39,065 matches
-
de proiectare și implementare a lucrărilor de împădurire a terenurilor cu destinație agricolă, fără de care obiectivele de împădurire stabilite prin PNRR sunt greu de atins. Specificul spațiului rural al României face ca multe comunități să fie dependente de resursele forestiere, iar asigurarea accesului durabil la resursă pentru aceste comunități trebuie inclus în legislația silvică. Este nevoie de criterii de identificare a acestor comunități, de crearea cadrului pentru menținerea unei evidențe stricte a lor, precum și de mecanisme echitabile prin care
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
cu privire la schimbarea modului de gestionare a pădurilor de care depind și ii ) asigurarea unei tranziții juste pentru cazul în care noi moduri de gestionare afectează accesul la resurse. Cadrul de reglementare trebuie să permită accesul echitabil la resursele forestiere al agenților economici din domeniu, care contribuie în mod real la dezvoltarea socio-economică a comunităților rurale. Adăugarea de valoare resurselor pădurii, crearea de locuri de muncă și furnizarea de beneficii economice manifestate la nivel local, trebuie să reprezinte bazele unui
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
real la dezvoltarea socio-economică a comunităților rurale. Adăugarea de valoare resurselor pădurii, crearea de locuri de muncă și furnizarea de beneficii economice manifestate la nivel local, trebuie să reprezinte bazele unui sistem legislativ care să contribuie la materializarea potențialului sectorului forestier de a spori bunăstarea materială și socială a românilor din mediul rural. Creșterea cererii pentru serviciile de natură socio-culturală oferite de păduri trebuie să determine adaptarea legislației specifice la cadrul mai larg existent la nivelul UE. Pornind de la actualul
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
în care informațiile fie lipsesc, fie prisosesc, nu sunt corelate sau folosite pentru decizia operațională sau strategică, pentru monitorizare, integrare cu sectorul de protecție a mediului sau încurajarea gestiunii durabile a pădurii – nu mai poate continua fără ca întreg sectorul forestier să sufere de consecințe sociale, de mediu, economice și de imagine însemnate. Cadrul de reglementare a sectorului forestier suferă datorită reformei amânate și a numeroaselor modificări ad-hoc, dar și datorită deficiențelor care țin de formă și structură, iar procesul de
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
monitorizare, integrare cu sectorul de protecție a mediului sau încurajarea gestiunii durabile a pădurii – nu mai poate continua fără ca întreg sectorul forestier să sufere de consecințe sociale, de mediu, economice și de imagine însemnate. Cadrul de reglementare a sectorului forestier suferă datorită reformei amânate și a numeroaselor modificări ad-hoc, dar și datorită deficiențelor care țin de formă și structură, iar procesul de reformă legislativă oferă o bună oportunitate de corectare. Procesul de consultare a factorilor interesați a arătat deficiențe ale
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
a identifica toate textele normative aplicabile speței aflate în fața sa. Acest fapt indică abordări defectuoase sub aspectul principiilor și normelor de tehnică legislativă. De-a lungul timpului, în absența unui cadru strategic coerent, a existat tendința de a reglementa sectorul forestier prin acte administrative cu caracter normativ, până la un nivel extrem de detaliat. În același timp, s-a asigurat prea puțin corelarea între diferitele acte normative adoptate (sau chiar în interiorul aceluiași act), ceea ce, inerent, a dus la suprapuneri
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
nivel instituțional, Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură trebuie să asigure crearea unor structuri noi sau adaptarea celor existente la nivel central pentru a asigura: Acoperirea atribuțiilor privind coordonarea centralizată a colectării, procesării, standardizării și raportării informațiilor privind sectorul forestier: în sarcina unei astfel de structuri intră, pe lângă elaborarea transparentă și fundamentată a unui set de indicatori de monitorizare a sectorului, și coordonarea activității altor instituții implicate în domeniul colectării și procesării datelor privitoare la sectorul forestier (IFN, INCDS
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
privind sectorul forestier: în sarcina unei astfel de structuri intră, pe lângă elaborarea transparentă și fundamentată a unui set de indicatori de monitorizare a sectorului, și coordonarea activității altor instituții implicate în domeniul colectării și procesării datelor privitoare la sectorul forestier (IFN, INCDS, GF, INS etc); Acoperirea atribuțiilor privitoare la RFN: mandatul unei astfel de structuri ar trebui să cuprindă, printre altele, elaborarea de propuneri specifice de reglementare, operaționalizarea RFN, proiectarea elementelor descriptive ale acestuia, supravegherea înscrierilor în sistem, sprijin pentru
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
financiare și surse de finanțare Fiind o strategie cu caracter reformator, succesul SNP30 depinde de alocarea unor resurse financiare semnificative dar, totodată, este de așteptat ca implementarea SNP30 să aducă și beneficii financiare însemnate bugetului public. Reforma guvernanței în domeniul forestier va spori eficiența statului în implementarea politicii forestiere prin reducerea, pe termen mediu, a cheltuielilor de control și monitorizare și va crește încasările bugetare provenite indirect din bunăstarea socio-economică, exprimată prin locuri de muncă sau valoare adăugată mai mare la
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
cu caracter reformator, succesul SNP30 depinde de alocarea unor resurse financiare semnificative dar, totodată, este de așteptat ca implementarea SNP30 să aducă și beneficii financiare însemnate bugetului public. Reforma guvernanței în domeniul forestier va spori eficiența statului în implementarea politicii forestiere prin reducerea, pe termen mediu, a cheltuielilor de control și monitorizare și va crește încasările bugetare provenite indirect din bunăstarea socio-economică, exprimată prin locuri de muncă sau valoare adăugată mai mare la nivelul întreprinderilor din sector. Aceste resurse, alături de
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
și, pe de altă parte, către reforma cadrului de reglementare și întărirea capacității instituționale a entităților publice cu rol în transpunerea în realitate a direcțiilor strategice de acțiune în cadrul strategiei naționale pentru păduri. SNP30 urmărește, prin reformarea guvernanței sectorului forestier, creșterea rolului instrumentelor economice pentru implementarea dezideratului de gestionare durabilă a pădurilor, inclusiv a celor aflate în proprietate privată. Sprijinirea financiară a dezvoltării infrastructurii forestiere (accesibilizarea pădurilor, depozite de sortare, platforme de reciclare etc) este necesară pentru asigurarea tranziției către
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
strategice de acțiune în cadrul strategiei naționale pentru păduri. SNP30 urmărește, prin reformarea guvernanței sectorului forestier, creșterea rolului instrumentelor economice pentru implementarea dezideratului de gestionare durabilă a pădurilor, inclusiv a celor aflate în proprietate privată. Sprijinirea financiară a dezvoltării infrastructurii forestiere (accesibilizarea pădurilor, depozite de sortare, platforme de reciclare etc) este necesară pentru asigurarea tranziției către o bioeconomie circulară și atingerea obiectivelor de neutralitate climatică. Adaptarea pădurilor la gradul de incertitudine generat de schimbările climatice determină necesitatea unor acțiuni concrete și
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
gradul de incertitudine generat de schimbările climatice determină necesitatea unor acțiuni concrete și flexibile de îmbunătățire a calității pădurilor, pentru a ameliora stabilitatea și reziliența acestora. Angajarea proprietarilor în lucrări de regenerare sau reconstrucție ecologică, care să promoveze stabilitatea ecosistemelor forestiere, nu a fost niciodată stimulată financiar în țara noastră deși, în actualele condiții de mediu, aceste acțiuni sunt din ce în ce mai importante. Necesitatea utilizării instrumentelor economice stimulative este argumentată de echitatea și eficientizarea modului de furnizare a serviciilor
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
acord cu prevederile SUEP30. Furnizarea cu continuitate a serviciilor ecosistemice este abordată prin combinarea următoarelor instrumente: Servicii ecosistemice minimale necompensate - serviciil ecosistemice minimale definite prin obligațiile de rezultat incluse în normele tehnice sunt furnizate fără o compensare a proprietarilor terenurilor forestiere. Sistemul de finanțare/subvenționare – sisteme de plăți pentru stimularea proprietarilor de păduri în vederea gospodăririi sustenabile a pădurilor, a integrării conservării biodiversității și a gestionării corespunzătoare a pădurilor cu rol socio-cultural; aceste stimulente se bazează pe asumarea voluntară de către proprietari
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
progresului și succesului implementării strategiei. Cu toate acestea, o serie de aspecte legate de contextul socio-politic din România contribuie la dificultatea de a pune în practică SNP30: perioada lungă, în care nu s-au produs schimbări semnificative în guvernanța sectorului forestier, a cimentat o serie de vechi concepții și practici, neadaptate contextului socio-economic actual; retrocedarea proprietăților forestiere fără o prealabilă pregătire a cadrului de reglementare și a proprietarilor; carențe în educația forestieră, mai cu seamă din perspectiva cunoașterii complexității pădurilor și
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
nu s-au produs schimbări semnificative în guvernanța sectorului forestier, a cimentat o serie de vechi concepții și practici, neadaptate contextului socio-economic actual; retrocedarea proprietăților forestiere fără o prealabilă pregătire a cadrului de reglementare și a proprietarilor; carențe în educația forestieră, mai cu seamă din perspectiva cunoașterii complexității pădurilor și a rolului lor ecologic și socio-economic; neîncrederea crescândă a societății în privința calității practicilor silvice, nejustificată din punct de vedere științific, dar explicabilă din perspectiva percepției publice față de modul de
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
validitatea soluțiilor identificate . Indicatorii de performanță ai implementării (calitatea și viteza de implementare) trebuie definiți, măsurați și analizați permanent, pentru a monitoriza termenele asumate prin angajamentele naționale și europene . Indicatorii de performanță legați de starea pădurilor și a întregului sector forestier trebuie, de asemenea, definiți, măsurați și analizați continuu pentru a identifica corecțiile necesare în funcție de evoluția reală a parametrilor ecologici, economici și sociali. Transparența întregului program trebuie să fie maximă, oferind tuturor factorilor interesați posibilitatea de a observa ce
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
de bune practici. Dezvoltarea infrastructurii și logisticii forestiere România are un nivel extrem de scăzut de accesibilitate a pădurilor, care limitează inclusiv folosirea unor tehnologii verzi de exploatare precum funicularele și crește impactul negativ al activităților de exploatare asupra ecosistemelor forestiere. Dezvoltarea unei infrastructuri forestiere de transport adecvate și prietenoase cu mediu are numeroase efecte benefice fără de care gestionarea durabilă a pădurii este foarte dificilă: i) permite aplicarea pe scară largă a practicilor favorabile biodiversității, cum ar fi silvicultura apropiată
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
economică a comunităților rurale Sectorul forestier național este de o importanță vitală pentru economia rurală. Cu toate acestea, preocupările pentru cunoașterea și sporirea rolului pădurii în dezvoltarea socio-economică a comunităților au deținut o poziție marginală în politica publică, potențialul sectorului forestier în dezvoltarea rurală fiind puțin promovat. Măsurile de finanțare publică au vizat doar în mică măsură aspecte specifice sectorului, accentul fiind pus în special pe finanțarea sectorului agricol. Cadrul de reglementare actual și practica din sectorul forestier nu au prevederi
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
publică, potențialul sectorului forestier în dezvoltarea rurală fiind puțin promovat. Măsurile de finanțare publică au vizat doar în mică măsură aspecte specifice sectorului, accentul fiind pus în special pe finanțarea sectorului agricol. Cadrul de reglementare actual și practica din sectorul forestier nu au prevederi sau abordări specifice, care să sprijine în mod expres dezvoltarea socio-economică a comunităților locale, deși există indicii privitoare la faptul că dependența de pădure a multor comunități rurale din România este foarte mare. 8 Vezi obiectivul de
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
locale, deși există indicii privitoare la faptul că dependența de pădure a multor comunități rurale din România este foarte mare. 8 Vezi obiectivul de rezultat 1 de la DSA 9: Monitorizare strategică, colectarea, procesarea și raportarea de date privind sectorul forestier Menționarea consumului de lemn de foc pentru încălzire și gătit este suficientă pentru a argumenta o anumită dependență critică. În actualul cadru de reglementare privind administrarea pădurii, această dependență nu este definită, interesele comunităților dependente de pădure nu sunt incluse
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
de pădure nu sunt incluse în mod explicit în luarea deciziilor. În acest context, este justificată preocuparea factorilor interesați, așa cum a rezultat din procesul de consultare, pentru proiectarea și implementarea unor instrumente care să încurajeze afacerile locale din domeniul forestier și să sporească contribuția pădurii la dezvoltarea socio-economică a comunităților rurale. Afacerile din domenii de activitate specifice sectorului forestier Abordarea din prezentul document programatic consideră că dezvoltarea socio-economică a comunităților locale poate fi susținută prin stimularea valorificării și prelucrării superioare
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
dezvoltarea socio-economică a comunităților rurale. Afacerile din domenii de activitate specifice sectorului forestier Abordarea din prezentul document programatic consideră că dezvoltarea socio-economică a comunităților locale poate fi susținută prin stimularea valorificării și prelucrării superioare a lemnului, dar și a produselor forestiere nelemnoase, în sensul creșterii valorii adăugate pe plan local. Revitalizarea mediului rural și a comunităților dependente de pădure se poate realiza prin facilitarea accesului la resursă al comunităților locale, ceea ce va genera locuri de muncă și valoare adăugată produselor
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
mediului rural și a comunităților dependente de pădure se poate realiza prin facilitarea accesului la resursă al comunităților locale, ceea ce va genera locuri de muncă și valoare adăugată produselor. In contextul unei crize a forței de muncă în sectorul forestier, implicarea locuitorilor din mediul rural în gestionarea pădurilor este condiționată, indirect, de participarea economiei forestiere la dezvoltarea comunităților rurale. Dezvoltarea comunităților locale depinde de predictibilitatea accesului la resursă. De aceea, accesul la masa lemnoasă ar trebui să țină cont de
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
resursă al comunităților locale, ceea ce va genera locuri de muncă și valoare adăugată produselor. In contextul unei crize a forței de muncă în sectorul forestier, implicarea locuitorilor din mediul rural în gestionarea pădurilor este condiționată, indirect, de participarea economiei forestiere la dezvoltarea comunităților rurale. Dezvoltarea comunităților locale depinde de predictibilitatea accesului la resursă. De aceea, accesul la masa lemnoasă ar trebui să țină cont de aportul socio-economic local al activității de recoltare, prelucrare și valorificare a lemnului. Este esențială, în
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]