici și colo, avântarea unui minaret de cărămidă, o cupolă cizelată de umbră, albeața unui zid de foișor. Și, pe malul unei bălți dezmierdate de sălcii plângătoare, o femeie goală care se scălda, cu părul În bătaia părul vântului arzător. Oare nu această viziune de paradis a vrut s-o evoce pictorul anonim care, cu mult mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
până ce Rubaiatele sale să fie cinstite drept una dintre operele cele mai originale ale tuturor timpurilor, până ce straniul destin al manuscrisului din Samarkand să fie, În sfârșit, cunoscut? III În acea noapte, Omar și-a căutat zadarnic somnul Într-un foișor, Într-un pavilion de lemn aflat pe o colină golașă, În mijlocul imensei grădini a lui Abu Taher. În apropierea lui, pe o masă joasă, pană de scris și călimară, un opaiț stins și cartea sa deschisă la prima pagină, rămasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
În mod sincer de soarta speciei omenești, până când Dumnezeu mi-a oferit divina șansă de a-l Întâlni pe marele cadiu, imamul Abu Taher. Favorurile sale mi-au Îngăduit să mă dedic acestor lucrări“. Când revine, În acea noapte, În foișorul care-i slujește de acum Înainte drept casă, Khayyam nu se gândește să-și aducă un opaiț, spunându-și că e prea târziu ca să mai citească sau să mai scrie. Cu toate acestea, drumul nu-i e deloc luminat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
și Djahane se tem de acel moment, fiecare sărut are gust de despărțire, fiecare Îmbrățișare este o goană nebună. Într-o noapte ca oricare alta, una dintre cele mai Înăbușitoare are verii, totuși, Khayyam iese să aștepte răbdător pe terasa foișorului; aude, și-i pare că din apropiere, râsetele străjilor cadiului, se neliniștește. Fără pricină pentru că Djahane sosește și Îi alungă teama, nimeni n-a zărit-o. Schimbă un prim sărut, fugar, urmat de un altul, apăsat, este modul lor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
de stânjenitor. Și această reputație, meritată sau nu, avea să-i aducă pierirea, Întrerupând În mod prematur o ascensiune care se anunța fulgerătoare. Asta Djahane și Omar n-o știu Încă. În momentul În care ei stau la taifas, În foișorul grădinii lui Abu Taher, Alp Arslan este, la treizeci și opt de ani, omul cel mai puternic de pe Pământ. Imperiul său se Întinde de la Kabul la Marea Mediterană, autoritatea sa nu e amenințată, armata Îi e credincioasă, Îl are ca vizir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Bineînțeles, nu se poate abține să nu-și facă, din când În când, o scurtă apariție la curte sau În casa cadiului, să nu pară că-i părăsește Într-un moment de Încercare. Dar rămâne, cel mai adesea, Închis În foișorul său, adâncit În lucrări sau În cartea sa tainică, ale cărei pagini le Înnegrește cu Înverșunare, ca și cum războiul n-ar exista pentru el decât prin Înțelepciunea detașată pe care i-o inspiră. Numai Djahane Îl leagă de realitățile dramei Înconjurătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
rămâi la verișoara ta din Samarkand? Dacă n-ar fi vorba decât de găsit pretexte! Am locul meu la curte. Ca să-l câștig, a trebuit să lupt cât zece bărbați. N-am să-l părăsesc doar ca să mă zbenguiesc În foișorul din grădina lui Abu Taher. Atunci, fără să chibzuiască bine, el spune: — Nu e vorba de zbenguit. N-ai dori tu oare să-mi Împărtășești viața? — Să-ți Împărtășesc viața? Nu există nimic de Împărtășit! A rostit-o fără nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
am traversat Așhabadul și străvechiul Merv, am vizitat Buhara. Și, mai ales, m-am dus la Samarkand. XLIII Eram curios să văd ce mai rămăsese din orașul În care se risipise tinerețea lui Khayyam. Ce devenise cartierul Asfizar și acel foișor din grădina În care Omar o iubise pe Djahane? Mai exista vreo urmă a mahalalei Maturid, unde, pe baza vechilor rețete chinezești, acel fabricant evreu de hârtie dădea Încă formă, În veacul al XI-lea, ramurilor de dud alb? Vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
trecut, la Moscova, fantome vii, de ele trebuie să avem grijă mereu, nici nu știi când pot deveni reali, ca să nu se poată trezi, să nu se poată trezi... Lanurile de porumb foșneau înfricoșător. Căpcăunu cobora de pe Lună pe acoperișurile foișoarelor, dădea mâna cu fiecare santinelă arătându-le vrafurile de zmeie și parașute, apoi cu poalele negre ale hainei fluturând, se deplasa iute spre școala la care, peste câteva ore urma să mergem, da, urma. Și Șepcarul spuse: Viața mea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de la școală, la fel când le aduceam carnetele cu note falsificate și ne băteau tot timpul, pentru că existam. Așa eram noi și nu puteam fi altfel în lumea care se întindea până la gardul din sârmă ghimpată și de la școală până la foișorul din nord, cu santinela fioroasă sau până la păduricea de salcâmi cu coroanele frânte de Globul lunar. Și, cum vă spuneam, continua Satelitu, ar încăpea vreo două veșnicii și ceva cât ne-am suportat suferința, de parcă am fi avut mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
porumbul de pe spate năpârlise și îi creștea altul, nu, zicea el, zornăind boabele de tăciune că pe niște zaruri de os, eu cred că e limba gerurilor, de-aia vorbesc scurt ca să nu răcească. Se auzea bocănitul cizmelor rusești în foișoarele acoperite cu zăpadă din trecut, în timp ce noi ne strecuram în șir indian prin noaptea de vară a grânelor noastre frumos foșnitoare. Dar nu vântul vălurea grâul și izbea știuleții, era Căpcăunu, zburând pe deasupra imensei câmpii, urmărind cu ochii de vultur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
imensei câmpii, urmărind cu ochii de vultur pe repetenții lui dragi ce trebuiau să fie la școală, fix la miezul nopții, ultimele două ore, între orele 3 și 5 dimineața urmând a fi de matematică, da, urmând. A dat ocol foișoarelor, se așeză pe creasta zidului cu fresca celor trei mari criminali ai Omenirii și parcă, în același timp, sau Tomaida a leșinat cu zgomot de spaimă sau Gagu a atins vreun știulete care, trezit din somn, a dat alarma printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
vorbi despre ‘români’ la general <maria>: fiecare e specific, în felul lui <maria>: și fiecare are libertatea să își aranjeze viața cum crede de cuviință <maria>: nu îi poți judeca pentru faptul că le plac manelele și vor case cu foișor <v37>: nu ii judec. Nu poate să nu îmi pară rău vazind că adevăratele valori sunt respinse de majoritatea <v37>: și, ce este și mai grav, de cei tineri <maria>: dar ce vină avem dacă suntem judecați după farfurioara? <maria
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
pentru găzduire, astăzi fiind plecată să sărbătorească un aniversar de căsătorie al sorei ei, m-a lăsat în grija unei doamne care locuiește exact în fața intrării în biserică, într-o casă cu o grădiniță în față și un fel de foișor alături. La umbra acestuia mă așez și o aștept să se întoarcă, căci este plecată întrun sat vecin cu nepoțelul ei, Alexandru, un băiat frumos și cuminte, cu care mă voi înțelege din primele momente și chiar am avut chef
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
ce duce spre civilizație, trebuia să trec prin satul țigănesc, conceput ca peste tot, câteva rânduri de corturi din țoale, după ele palatele vopsite prăzuliu, citron, frez, fără nici o fereastră spre partea lui Sevgin, doar cu o aglomerare de minarete, foișoare, loggii, terase, grădini suspendate, unde n-am intrat niciodată - ba am intrat, am să-ți povestesc când o veni vremea... Până acolo sunt în altă bolgie. O haită de câini nemâncați își cască boturile negre spre trupul meu semiîmbrăcat, răstignit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
toată lumea din jur să bea și le împărțea cel mai bun sake din magazie războinicilor din turnuri. Odată cu sake-ul, sosea și următorul mesaj: — Luați-vă rămas bun după pofta inimii. Recitarea de poezii n-ar fi deloc nepotrivită. Din foișoare se auzeau cântece, iar glasurile voioase umpleau sala. Chiar și în fața lui Katsuie, se bătea în tamburine, iar evantaiele argintii ale dansatoarelor trasau, prin aer, linii elegante. — Demult, Seniorul Nobunaga se ridica și dansa la cea mai mică provocare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]