6,463 matches
-
scop se umectează cu 0,5 ml H2SO4 concentrat și se carbonizează pe flacără mică. Apoi, se calcinează în cuptor. Se răcește în exsicator și se cântărește. Din greutatea cenușii găsite se scade 1/10 din 68 cantitatea corespunzătoare sulfaților formați. Rezultatul se exprimă în procente. Cenușa poate fi folosită pentru identificarea metalelor grele. Determinarea zahărului direct reducător Metoda Schoorl Principiul metodei. Glucidele reducătoare reduc în mediu alcalin și la fierbere soluția Fehlleng, provocând transformarea Cu(OH)2 în Cu2O. Excesul
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
mai mult de ± 0,5°C, de aceea a mediului ambiant, apoi se introduce în cilindru curat și uscat Modul de lucru Cilindru cu ulei de analizat se așează pe o placă perfect orizontală, prevăzută cu șuruburi de calare. Spuma formată se sparge cu o baghetă încălzită, fără a atinge suprafața produsului. Densimetru curat și uscat, ținut de capătul superior, se introduce cu grijă în ulei, fără a atinge pereții cilindrului. După de oscilațiile au încetat, se citește, la nivelul inferior
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
amidon se ia în palmă, se încălzește după care se miroase. O altă cantitate se introduce într-un pahar și se toarnă peste ea apă caldă la 50°C. După 30 de secunde, se scurge apa și se miroase terciul format. Determinarea gustului Gustul se apreciază prin degustare, indicându se eventual anumite caractere particulare constatate (amărui, acrișor, spirtos). Determinarea numărului de puncte negre Se întinde pe o foaie albă sau o placă de sticlă , o cantitate oarecare de amidon, se amestecă
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
pot grupa diferit) aparatură de înregistrare-redare a activităților pentru evaluarea amânată, materiale de suport pentru antrenament (postere și schițe făcute de antrenor sau realizate de cursanți) etc. Antrenamentul creativ presupune: exersarea în grup si individual, pe modele prezentate, demonstrarea abilităților formate, transferul lor în alte domenii, elaborarea de tehnici si exerciții individuale sau de grup pentru stabilizarea unui comportament specifice creatorului. 1.6. METODE PENTRU STIMULAREA CREATIVITĂȚII ELEVILOR Dezvoltarea spiritului creativ necesită identificarea unor metode care să combată blocajele, și în
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
respectă o anumită ordine, care, dacă situația o impune, se poate reformula. Gagne și Briggs (1977, p.138) scot în evidență următoarele „momente”: * captarea atenției elevilor prin stârnirea intereselor acestora; * informarea cu privire la obiectivele de atins; * reactualizarea și performarea unor capacități formate anterior; * prezentarea elementelor de continut specifice; * dirijarea învățării; * obținerea performanței; * asigurarea feed-back-ului; * evaluarea performanțelor obținute; * consolidarea retenției și a capacității de transfer. Învățătorul trebuie să structureze organizarea lecției, conform scopului educativ propus și legat în special de abilitatea practică, având
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
imagine fiind a obiectului model, obiectiv pe care trebuie să-l realizeze fiecare elev. Ultimul pas în pregătirea unei lecții este întocmirea proiectului pe baza căruia se va desfășura lecția. În cadrul acestuia, învățătorul stabilește volumul de informații, deprinderile ce trebuie formate sau dezvoltate, metodele și procedeele folosite, structura lecției, toate ținând seama de varsta copiilor, de tipul activității, de locul de desfășurare a lecției, de locul acesteia în cadrul unității de învățare, a formei de activitate (individuală, pe echipe, frontală). Pregătirea pentru
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
cunoscut și acceptat faptul că în prezent, omul trebuie să facă față suprasolicitării și exploziei informaționale, dezvoltării tehnologiilor și a mijloacelor de comunicare în masă, problemelor de mediu, crizei resurselor, exploziei demografice, crizei morale etc. Pentru aceasta el trebuie educat, format astfel încât să se poată adapta noilor condiții și exigențe ale societății. Astfel, trecerea de la „ a învăța să fii la a învăța să acționezi” nu este numai o răsturnare de idei ci o transformare a întregului sistem educațional sub aspectul conținuturilor
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
contact. Aceasta, pentru a nu ne lăsa prinși sau seduși de producții discursive goale de conținut cognitiv, manipulatorii, de „limbi de lemn” tot mai prezente pe „piața discursivă”. Teza de bază, a încercării de față, este următoarea: un discurs bine format constituie un mediu al unei experiențe sau cunoașteri a lumii și un mediator al unei acțiuni sociale. În procesul comunicării, construcțiile discursive informează receptorul asupra anumitor stări ale lumii, fiind enunțuri vericondiționale; dar ele au și rolul de a forma
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
mediator al acțiunii sociale, deoarece oamenii, în interacția lor contidiană, se influențează, determină în mod esențial, prin intermediul său. Intenția lucrării este analiza a trei concepte semiotice: conectivitatea, referențialitatea și performativitatea; analiză care trebuie să evidențieze teza: o construcție discursivă bine formată constituie un mediu al unei experiențe sau cunoașteri a lumii și un mediator al unei acțiuni sociale. Conceptul de conectivitate trebuie să releve prima parte a tezei, condițiile de bună formare a unei secvențe discursive (corectitudinea și coeziunea gramaticală, coerența
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
norme gramaticale ce reglementează utilizarea corectă a codului lingvistic. Chiar dacă aceste reguli sunt convenții, care, ca orice convenții umane, sunt aproximative, respectarea lor ne ajută să dăm corectitudine gramaticală intervențiilor noastre discursive. Dacă respectarea regulilor gramaticale duce la expresii bine formate, nerespectarea lor poate duce la expresii rău formate. Avem în vedere, nu regulile morfologice, ci cele sintactice de combinare a cuvintelor în propoziții, a propozițiilor în fraze, a propozițiilor și frazelor în texte sau discursuri. La nivelul combinării cuvintelor în
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
lingvistic. Chiar dacă aceste reguli sunt convenții, care, ca orice convenții umane, sunt aproximative, respectarea lor ne ajută să dăm corectitudine gramaticală intervențiilor noastre discursive. Dacă respectarea regulilor gramaticale duce la expresii bine formate, nerespectarea lor poate duce la expresii rău formate. Avem în vedere, nu regulile morfologice, ci cele sintactice de combinare a cuvintelor în propoziții, a propozițiilor în fraze, a propozițiilor și frazelor în texte sau discursuri. La nivelul combinării cuvintelor în propoziții simple întâlnim incorectitudini gramaticale atunci când se conexează
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
cu omisiunea unor părți lingvistice, etc. (cf. E. Vasiliu, 1990:30). Unii autori consideră însă, că doar prezența acestor „mărci de coeziune” într-un șir de enunțuri, nu fac din acesta un discurs sau o secvență discursivă. Un discurs bine format este acel șir de enunțuri, care, pe lângă aceste „mărci de coeziune” gramaticale, prezintă și o „coeziune tematică”, numită și coerență. Însăși discursul este definit ca „secvență continuă de propoziții sau fraze, structurată și coerentă” (BiduVrânceanu, 1997:174). 2.2. Coerența
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
un șir de enunțuri nu este suficientă pentru ca acesta să fie un discurs sau secvență discursivă, fiind absolut necesară coerența discursivă ca și conectivitate, continuitate și unitate ideatică. Mărcile de coeziune gramaticală sunt insuficiente pentru a determina un discurs bine format deoarece - spun Reboul și Moeschler - pot fi produse șiruri de enunțuri care au mărci de coeziune gramaticală dar sunt incoerente. De exemplu: „Ion a cumpărat o vacă. De altfel ea e roșcată ca o veveriță. Aceasta trăiește în pădure și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
-l detroneze pe Zeus, să-i alunge pe ceilalți zei și să le ia locul.” (idem:191). Prin urmare, deși mărcile de coeziune gramaticală indică prezența unei secvențe discursive în cadrul unui șir de enunțuri, pentru ca aceasta să fie considerată bine formată trebuie să fie coerentă ideatic. Coerența garantează unitatea discursivă, continuitatea și integrarea progresivă a ideilor în jurul unei teme. Aceasta deoarece pe lângă “intențiile comunicative locale” pe care le are pentru fiecare dintre enunțurile pe care le produce, locutorul unui discurs are
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
textului de suprafață” (1998:37). Este vorba de faptul că relațiile de coerență intradiscursive reprezintă conectivitatea interpropozițională la nivelul structurii ideatice sau de adâncime, conectivitatea compatibilă dintre “gândurile” enunțurilor. Pentru ca un discurs sau secvență discursivă să fie coerentă sau bine formată, trebuie să respecte o serie de reguli de coerență: Regula de relație: pentru ca o secvență să fie coerentă, trebuie ca ideile pe care le exprimă să se lege între ele. Astfel, secvența: “Alina va naște în curând, însă este bolnavă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
cere ca dezvoltarea unei secvențe discursive să nu introducă nici un enunț a cărui conținut să contrazică un conținut exprimat, presupus de un enunț anterior sau deductibil din acesta prin inferență. Cu alte cuvinte, o secvență discursivă, pentru a fi bine formată, trebuie să fie noncontradictorie sau consistentă, consistența desemnând caracterul noncontradictoriu al unei secvențe discursive. Prin consistență, Roventa-Frumusani înțelege acea “compatibilitate a unei fraze cu frazele precedente, mai exact, faptul că adevărul unei fraze depinde de condițiile de adevăr ale frazelor
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
atunci când deși ele sunt înșiruite linear, nu au de fapt nici o legătură gramaticală, tematică sau de altă natură. Astfel spus, într-o situație de comunicare, ne interesează consistența sau inconsistența unei secvența discursive, adică a unui șir de enunțuri bine formate sau conexate, coezive, coerente din punct de vedere sintactic. Analiza consistenței unei secvențe discursive ne ajută să vedem dacă aceasta stă în picioare din punctul de vedere al valorilor de adevăr. Astfel, dacă o intervenție discursivă pune în scenă două
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
intermetalice pot fi prezente sau absente). Ionul hidroxil este un ion foarte puțin deformabil, caracterizat printr-o valoare mare a momentului de dipol permanent. Ca urmare, ionul hidroxil este un ligand generator de câmp cristalin slab, legătura chimică în compușii formați având, preponderent, caracter ionic. Din aceste motive, ionul hidroxil va forma combinații complexe, de preferință, cu cationii metalelor reprezentative, care prezintă configurație electronică saturată sau pseudosaturată ori specială. Formarea de astfel de combinații de către ionii metalelor tranziționale, caracterizați prin configurație
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
prin creșterea stării de oxidare a cationului, chiar dacă aceasta determină o ușoară amplificare a momentului total al ligandului. Ca urmare, cationii cei mai dispuși pentru a forma hidroxocomplecși sunt cei cu stări de oxidare medii, corespunzătoare stării amfotere a hidroxizilor formați. La stări de oxidare înalte (când compușii oxigenați ai cationilor au caracter acid), polarizarea oxigenului este atât de puternică, încât protonul este cedat în momentul formării compusului; de aceea, aceste specii cationice nu formează hidroxizi, ci doar oxizi. Compușii coordinativi
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
câteva picături de soluție de sulfocianură de amoniu NH4SCN; rezultă un precipitat alb de sulfocianură mercurică Hg(SCN)2: (Hg2 + 2 NO3) + 2 (NH4 + SCN) = Hg(SCN)2↓ + 2 (NH4 + NO3) alb Adăugând, în continuare soluție de sulfocianură peste precipitatul format, acesta se dizolvă datorită formării tetrakis(tiocianato)mercuriatului (II) de amoniu (NH4)2[Hg(SCN)4], de culoare roșie portocalie: Hg(SCN)2 + 2 (NH4 + SCN) = (2 NH4 + [Hg(SCN)4]2) roșu-portocaliu NOTE: 1. Conținutul eprubetei cu tetrakis(tiocianato
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
unor compuși coordinativi foarte stabili cu aminele care conțin mai mulți atomi de azot în moleculă (deci sunt polidentate) în condițiile în care același cation nu formează combinații complexe cu amoniacul sau cu amine monodentate cu structură similară (ori compușii formați sunt puțin stabili). Obținerea aminelor complexe se bazează pe coordinarea azotului din amoniac sau din aminele organice de către cationii metalelor tranziționale. În acest scop, soluțiile liganzilor se adaugă soluțiilor apoase ale combinațiilor simple ale acestor metale. În cazul în care
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
în prima etapă (deasupra recipientului cu soluŃie de hidroxid de amoniu NH4OH) sunt următoarele: NH4OH ⇄ NH3 + H2O (2 Al3 + 3 SO42) + 6 NH3 + 6 H2O = 2 Al(OH)3↓ + 3 (2 NH4 + SO42) Hidroxidul de aluminiu Al(OH)3 astfel format reacționează, apoi, cu liganzii polidentați, formând combinații solubile: roșu-închis roșu-portocaliu roșu-violet Din reacții rezultă precipitatele de aluminonatodihidroxoaluminiu [Al{C19H9(OH)2(COONH 4)2O(COO)}(OH)2] (roșu închis), alizarinatodihidroxoaluminiu [Al(C14H7O4)(OH)2] (roșu-portocaliu) și, respectiv, (dihidroxiantrachinonsulfonato)dihidroxoalumina t
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
2] (roșu violet). NOTE: 1. Aceste reacții permit identificarea ionului de aluminiu chiar atunci când este prezent doar în urme. 2. Prin aceste reacții, ionul de aluminiu se diferențiază comportamental de ionul de zinc, cu care prezintă numeroase similitudini. 3. Combinațiile formate sunt folosite la dozarea spectrofotoacolorimetrică a aluminiului. 5. Într-o eprubetă se introduc 2 ÷ 3 cm3 soluție de clorură ferică FeCl3 acidulată cu 1 ÷ 2 cm3 soluție de acid clorhidric HCl 2 N. Se adaugă o picătură de acid salicilic
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
calciu [{(NO2)C6H4- C3N2(CH3)(NO2)O}2Ca] (gălbui, insolubil în apă): </formula> gălbui 8. Sarea disodică a acidului etilendiaminotetraacetic (H4edta), notată EDTA, Na2H2edta și Na2H2Y, este folosită în analiza chimică la dozarea complexonometrică a ionilor polivalenți. Stabilitatea combinațiilor complexe formate depinde puternic de pH. Cele mai multe metale bivalente formează compuși chelați stabili cu EDTA în soluție bazică; astfel, combinațiile coordinative ale metalelor alcalino-pământoase cu EDTA se descompun la valori mai mici decât pH = 8. Există și cationi bivalenți (precum zincul, plumbul
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
etilendiaminotetraacetato (-4)]hidroxocromat (III) de sodiu Na2[Cr(OH) (edta)(H2O)]. </formula> albastru Acidulând suspensia astfel rezultată cu 2 ÷ 3 cm3 soluție de acid acetic CH3COOH 2 N și încălzind la flacăra unui bec de gaz, se constată că precipitatul format anterior se dizolvă și se formează o soluție violet. Aceasta se datorează formării unui nou compus coordinativ chelat, aqua[etilendiaminotetraacetato (-4)]cromat (III) de sodiu Na[Cr(edta)(H2O)], conform reacției următoare: </formula> violet 12. Negrul Eriocrom T este un
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]