1,627 matches
-
amândoi de vârstă preșcolară. După ce, în fine, obosiți, adorm, își permite să răspundă, mai mult în șoaptă, la obișnuitele întrebări puse de un tovarăș de călătorie ceva mai curios. Ziaristul din el era gata „să adulmece” un posibil „subiect” de foileton. Îl încântă faptul că, după mai multe schimburi de replici, ea pare interesată de preocupările lui. Încercă să-i ghicească „problemele”, îl cercetează cu blândețe, pe un ton aproape matern (deși atât de tânără față de el!). Este destul de relaxată (liniștea
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
responsabili cu aducerea și menținerea lui sub „umbrela” moralei creștine. Preotul va întreba în biserică cine este tatăl, și adevăratul tată nici nu va fi prezent, ca să nu se „trădeze”. Va sta departe, pretextând că, oricum, are de terminat redactarea foiletonului pentru ziarul local. „- Mare scofală!” remarcă ironic scriitorul, după ce, nu-i așa?, tot el și-a plasat „eroul” într-o fundătură. Mi se pare cel puțin curios. Eu, ca „simplu cititor” (îmi permit să reiau formula...), i-aș mai da
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
cunoscut de aproape pe G. Asaky cunoșteau că el era departe de a fi caligraf. Vă putem asigura că cu mare anevoință puteam să descifrez manuscrisele ce mi le da spre a le corecta în „Spicuitorul Moldo-românʺ, „Icoana lumeiʺ și Foiletonul Albinei româneșt iʺ, și aceasta pe la anii 1841-1843. Cine va avea ocazia să citească toate epistolele Logofătului C. Sturza inspirate răposatului Gh. Asaky pe la anul 1842 și transcrise caligrafic de Asaky, foarte cu greu i-ar veni să creadă că
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
categoric: Privind la , Fred Vasilescu este uluit de imaginea pe care o are îndrăgostitul, cum vede el în femeia iubită perfecțiunea fizică și integritatea morală. Plecat de la gazetă, Ladima o duce din ce în ce mai greu, încearcă să publice în gazete poezii și foiletoane, nu mai putea ieși nicăieri, iar când își dă seama că Emilia are relații cu un grec, Micropolu, îi scrie pentru ultima dată și, plin de amărăciune, îi cere scrisorile pe care i le trimisese. Ea refuză, socotind că nu
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
coniac Milcov la cot (amar-fiere!) "realizările" pământești? Și cum făceai? Scriai recenzia pentru volumul omagial (băgat pe gît de Leandru) și acasă, pentru jurnal, descriai tabloul sumbru al cozilor? Ciracii prilejuali§§§§§§§§ ai lui Leandru Diță-Lerești însăilau ca la un semn foiletoanele și articolele de fond. Numai proletculții mai dezbăteau așa tema și subiectul: despre contribuția (benevolă) la "estetica stradală", despre venituri ilicite și pedepsiri exemplare, despre "grațiații" întorși din pușcării la locul de muncă. Barbu Rădoi chema la urne: "Cu toții la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Ce? Hai, mă Dana! O să afle șeful că Lucian a scos din muzeul teatrului jobenul. Aha. Unde Fluturel e custode, am înțeles. Jobenul devenise foarte problematic. Sigur o povestești tu cuiva, știu eu pe unde. Într-un roman, într-un foileton... O s-audă șefu. Rămînem puhas golas, și eu, și... Nu. Jur. Jur acum și pe veci. Jur să nu spun nimic nimănui. Cum un tip mai colorat se apropiase de masa noastră să-ntrebe/ceară ceva, mi-a venit ideea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
C. Mille, A. Bacalbașa, Tr. Demetrescu, A. Stavri). În polemicile literare ale epocii, alături de periodicele socialiste („Contemporanul”, „Evenimentul literar”, „Munca”), ziarul a susținut, mai ales prin publicistica lui C. Mille și A. Bacalbașa, necesitatea unei arte naționale și militante. Un foileton, redactat cu îngrijire de I. S. Spartali și apoi de E. Vaian și Laura Vampa, apare în mod regulat și conține proză originală (aici și-a tipărit C. Mille, mai întâi, partea a doua a romanului Dinu Milian) sau traduceri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
I. S. Spartali și apoi de E. Vaian și Laura Vampa, apare în mod regulat și conține proză originală (aici și-a tipărit C. Mille, mai întâi, partea a doua a romanului Dinu Milian) sau traduceri din literatura franceză de foileton. Cronica dramatică este făcută până în 1892 de Gr. Ventura, după aceea de A. Bacalbașa, de I. Bacalbașa și, spre sfârșitul secolului, de Emil D. Fagure. S-au publicat, de asemenea, cronici muzicale sau de artă plastică. Articole de critică literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
a pieselor de schimb adresându-se îndeosebi amatorilor de radio. Pentru a-și face o clientelă fidelă, Gernsback deschide în paginile revistei, o poștă a cititorilor, unde aceștia fac schimb de adrese și de informații. Gernsback îmbogățește revista cu povestiri foileton, care se vreau a fi de popularizare a genului științific, și uneori cu speculații având o tentă didactică. Scrie el însuși acolo și publică, în 1911, un roman cu titlul rebusist: Ralph 124C41+. Eroul său folosește diferite invenții: magnetofonul, televiziunea
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Tineretului, 1963 (LT). 73 Este vorba despre textele lui Burroughs:The Naked Lunch ⁄ Prânzul dezgolit (tr. Sorin Gherguț, Ed. Paralela 45, Pitești, 2002), The Ticket that Exploded ⁄ Biletul care a explodat, The Soft Machine ⁄ Mașinăria domoală. 74 Apărut inițial în foileton într-o variantă prescurtată (1967-1968; Ed. Adevărul, 1993, tr. Mihai Dan Pavelescu, Cristian Tudor Popescu (LT). 75 În New Worlds: A Personal History. Foundation, nr. 15, ianuarie 1979, pp. 5-18. Moorcock face aluzie la numărul 215 al revistei, care urma
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
literaturile. Primul dintre acestea era Dracul șchiop de Lesage, din care s-au tipărit câteva capitole, într-o transpunere destul de cursivă. S-au mai tradus romanul de aventuri Pieile roșii al lui Paul Duplessis și fragmente dintr-un alt roman foileton de epocă al scriitorilor A. Sirven și H. Leverdier, O dramă la mănăstire. Toate aceste traduceri îi aparțin, probabil, lui Th. M. Stoenescu, editor al revistei și proprietar al tipografiei care o realiza. R. Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289590_a_290919]
-
1983, 6; Nicolae Manolescu, „Puck umple cu stângăcie paharul”, RL, 1983, 10; Andrei Corbea, „Puck umple cu stângăcie paharul”, TBR, 1983, 241; Liviu Leonte, Discreție și fantezie, CL, 1983, 6; Mircea Vaida, Poezia în ipostaze feminine, TR, 1983, 30; Dobrescu, Foiletoane, III, 38-43; Tașcu, Poezia, 262-266; Ulici, Lit. rom., I, 217-218; Liviu Grăsoiu, Poemul creștea încet..., LCF, 1998, 40; Ion Roșioru, „Fantasma greierului”, TMS, 1999, 5; Nicolae Turtureanu, Mătrăguna dulce, Iași, 2001, 124-126; Dicț. scriit. rom., III, 341-342; Busuioc, Scriitori ieșeni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
fărâmițarea politică, dar nu și etnică, pe care a adus-o Evul Mediu. La vremea sa, Istoria Moldovei a fost combătută de Costică Asăvoaie și Vitalie Josanu, după ce, cu câtăva vreme în urmă, istoricul basarabean Ion Eremia descoperea „caracterul de foileton pseudoștiințific” al lucrării și stilul „huliganico-agresiv” al acesteia. Însă, cum se întâmplă întotdeauna, au existat și elogiatori care au apreciat apariția lucrării, nu ca valoare științifică, ci ca manifest politic, așa cum o spune explicit Ia. Grosul: „recent, chiar vara trecută
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
carnavalul. Eseu despre opera lui Fănuș Neagu, București, 1980; Culcer, Serii, 207-210; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 205-210; Gorcea, Structură, 96-100, 171-176; Cubleșan, Civic-etic, 186-188; Diaconescu, Dramaturgi, 220-223; Țeposu, Viața, 143-150; Cristea, Modestie, 161-164; Leonte, Prozatori, I, 158-161, II, 168-183, 273-278; Dobrescu, Foiletoane, III, 82-88; Constantin Cruceru, Dialog și stil oral în proza românească actuală, București, 1985, 109-137, 180-195; Ungureanu, Proza rom., I, 404-436; Holban, Profiluri, 89-96; Ștefănescu, Prim-plan, 167-174; Regman, De la imperfect, 29-41; Stănescu, Jurnal, III, 72-79; Radu, Pagini, 50-54; Lovinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
apărut la București între 23 noiembrie 1907 și 30 iunie 1913. Ziar al Partidului Conservator Democrat, O. conține, pe lângă articole politice, multe aparținând lui Take Ionescu, fondatorul publicației, rubricile „Oameni și fapte”, „Glose”, „Însemnări artistice și literare”, „Telegrama”, Informații” și „Foileton”. Semnează articole Șt. Antim (Poporanism sau social-democratism, Reformele lui Kogălniceanu), I. Duscian (Giordano Bruno, cu prilejul aniversării morții sale), Th. Cornel (Expoziția Tinerimea Artistică), Mihail Dragomirescu (Literatura de azi și cea de ieri), Liviu Rebreanu (Modernismul, Ultima lucrare a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288567_a_289896]
-
sărbători), Lia Hârsu, Virgil Caraivan, B. Nemțeanu. Se republică un fragment din drama în versuri Sutașul troian de Al. Davila. Rubrica „Note și impresii” aparține lui Donar Munteanu, „Oameni și fapte” lui A. Steuerman-Rodion, care trimite Scrisori din Iași. În foileton apar traduceri din H. Heine (Nopți florentine), Guy de Maupassant, I.S. Turgheniev, M.E. Saltâkov-Șcedrin, Marcel Prévost, Al. Dumas-fiul (Strigoii Carpaților, traducători: D. Anghel și St. O. Iosif), N.V. Gogol (Portretul, Nașul), Maxim Gorki (Hanul și fiul său, republicare după „Noua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288567_a_289896]
-
străinătate studii de pedagogie este respinsă. Se căsătorește în 1859 cu profesorul G. Hrisoscoleu. A fost profesoară la Târgu Neamț și Vaslui. În anii premergători Unirii Principatelor a colaborat la cele mai însemnate gazete unioniste: „Tribuna”, „Reforma”, „Gazeta poporului”, „Zimbrul”, „Foiletonul Zimbrului”, „Românul”, „Dacia”, „Steaua Dunării”, precum și la „Gazeta de Moldavia” a lui Gh. Asachi. La treisprezece ani (1852), C. traduce romanul Palmira și Flaminia sau Secretul de M-me de Genlis și tot din limba franceză, drama Maria sau Mustrările de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
calitatea trupei, problemele bugetului etc.), sunt analizate spectacolele din stagiunile curente, dar și turneele trupelor străine (jocul celebrei actrițe franceze Réjane în La Douloureuse de Maurice Donnay) sau modul în care este interpretat pe scenele autohtone teatrul lui Shakespeare. În foileton se publică scrieri literare accesibile, în traduceri îngrijite, din operele lui Charles Dickens (Vălul negru), Samuel Smiles (Self-Help), Louis Reybaud (Jérôme Paturot), Paul Bourget (Dramele familiei) sau André Theuriet (Floare de Nizza, Copilul martir). R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
cu multă, chiar cu prea multă ușurință, trece de la articole pe teme politice, sociale, economice, culturale la beletristică - poezii, schițe satirice, impresii de călătorie, traduceri, găzduite fie în volume, fie în publicații precum „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Zimbrul”, „Foiletonul Zimbrului”, „Revista română”, „Album macedo-român”, „Revista contimporană”, „Familia”, „Literatorul”. Împreună cu G. Baronzi, face să apară, în 1859, foaia politică, literară și științifică „Zioa”, cu existență efemeră. Mai mult succes va avea cu „Revista Carpaților” (1860). În cărticica de versuri Ceasurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
și notele de călătorie De la Tobolsk până în China ale spătarului Nicolae Milescu (1888). A mai tălmăcit poeme și piese de teatru de Voltaire (Zaira), Lamartine (Moartea lui Socrat), Milton (Din Paradisul pierdut), Molière (Mizantropul), Byron (Visul lui Lord Byron, în „Foiletonul Zimbrului”, 1855), Alfred de Musset (Namuna, în „Revista Carpaților”), Racine (Athalia și Phedra), Corneille (Horațiu), Victor Hugo (fragmente din Ruy Blas, în „Literatorul”, 1881), Théodore de Banville (Socrate și femeia sa, Sărutarea). Realizează și alte versiuni, din scrierile lui G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
biologia autopoietică a lui Maturana și Varela: noi nu primim decît simple intensități luminoase pe care le reconstruim în creierul nostru în forme, culori și obiecte. 3. Factori socioculturali. Astăzi, Katz, Liebes lucrează, alături de o echipă, asupra efectului mondial al foiletonului televizat Dallas. Cum un asemenea eveniment sau o asemenea ficțiune capătă sens în interiorul unei culturi date? Aceasta este întrebarea la care vrea să răspundă ancheta. Obiectul Dallas este bine ales, căci fiecare poate să se plaseze în istoria unei familii
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ne spune Katz, căci ei inventează că Sue Ellen și-a părăsit soțul pentru a-și regăsi tatăl. Ei nu presupun nici o clipă că o femeie trăiește singură, fără protecția unui bărbat. Fiecare își interpretează familia și viața sa cu ajutorul foiletonului: Dallas analizor. Un kibbütz privește Dallas-ul și își consideră viața mai bună decît cea a familiei Ewing, dominată de bani. Fericit este destinul nostru de a fi evrei", își spun unii, în timp ce alții încă sînt de acord că bogăția face
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
cu cît sînt mai misterioase. Se prăpădește mahalaua după astfel de grozăvenii și consoarta cherestegiului are crize de nervi, se dă-n vînt de nerăbdare între o fasciculă și alta...” 5) Pe acest public avid, dar necritic, (de)format de foiletoanele unor ziare (între care cel mai căutat era acela din „Universul”) s-au bazat toate marile succese de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Autorii lor au fost cîțiva reporteri travestiți în prozatori, emuli ai celebrului povestitor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în franceză, scria numai în franțuzește, vorbea franceza în orice moment posibil și visa în franceză. Niciodată nu s-a instalat în America și nici nu o va face vreodată. Cu toate acestea, realitatea era că produsese capodopera sa în foiletoane timp de un deceniu (1957-1967), în nord-estul Americii. De acolo era trimisă la Gallimard, la Paris, după o bătălie de doi ani pe care autoarea o purtase cu editura Plon. Gallimard a publicat-o pe 8 mai 1968, cu doar
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
1974; Valeriu Cristea, Domeniul criticii, 1975; Marin Mincu, Poezie și generație, 1975; Petru Poantă, Radiografii, 1978; Ion Negoițescu, Alte însemnări critice, 1980; Ștefan Aug. Doinaș, Lectura poeziei urmată de Tragic și demonic, 1980; Costin Tuchilă, Cetățile poeziei, 1983; Al. Dobrescu, Foiletoane III, 1984; Al. Călinescu, Biblioteci deschise, 1986; Nicolae Manolescu, Despre poezie, 1987; Al. Cistelecan, Poezie și livresc, 1987; Romulus Bucur, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii '90, 2000; Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicționarul scriitorilor români, 2003; Rodica
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]