5,879 matches
-
printre rafturile unei biblioteci comunale unde bibliotecara era plecată la păscut vaca. - Muuuu!!...Îți creiem atmosferă, dacă vrei! - Ei, nu vrea! Nu vedeți cât de neinspirat e? Trage-ți o povestire nene cu temă rurală! La țară, pe tăpșan, ceva folcloric cu idilă plângăreață. - Ai putea pune titlul “Cu bibliotecara, la păscut vaca”. - Că bou avem, oricum. Țac-pac! M-a prins flama. Din această cauză nu vedeam unde este animalul ce aparținea comunității semnelor de punctuație. Mă uitam în toate direcțiile
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
permanente: Emisiunile radio „Vocea comunității românești Stuttgart“- redacția radio va sărbătorii anul acesta 5 ani de la înființare Bibliotecă românească Pagina de internet cu informații cotidiene din Stuttgart - dacă nu importante atunci prețioase Romanian career centre/Romanian Career Day 2010 Ansamblul folcloric Spectacolele de teatru (următorul este sâmbătă 27 februarie - TEATRUL George Ciprian prezintă ... Citește mai mult Dragi membri, prieteni, colegi, susținători, simpatizanți și suporteri, dragi cititoare și cititori, stimat public al Forumului German-Roman Stuttgart.Va spunem și noi bine v-am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/341780_a_343109]
-
de obicei activitățile noastre permanente:Emisiunile radio „Vocea comunității românești Stuttgart“- redacția radio va sărbătorii anul acesta 5 ani de la infiintareBiblioteca romaneascaPagina de internet cu informații cotidiene din Stuttgart - dacă nu importante atunci pretioaseRomanian career centre/Romanian Career Day 2010Ansamblul folcloric Spectacolele de teatru (următorul este sâmbătă 27 februarie - TEATRUL George Ciprian prezintă ...
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/341780_a_343109]
-
permanente: Emisiunile radio „Vocea comunității românești Stuttgart“- redacția radio va sărbătorii anul acesta 5 ani de la înființare Bibliotecă românească Pagina de internet cu informații cotidiene din Stuttgart - dacă nu importante atunci prețioase Romanian career centre/Romanian Career Day 2010 Ansamblul folcloric Spectacolele de teatru (următorul este sâmbătă 27 februarie - TEATRUL George Ciprian prezintă comedia "Blocați în Dormitor") Excursiile la munte (5, 6, și 7 februarie, 17,18,19 iunie și 5, 6, și 7 noiembrie). Referitor la excursii vom incerca anul
ROMAN de FLORIN ZAHEU în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341775_a_343104]
-
în viața culturală... În 2013, cu un grup de prieteni, la un restaurant unde aveau loc evenimente culturale, am încercat să refacem atmosfera de altădată a Brăilei, în care minoritățile etnice să se prezinte cu ce au mai bun: muzical, folcloric, gastronomic. Serile grecești erau reginele acestor evenimente. A fost un an cu totul special, iar în 2014 vom repeta aceste evenimente. Vă facem o invitație să vă convingeți de lucrurile de calitate de la Brăila... Veronica IVANOV: Ce ne poți spune
INTERVIU CU CARICATURISTUL COSTEL PĂTRĂŞCAN de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341812_a_343141]
-
repartiție guvernamentală ne-a plasat pe primii 13 (cifră fatidică!) având medii generale peste 9,50, în Radio și Televiziune. Am rămas colege, așadar, în Radio București, inițial, câțiva ani, apoi ea a plecat în TV, să-și trudească „Tezaurul folcloric”, emisiunea căreia s-a dedicat total, cu nețărmurită dragoste față de cântecul autentic și splendidul strai românesc de pe tot cuprinsul țării. Deși drumurile ni s-au despărțit mai târziu, și ne vedeam destul de rar, am rămas prietene bune, o viață de
LA REVEDERE MARIOARA ! de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342004_a_343333]
-
după care Tea Tocai, elevă în clasa a XII-a B la Colegiul Național "Mihai Eminescu", a prezentat tradiții și obiceiuri specifice acestor meleaguri, urmate de un scurt istoric al României. Cel mai așteptat moment a fost cu siguranță programul folcloric. Acesta a debutat cu o suită de dansuri de pe Valea Crișului, prezentate de membrii Ansamblului „Florile Bihorului" de la Palatul Copiilor și Elevilor, urmat de un moment muzical susținut de orchestra ansamblului formată din prof. Marius Marcu, conducătorul orchestrei, la taragot
COMUNICARE FARA FRONTIERE: DIALOG ROMANO-NIPON IN MUNICIPIUL DE PE CRIS de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 50 din 19 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342438_a_343767]
-
a dezvăluit oaspeților niponi meșteșugul încondeierii ouălor, iar Catița Stan, din Remetea, soția meșterului Alexandru Stan, a venit pregătită să le dezvăluie arta prelucrării lemnului. Nici japonezii nu s-au lăsat mai prejos, oferindu-le alor noștri momente de dans folcloric japonez, chiar dacă nu sunt profesioniști. Apoi, pentru a afla mai multe despre misterioasa cultură japoneză, s-au organizat patru ateliere de lucru, în cadrul cărora oaspeții niponi le-au prezentat gazdelor ceremonia ceaiului, expoziții de kimonouri și de caligrafie japoneză, precum și
COMUNICARE FARA FRONTIERE: DIALOG ROMANO-NIPON IN MUNICIPIUL DE PE CRIS de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 50 din 19 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342438_a_343767]
-
menționez pe cei care au contrubuit la reușită acestui program artistic de înaltă ținută: Nicolae Filimon, solist muzică populară, Daniela Ilitescu, solista muzică populară, Ovidiu Scridon și Mircea Boian, interpreți muzică folk, formația de instrumentiști condusă de Tucu Stoica; grupul folcloric “Moștenitorii"și formația de dansatori "Tinere Mlădițe” - Biserică Sf. Împărați Constantin și Elenă, grupul de dansatori al Bisericii Sf. Maria din Dacula, și bineînțeles, cei mai tineri dansatori, membrii formației “'Ghiocelul'. Savuroasele mâncăruri tradiționale românești, prăjiturile alese și voia bună
TOAMNĂ ROMÂNEASCĂ ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342515_a_343844]
-
înțelege încă. Sunt sigură că în curând, din ce in ce mai mult, o lume întreagă va aprecia mai mult cultură românească. Frumusețea și grația limbii noastre, sufletul cald românesc, celebra joie de vivre ce însoțește cultură românească, gastronomia complexă și delicioasă, muzică clasică, folclorica dar și cea contemporană, creativitatea noastră, în general. - Cum și când ai început să scrii în mod serios poezie? - Întotdeauna am fost serioasă când am scris, chiar și la vârsta de șapte ani când am început. Seriozitatea mi s-a
INTERVIU CU POETA ADELA-ADRIANA MOSCU, DIN PENNSYLVANIA, SUA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342550_a_343879]
-
periodic, pe toată durata târgului, cum au fost filmele didactice: “Nichita Stănescu - Cununa de aur”; “I.L.Caragiale - Dl Goe”; portrete de autori, un Atelier de origami și tombola copiilor, realizată cu sprijinul membrilor Clubului Curioșilor și multe alte tentații. Ansamblul folcloric “Doina Covurluiului” al Centrului Cultural Dunărea de Jos, muzică, dans și voie bună cu Ansamblul Estrada Copiilor de la Casa de Cultură a sindicatelor Galați, instructor coregraf: Andreea Ignat - s-au întrecut în a oferi spectatorilor momente artistice remarcabile. O întâlnire
CULTURA CA DIMENSIUNE UNIVERSALĂ. FESTIVALUL NAŢIONAL AL CĂRŢII AXIS LIBRI , GALAŢI, 20-24 MAI 2014 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341564_a_342893]
-
provocare, mă ghicești și-mi dai culoare (Antologie de literatură pentru copii); ■Ion Croitoru (Adjud, Vrancea) - Migrația polilor (catrene umoristice); Virgil Stan (Constanța) - Zborul spre stele (roman); ■ Boteanu Cornel (Baia de Aramă - Mehedinți) - Iovana (roman); ■Cristian Petru Bălan (SUA) - Eminescu și universul folcloric românesc(eseu); Daniel Dăian (Deva, Hunedoara) - Arbori de cristal (poeme); ■Gina Zaharia (Buzău) - Reverie albastră (picturi Mihai Cătrună) - un proiect Însemne Culturale (versuri); ■Gabriel Dragnea (București) - 27 dialoguri (construcții incomplete) - interviu, Pitești, 2013; ■Valentina Nașu (Tecuci) - RE(set), Ed. Armonii
PROFIL DE AUTOR de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340615_a_341944]
-
așezau în cerc, executând un dans săltăreț, ale cărui mișcări desenează o cruce. Jocul Drăgaica este un dans foarte dinamic și spectaculos care are sensuri profunde, din timpuri străvechi, ale căror înțelesuri nu se mai pot întrevedea ușor în simbioză folclorică, așa cum se întâmplă cu foarte multe alte obiceiuri și datini. În Țigănești era și o variantă, drăgaicile erau conduse de Drăgan. Vecina mea, Maria Vrăjitoarea, era un foarte bun Drăgan. Mai târziu a ajutat la alcătuirea echipei de Drăgaci a
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
s-au retezat,/ Drăgaicili au plecat.” După joc, fetele primeau daruri de la proprietarul holdelor pentru bogăția cărora își oferiseră dansul. Și acest dans, Drăgaica, este pe cale de dispariție. Mai apare din când în când la câte o festivitate cu caracter folcloric. Oamenii din sat credeau că Drăgaica este o sărbătoare rea și dacă nu-i dădeau cinstirea cuvenită putea să le aducă nenorociri. Cine spăla sau cosea în această zi, ar fi putut să atragă asupra sa moartea prin înecare sau
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Patrimoniu > GHEORGHE ROȘOGA, CÂNTEC ȘI SLOVĂ SPOVEDITOARE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1368 din 29 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Poate că melosul folcloric românesc, folclorul neînsemnând alrceva decât înțelepciunea neamului, ar fi ajuns, din vina celor care sunt între cântăreții de demult și din ce în ce mai puținii de azi ceea ce-s păsărelele ciripitoare între privighetori și ciocârlii (cum ar cugeta maestrul Gheorghe Roșoga), în totală
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
între cântăreții de demult și din ce în ce mai puținii de azi ceea ce-s păsărelele ciripitoare între privighetori și ciocârlii (cum ar cugeta maestrul Gheorghe Roșoga), în totală izolare; sau ar fi devastate de expansiunea kitskh-ului, dacă nu ar exista mirabilii noștri melozi folclorici, între care Gheorghe Roșoga este pe cât de generos pe atât de înzestrat cu talentul cuvântului de vers popular și vocii de cântec pur folcloric. Muzica zisă cultă are și ea un izvor în fântânița culturii sătești, tradiției și folclorului muzical
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
totală izolare; sau ar fi devastate de expansiunea kitskh-ului, dacă nu ar exista mirabilii noștri melozi folclorici, între care Gheorghe Roșoga este pe cât de generos pe atât de înzestrat cu talentul cuvântului de vers popular și vocii de cântec pur folcloric. Muzica zisă cultă are și ea un izvor în fântânița culturii sătești, tradiției și folclorului muzical, doar că ea și-a croit strada spre ateneu, pe când muzica folclorică a stat dintotdeauna în drumul plugarului, ciobanului, pădurarului... și nu a fost
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
înzestrat cu talentul cuvântului de vers popular și vocii de cântec pur folcloric. Muzica zisă cultă are și ea un izvor în fântânița culturii sătești, tradiției și folclorului muzical, doar că ea și-a croit strada spre ateneu, pe când muzica folclorică a stat dintotdeauna în drumul plugarului, ciobanului, pădurarului... și nu a fost decât o binecuvântare destinul fiecăreia, numai că publicul de salon a păstrat entuziast simțul artistic, are în urmă actul cultural și în față memoria, pe când în urma țăranului este
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
urmă actul cultural și în față memoria, pe când în urma țăranului este de atâte ori oprimarea, și în față e modernitatea mai distrugătoare decât puhoaiele, focul și furtuna. La sat a rămas azi puțin din mijloacele inspirației și liniștea necesară creației folclorice și glăsuirii cântecului folcloric. Puține gesturi amabile mai slujesc azi lui, la ocazia câte unei nunți fără DJ, dar și fără lăutari „ciripitori”, ori câte unui spectacol la ziua localității, dacă neapărat programul nu e încărcat de bazaconii care ne
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
în față memoria, pe când în urma țăranului este de atâte ori oprimarea, și în față e modernitatea mai distrugătoare decât puhoaiele, focul și furtuna. La sat a rămas azi puțin din mijloacele inspirației și liniștea necesară creației folclorice și glăsuirii cântecului folcloric. Puține gesturi amabile mai slujesc azi lui, la ocazia câte unei nunți fără DJ, dar și fără lăutari „ciripitori”, ori câte unui spectacol la ziua localității, dacă neapărat programul nu e încărcat de bazaconii care ne dau târcoale ca boala
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
în coloritul lor viu apropiat de al naturii înconjurătoare, în care predomină verdele și albastrul, împrumutate din vegetația plină de viață și din cerul senin, însuflețindu-se. În bogata lor imaginație creatoare, realizatorii acestor fresce au introdus în compoziție elemente folclorice deosebit de sugestive, fără să deterioreze fondul biblic reprezentat de o frescă sau alta. Spre exemplu, veți avea surpriza și plăcerea să descoperiți, printre altele, arhangheli care suflă în buciume, adică în acele instrumente specifice păstorilor de munte. Pe de altă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
pe cât de aproape posibil, actul neaoș care va deschide cântarea occidentalilor: ARCUȘ TRIO. Alimentând nevoia și premiza inițială - un alt fel de a asculta bucăți de folclor - trio-ul în speță folosește ca fundament de improvizație și interpretare tocmai “elemente folclorice culese din muzica tradițională românească și balcanică”. Unii ar putea spune că numele proiectului prefigura o astfel de aplecare muzicală, însă nu e ceea ce pare. Adică nu e o consecință a direcției muzicale, ci e chiar numele inițiatorului de proiect
Jazz cu elemente folclorice. Interviu cu Arcuș. (#Arcuș Trio) () [Corola-blog/BlogPost/337826_a_339155]
-
în comunicare și intenții, fără a ne propune limite de timp și spațiu. Ne-am înțeles bine din prima, ca echipă a fost foarte clar ce facem, muzical și social. Delia: Împreună vă ocupați cu improvizatul pe bază de elemente folclorice românești (hai și balcanice), cu ritmuri de hip-hop, r’n’b sau funk, până vă iese ba rock progresiv, ba urban-jazz. Altfel spus, fusion ca la carte. Spre deosebire de cântările live, înregistrările presupun totuși o rigoare și o structură: cum se
Jazz cu elemente folclorice. Interviu cu Arcuș. (#Arcuș Trio) () [Corola-blog/BlogPost/337826_a_339155]
-
lemn, măsuțele, clopurile și mărgelele. Păstrarea tradițiilor este esențială pentru spiritul poporului român așa încât orice târg de acest fel este binevenit și faptul că se organizează în fiecare an ne bucură. În plus, în cele trei zile de târg, ansambluri folclorice reprezentând diferite zone ale județului Bihor vor urca pe scena aflată în Parcul Nicolae Bălcescu, spre bucuria împătimiților de muzică populară. Cu alte cuvinte, încă un final de săptămână pregătit pentru destinderea orădenilor. Poate de data aceasta natura va fi
Se adună meşterii populari [Corola-blog/BlogPost/100034_a_101326]
-
iar anul nou de cea a unui tânăr frumos sau a unui copil. Meșterul popular creează în jur de 2-3 măști pe zi, iar prețul uneia este de aproximativ 100 de lei. În general, clienții fideli ai măștilor sunt ansamblurile folclorice. Alexandru Ilinca, opincar, 62 de ani “M-am dus la tata și i-am spus să îmi arate cum se fac opincile. Și îmi zice: „Ne facem de rușine. Noi abia ne-am despărțit de ele și tu vrei să
Meșteșugarii și antreprenorii români promovează tradițiile autohtone pe Facebook și YouTube [Corola-blog/BlogPost/100094_a_101386]