184,013 matches
-
altfel decât că aparținători ai uneia dintre națiunile de pe acest continent. De aceea, pentru cei formați sub cerul ideologic al națiunii, deschiderea cerului european este un motiv de neliniște, aproape asemănătoare cu cea resimțită de vechii greci la căderea cetății. Forță naționalismului constă în primul rând în faptul că se sprijină pe o cultură, pe care o numește "națională", așa cum nicio ideologie nu o face. El uzează de întregul bagaj de bunuri simbolice ale unei comunități pe care le canalizează în vederea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
numește "națională", așa cum nicio ideologie nu o face. El uzează de întregul bagaj de bunuri simbolice ale unei comunități pe care le canalizează în vederea realizării unei solidarități necesare puterii suverane. Din acest motiv naționalismul este ideologia cu cea mai mare forță, pentru că ea oferă indivizilor universul simbolic în care aceștia pot fi liberali, social-democrați/socialiști sau creștin-democrați. În fond, naționalismul a reușit să devină partea militanta, ideologică în sensul restrâns, a culturii. Este suficient să amintim faptul că, pentru naționalism, conservarea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
că pe un produs ideologic ivit din schimbările apărute în sfera ideilor și credințelor. Smith 8 observa faptul că aceste abordări posedă anumite caracteristici acceptate de către majoritatea cercetătorilor: "sentimentul puterii și imprevizibilității naționalismului" - pentru că aceasta ideologie a constituit una dintre forțele dominante ale modernității, nu era posibil de prevăzut unde și când va reizbucni; "sentimentul naturii problematice a conceptului de națiune" și sentimentul că națiunile istorice sunt comunități sociologice puternice; "convingerea că există o specificitate istorică a națiunilor și naționalismului" (acestea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
obiectivă. Nimic din bunurile simbolice ale unei comunități nu rămâne neexploatat, naționalismul ajungând să se constituie că un prealabil al oricărei alte ideologii. Spre deosebire de liberalism sau de socialism, în naționalism nu este prezentă supoziția opțiunii, naționalismul prezentându-se că o forță destinală. Și, cel mai bine se vede acest lucru în analiza conceptului central al acestei ideologii: națiunea. Coordonatele națiunii Conceptul de "națiune" desemnează o realitate ce a fost înțeleasă în multiple moduri. Hobsbawm 11 arată că, până în secolul al XIX
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
simbolurilor, al tipurilor de raporturi sociale, al instituțiilor și tehnicilor și al modurilor de adaptare la influențele cadrelor stațio-temporale. Modul în care se constituire cultură unei națiuni o face unică. De aceea, ea nu ar trebui să fie organizată de forțe politice care nu-i aparțin, ci trebuie că fiecare popor să aibă dreptul de a se organiza după bunul plac. Trebuie spus că Herder nu a acceptat termenul "rasă", apartenența la o națiune constând în formarea în cadrul unei culturi. Era
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
precum asumarea apartenenței la o comunitate). Consider că acceptarea ca elemente fundamentale ale naționalității a istoriei și a limbii nu trebuie să însemne și asumarea caracterului lor destinal, cel putin nu în sensul în care este înțeles destinul îndeobște, că forța exterioară și implacabila ce ne determină în totalitate existența. Așa cum am mai spus și cu altă ocazie 41, nu cred că "marca destinală" a apartenenței la o națiune îmi precede nașterea și nici nu susțin că îmi pot schimba apartenența
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
criticii metafizicii", reinventează metafizica. Toate aceste discontinuități creează, se poate spune, o continuitate mai solidă decât cea anterioară criticii, indiferent de manieră în care se desfășoară acel demers. În studiul de față nu ne interesează o cartografiere a vectorilor de forță pe liniile cărora se desfasoara critică metafizicii, ci punctele ei de interacțiune cu ideologia liberalismului. În acest sens, am ales un autor care este preocupat chiar de această interacțiune și care are abilități atât în cercetarea metafizica, cât și în
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
înceapă cu o întoarcere la istorie, la lupta pentru libertate și democrație care a început în Occident și s-a răspândit în restul lumii. Dacă vrem să reînnoim căutarea perena a vieții, libertății și fericirii, trebuie să ne amintim de forțele care le-au produs. Numai înțelegând trecutul libertății o vom putea proteja în viitor". 14 Richard Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, pp. 110-111, Horkheimer și Adorno "...au subliniat în mod corect, cred eu, că forțele eliberate de către luminism au subminat
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
trebuie să ne amintim de forțele care le-au produs. Numai înțelegând trecutul libertății o vom putea proteja în viitor". 14 Richard Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, pp. 110-111, Horkheimer și Adorno "...au subliniat în mod corect, cred eu, că forțele eliberate de către luminism au subminat propriile convingeri ale luminismului . Ceea ce ei au numit "raționalitatea dizolvanta" a Luminismului a subminat, în ultimele două secole de triumf al ideilor Luminismului, ideile de "raționalitate" și de "natura umana" pe care secolul al optsprezecelea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
lor l-au scris pe la începutul secolului" sau la p. 276, "Capitaliștii rămân la fel de lăcomi și miopi, iar oligarhii comuniști la fel de cinici și corupți (dacă Gorbaciov nu ne face o supriză), așa cum a spus Owell că sunt. Nici o a treia forță nu a apărut în lume, și nici neo-conservatorii, nici post-marxiștii rămași nu au apărut cu ceva mai mult decat exerciții de nostalgie". 17 Fareed Zakaria, op. cît., p.17, " Dacă în lumea arabă ar avea loc alegeri mâine, probabil că
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
ani de la căderea comunismului, ce fac foștii colaboratori ai serviciilor secrete, ai securității, ai serviciilor specile ale regimului comunist din fosta RDG, cu ce se ocupă, cum sunt ei priviți azi în societate? R. G.: Foștii colaboratori nu sunt o forță politică, a existat pe toate planurile și la toate nivelurile o curățare în acest sens. Dar ei trăiesc, lucrează, de exemplu, ca agenți de asigurări. Există niște asociații sau organizații ale foștilor colaboratori, dar ele sunt absolut nesemnificative în viața
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
pe toate planurile și la toate nivelurile o curățare în acest sens. Dar ei trăiesc, lucrează, de exemplu, ca agenți de asigurări. Există niște asociații sau organizații ale foștilor colaboratori, dar ele sunt absolut nesemnificative în viața publică, neavând nicio forță politică în viața publică, sunt niște asociații ale unor domni vârstnici, care din nostalgia față de trecut organizează reîntâlniri. A. R.: Ce fac, în schimb, victimele regimului? Au fost despăgubite în vreun fel? Cum au fost despăgubite? R. G.: A existat
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
născut un mit național. Se vede că acest mit s-a raspandit și la nivel mondial. A. R.: Căderea Zidului are o însemnătate nu doar pentru reunificarea Germaniei, ci și pentru începutul reunificării Europei. Percepeți în prezent o scădere a forței acestui mit? R. G.: Un aspect foarte important este ideea că nu trebuie să privim revoluția pașnică din 1989 că pe un fenomen izolat sau ca pe o revoluție națională a germanilor, ci ca pe o parte integrantă a revoluțiilor
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
conducătorul ideii europene. R. G.: Da, desigur, acest lucru are și explicații de ordin economic. În Europa de Vest, oamenii se tem că ar putea pierde din bunăstarea lor; în Est, oamenii văd oportunitățile care li se oferă. Eu am impresia că forțele politice proeuropene sunt tot cele mai puternice în continuare. A. R.: Da, desigur. Identificați apariția altor "ziduri" în Europa? Dacă da, care este natura lor și cum pot fi ele dărâmate? R. G.: E interesant că, ori de câte ori vorbim despre Zidul
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în funcție de gen, după cum se raportează în mai multe statistici și studii publicate în jurnale de specialitate 7. În medicină, desi asistăm la o creștere a procentului de femei care urmeaza studii universitare și de supraspecializare și s-a estimat că forța de muncă va fi prioritar de sex feminin până în 20178, puterea de decizie și funcțiile de conducere sunt încă mai mult atribuite reprezentanților sexului masculin. În anumite zone geografice, femeile lucrează mai ales în medicină de familie, pediatrie, prevenție, nutriție
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
În studiul citat, principalele motivații de alegere a unei cariere academice medicale au fost: desfășurarea activității în mediul academic, talentul didactic, atracția spre interdisciplinaritate și abilitatea de a colabora cu alte echipe de cercetare, calitățile de cercetător și încrederea în forțele proprii. În ciuda talentului și a dedicării, există provocări și obstacole pe parcursul formării noilor generații de cercetători. Un prim obstacol este cel financiar. Conform statisticilor, sursele de stat sau private de finanțare ale cercetării sunt în scădere. În mai multe țări
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
În totalitarism, societatea basarabeana a fost una schizoida, compusă pe de o parte din oameni cărora le intrase comunismul în sânge și care dominau și, pe de altă parte, din o mână de opozanți ai regimului. În '89, raportul de forțe dintre cele două categorii s-a inversat. De aceea, pentru a înțelege totalitarismul, nu trebuie să împărțim lumea în alb și negru". De asemenea "acest tip de om este reprezentativ pentru societatea basarabeana actuala. Omul care e predominant în totalitarism
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
cete întregi de oameni migrau din zonele cele mai afectate de epidemie pentru a găsi hrană, adăpost și o formă sau alta de ocupație. Situația era de înțeles și nimeni nu a condamnat-o într-un context în care penuria forței de muncă era acută. Vagabondajul s-a transformat însă într-o problemă socială de amploare în secolul al XVI-lea, cănd populația Europei nu numai că se refăcuse după epidemia de ciumă, dar și crescuse semnificativ. Grupurile extinse de oameni
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
demenți puri și duri ori dacă, la rândul lor, atârnă de pungi cu bani suficient de mari pentru a-i transforma în entități non-umane. În teorie, teoriștii sunt "soldați sfinți" ai câte unei cauze și mai sfinte: eliberarea de asuprirea forțelor străine. În practică, ei coagulează ura și resentimentul unor categorii de indivizi pe care istoria i-a trecut pe linie moartă. Terorismul actual nu are nimic de-a face cu "progresismul" secolelor trecute, când în figurile eroilor legendari, de la Robin
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
casă, așa cum a reușit Iliescu în decembrie 1989. Ca dovadă, "suporterii" de extremă dreaptă dezlănțuiți împotriva homosexualilor și travestiților au fost asmuțiți de indivizi ce acționează în spatele ușilor închise, și nu în incandescența tubului catodic. Grevele, demonstrațiile de protest ale forțelor de ordine au ceva sărăcăcios și lipsit de consistență, cel puțin pentru cineva obișnuit cu peisajele publice ale anilor '90: atunci, orice formă de protest lua dimenisunile unui vulcan în erupție și orice lozincă bubuia precum tunetul lovit de stâncile
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
atacarea Americii, trebuie, mai presus de toate, să fie prestată dezbaterea" (p. 348) - afirmă filosoful român. În ce privește Europa, este cert faptul că procesul globalizării a slăbit importanța statului național, cedând locul "constelației postnaționale". Naționalismele, care de fapt i-au slăbit forța, trebuie înlocuite cu un "patriotism constituțional" fundamentat în tradițiile culturale comune ale bătrânului continent (monoteismul iudeo-creștin, raționalismul de sorginte greacă și republicanismul) și în formarea publică a voinței politice. "Organizarea autorităților legitimate democratic și dezvoltarea unei culturi politice centrate asupra
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
arată neîmplinirea, nefinitudinea și inferioritatea, nu e greu de bănuit. Împotriva lui Răzvan-Mihai Ungureanu s-au dezlănțuit tunurile naționaliste în clipa în care din limbajul Ministerului Afacerilor Externe au dispărut ambiguitățile privitoare la drumul european al României. Există încă suficiente forțe în țară pentru care aderarea la UE constituie un coșmar. Trusturile de presă nu sunt chiar scutite de amenințarea că traiul dulce va sucomba prin ridicarea protecționismului existent în clipa de față. O dată rupte încrengăturile de interese și rețelele de
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
surpriza voiajului penitent de la naturalism la Bizanț sau, invers, acela al coborîrii în lume după o acerbă probă a austerității. Ceea ce în zorii modernității românești era o încercare naivă, nu lipsită de un anumit patetism, de ieșire din constricția unor forțe adverse, a devenit acum, printr-un îndelung și complicat proces de conștientizare, o voluptate ușor perversă a înscenării, a recuperării, a reanimării într-o codificare ambiguă, pe jumătate pietistă, pe jumătate ireverențioasă. Dacă ar fi să invocăm iarăși imginea alfabetului
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]
-
naratori omodiegetici, integrați universului ficțional din care relatează: Cesar autorul resimte scrisul ca refulare într-un spațiu compensatoriu, ca evadare din banalul cotidian, în timp ce Cesar-personajul nu se poate sustrage scrisului, scrisul este confirmare a existenței. El devine conștient și de forța cuvântului "ca armă", forță pe care și-o însușește, exemplar, de unde și histrionismul său, "virtuozitatea interpretativă", inventarea unei biografii spectaculoase, legendare, a unei "mitologii personale", cu descendență ilustră și neverosimilă, ce explică numele: "C"est incroyable, tu es vraiment fou
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
ficțional din care relatează: Cesar autorul resimte scrisul ca refulare într-un spațiu compensatoriu, ca evadare din banalul cotidian, în timp ce Cesar-personajul nu se poate sustrage scrisului, scrisul este confirmare a existenței. El devine conștient și de forța cuvântului "ca armă", forță pe care și-o însușește, exemplar, de unde și histrionismul său, "virtuozitatea interpretativă", inventarea unei biografii spectaculoase, legendare, a unei "mitologii personale", cu descendență ilustră și neverosimilă, ce explică numele: "C"est incroyable, tu es vraiment fou, mon cher Cesar!" "Fou
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]