2,679 matches
-
cumpere pereche, ca să aibă pereche de jug. − Cu adălmaș sau fără? întrebă cumpărătorul; − Fără, că eu nu obișnuiesc să beau iar băiatul e încă prea mic pentru așa ceva; Gospodarul numără banii prețului pe care se învoiseră iar Maria îi dădu frânghia de care era legat Joian. Câinele Cuțurică se uită la stăpâni, apoi la Joian și scheună prelung. Dar nu era semn de rămas bun între animale, ci mai degrabă față de stăpâni. Cuțurică s-a dus după Joian hotărât , nevrând să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
comandatura sovietică și știa că cine va prinde și aduce un neamț la ei, va fi răsplătit cu un sac de porumb, i-a sărit în spate prin surprindere și i-a prins mâinile la spate cu o bucată de frânghie. Militarul era slab și vlăguit de putere, nu s-a putut opune. L-a scos din râpă mai mult trăgându-l de păr și împingându-l să meargă spre comandamentul rusesc. Oamenii îi spuneau să se poarte mai blând cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
clopote de avertizare ames- tecate cu cele de pomenire ale morților și când «chestiunii» ultimative și patetice De ce trag clopotele, Mitică ? - noi continuăm, nimbați de harul nostru unic, Grația noastră, Mântuirea noastră - Sfânta Bășcălie, să-i răspundem ne - tulburați : - Dă frânghie, Monșer.” Interpretarea pe care Pintilie o dă operei lui Caragiale se constituie într-o antimetafizică fondată pe un principiu de exorbitare și deriziune. Fragmentul de mai sus relevă însă sensul unui complex identitar prin care unei întrebări grave, cu sens
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Îmi reg)sesc bună dispoziție Într-o Inc)pere veche, frumoas), fierbinte, cu un miros acru. Sofale improvizate din zdrențe și cearșafuri vechi sunt Înșiruite la perete pentru relaxarea clienților. Deasupra capului, pe niște șfori, atârn) la uscat prosoape rupte. Frânghiile urc) În zigzag, sus, sus de tot, În niște balcoane Întunecoase. O ar)boaic) foarte b)trân) se odihnește pe o sofa, cu unul dintre picioarele-i scurte Întins. Face un gest de politețe oriental). În aceast) Inc)pere, cu
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
pentru a ni se ar)ta blocurile construite de israelieni - cu permisiunea guvernului, b)nuiesc. Terenul pe care s-a construit este Inc) neamenajat; nu a fost Inc) pus) iarb), nu au fost plantați pomi. Rufele sunt ag)țațe de frânghii Întinse pe sub ferestre, ca În ț)rile mediteraneene. Pe noile ălei, câte un copil pedaleaz) pe o triciclet). Cand v)d copii pe biciclete m) simt extrem de neliniștit, știind cât) nebunie este la doi pasi, dincolo de orizont. În Liban, la
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
se foiesc, cască. Ei iau lucrurile așa cum sunt cu adevărat, spre deosebire de adulți, care, după ce s-au plictisit copios și au adormit În scaun, aplaudă entuziast, satisfăcuți că și-au Îndeplinit datoria culturală de a merge la teatru.“ O pădure de frânghii atârnate din tavan formau Împreună cu paravanele un itinerariu pe care copiii erau invitați să-l descopere. Un actor compusese un cântec pe tema Cherchez, cherchez, cherchez dans la forêt, pe care copiii l-au Învățat iute și i-am Încurajat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
cărei dantelărie se zărea cerul strălucitor, a rămas În picioare, singuratică, dar ducând tot În sus. Îngăduiți, vă rog, alte amănunte despre acel salon. Ornamentele albe, strălucitoare ale mobilelor, trandafirii brodați pe tapiseria lor. Pianul alb. Oglinda ovală. Atârnată de frânghii bine Întinse, cu fruntea ei pură, plecată, ea Încearcă să rețină mobilele ce stau să cadă și sclipitoarea pardoseală Înclinată care se Încăpățânează să alunece din Îmbrățișarea ei. Țurțurii de cristal ai policandrului, care emit un clinchet delicat (se mută
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
focă, Își conducea povara care gâfâia, tremura și fornăia scuipând apă, spre uscat, spre țărmul neted, unde o bătrânică de neuitat, cu păr cărunt pe bărbie, alegea cu promptitudine un halat de baie dintre multe altele ce atârnau pe o frânghie de rufe. La adăpostul unei mici cabine, erai ajutat de un alt servitor să-ți lepezi costumul de baie Îmbibat cu apă și Îngreunat de nisip. Acesta cădea bâldâbâc pe scândurile de pe jos și Încă tremurând pășeai În afară, călcând
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ochiului minții unduirile romanticei pelerine În jurul umerilor ridicați ai lui Ordo sugerează că am transferat ceva din dansul anterior din pădure În acea cameră neclară a apartamentului nostru din Biarritz (sub ferestrele căreia, Într-o porțiune din piață Înconjurată cu frânghie, un aeronaut local, Sigismond Lejoyeux, umfla un imens balon de culoarea cremei de ouă). Apoi a apărut un ucrainean, un matematician exuberant, cu o mustață neagră și un zâmbet strălucitor. Și-a petrecut la noi o parte a iernii 1907-1908
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de disperare la fiecare nouă desfășurare a stilului lui de om de lume. „De unde pot să dau câteva telefoane intime?“ m-a Întrebat. L-am condus prin fața celor cinci plopi și a vechii fântâni secate (din care fusesem scoși cu frânghia de trei grădinari speriați, doar cu doi ani În urmă) spre un coridor din aripa servitorilor, unde se auzea gunguritul porumbeilor de pe un pervaz de fereastră Îmbietor și unde era agățat, pe peretele scăldat În soare, cel mai Îndepărtat și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
răstimp de o săptămână al șederii lui la noi În acel an, inventasem o ciudată distracție pe care n-am descris-o nicăieri. În mijlocul unui mic teren circular de joacă, În fundul grădinii, exista un leagăn Înconjurat de iasomie. Am ajustat frânghiile În așa fel Încât scândura verde a leagănului să poată trece cu câțiva centimetri pe deasupra frunții și nasului celui care stătea culcat pe spate pe nisipul de dedesubt. Unul din noi Începea reprezentația stând În picioare pe scândură și balansându
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
care le-a manevrat În băița lui. În fața noastră, acolo unde un șir discontinuu de case se Înălța Între noi și port și unde ochiul Întâlnea tot felul de nimicuri, cum ar fi chiloți bleu și roz dansând pe o frânghie de rufe sau o bicicletă de damă și o pisică tărcată Împărțind În mod ciudat un balcon rudimentar din fier forjat, era o plăcere să deslușești prin Învălmășeala unghiulară de acoperișuri și ziduri, coșul unui superb vapor, arătându-se din spatele
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de rufe sau o bicicletă de damă și o pisică tărcată Împărțind În mod ciudat un balcon rudimentar din fier forjat, era o plăcere să deslușești prin Învălmășeala unghiulară de acoperișuri și ziduri, coșul unui superb vapor, arătându-se din spatele frânghiei de rufe, ca o imagine dintr-un joc de genul „Găsiți ce a ascuns marinarul“ - imagine care, odată descoperită, nu mai poate fi pierdută. Index* Abbazia: Aldanov vezi Landau. Aleksei (majordom): Aleksei (prinț): America: , passim. *Andreev, L.N.: Apărarea (Otcitanie): Apostolski
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
fel de șaretă, o cotigă de plug, trasă de „un cal bătrân ca și Popa Cristea”. „Șareta” era o cutie confecționată din scânduri vechi, cu un fel de scaun, totul montat pe două roți de plug. Calul era înhămat cu frânghii și sfori legate una de alta. Tot din sfori de cânepă erau „confecționate” și hățurile. Părintele se suia în „șaretă” se înfofolea bine în piei de oaie, da bici la cal și pornea pe ulițile satului „cu patrafirul în gât
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
deasupra apei) sau de urmărit ani la rând traseul unei hărți complicate, cu o comoară îngropată, așa cum se întâmplă în Treasure Island, romanul lui Robert Louis Stevenson. Cuferele piraților conțineau mai degrabă bunuri uzuale, medicamente, bumbac, tutun, rom, zahăr, cabluri, frânghii, mătase, vele, haine, pistoale, cuțite sau scule de tâmplărie, iar posesorii cuferelor erau interesați mai mult de posibilitatea imediată a unei noi incursiuni profitabile pe mare decât de descifrat, în timp nedeterminat, hieroglife ermetice. Rupți, în mare parte, din straturile
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
mic de scările de acces pe punte și dedesubt, la magazii, de prezența tunurilor, a animalelor vii ținute pentru carne proaspătă (viței, capre, oi, găini), a armelor, a bagajelor și a proviziilor. Ca mese, se foloseau scânduri înguste, suspendate de frânghii și strânse, când nu mai era nevoie de ele, iar scaune deveneau lăzile cu efecte personale sau cu echipamente. Paturile erau hamace de pânză groasă, atârnate de inele fixate în bordaj, care se împachetau în timpul zilei, pentru a elibera locul
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
mai degrabă mobilul unui atac decât improbabile comori. Intențiile cumulative, pe termen lung, erau rare, Spații pe o corabie din secolele al XVII-lea-al XVIII-lea, de dimensiuni medii : cabina comună a echipajului de sub punte (repere : mesele atârnate de frânghii, hamacele, tunul scos prin sabord, felinarele, grinzile carenei) ; ciocul de deasupra etravei, la prova (se zăresc grătarul de protecție, bompresul, cavilele pentru agățat parâme, toboganul de lemn folosit ca wc, cu scurgere direct în mare) ; cabina mare a căpitanului, de la
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ajute în a-i prinde și pedepsi pe corsarii de pe malurile dintre țări. În secolul al XVIII-lea, ierarhia meșterilor români arată ce tradiție a construcțiilor de vase exista, în zonă : dubăsari (făceau dubase și caiace), funari și otgonari (făceau frânghii pentru arboradă), năvodari și mrăjeri(făceau plase de pescuit). La comandă străină, se construiau la Galați și nave mari, galioane, fregate, canoniere, prevăzute cu tunuri turnate tot în fierării locale (cei care făceau galioane se numeau galeongii- sigur, nu e
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
obuz, care zburase pe deasupra capetelor. Ne-am lungit cu burta pe punte, schimbând cârma într-un bord, ca să fugim din drumul fregatei. Al doilea obuz izbucni în arboradă ; catargul din provă trosni, prăvălindu-se pe punte. Pânzele întinse și toate frânghiile încurcate, care căzuseră umplând puntea, ne strângeau dedesubt, fără a mai putea face vreo mișcare. Ne zbătam ca muștele prinse în rețeaua painjinului, când ne-a cules englezul. După ce ne-a ținut trei zile în fiare, în fundul magaziei de cărbuni
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Scotea din ea tot felul de sunete guturale, într-un scop foarte clar și vechi de când lumea: să atragă atenția. Nu era greu de înțeles că aveam de a face cu un personaj pitoresc al Bucureștiului cultural, un funambul fără frânghie, care în timpul dictaturii folosise mai degrabă lanțurile ca să se lege de diferite grilaje în semn de protest. Un poet disident? Un exhibiționist? Am și o fotografie, tot pe celebra terasă: el în om al cavernei, eu în burghez banal. Ce
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Se bănuiește ușor că Nichifor se poartă la fel în toate expedițiile, după un program imemorial, tocmindu-se din plăcerea de a vorbi, repetând același monolog, făcând gluma tipică cu lupul în dreptul Grumăzeștilor, văietînduse de baba sa. Chiar comentarea pierderii frânghiei pare a fi făcută după un program de vorbire în cazuri de accident. Ca și Anton Pann, însă cu mai multă spontaneitate, Creangă aduce în scrierile lui mult lexic țărănesc, dar mai cu seamă proverbe, zicători, ce alcătuiesc așa-zisele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
veche a nevestei, deșeartă din "besactea" "sineturi" asupra cărora face zilnic aceleași observații. Iordache Iovu are un dulap mare de nuc din care scoate de două ori pe an, primăvara și toamna, "redingotele verzii, jiletcile spălăcite" și le întinde pe frânghii. Coana Anica are, când curăță un obiect, trei metehne: "Întîi îl pufuiește pentru colb cu scuturătoarea făcută din pene moi de clapon; pe urmă îl șterge, pentru lustru, cu o petică curată, și, al treilea, suflă asupra lui pe mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
chip alimentar, sub forma unui butoiaș de vin, a unei bucăți de pastramă sau a unui cârnaț. Păcatul lui constă într-o supraalimentație excesivă și în căutarea unui confort destul de rudimentar ca acela al atârnării picioarelor într-un laț de frânghie, Dumnezeu însă își manifestă supărarea în chip de piatră la ficat și părintele se întoarce la mânăstirea unde se consumă borș de cartofi necurățiți, în prada celei mai lirice dispoziții expiatorii. Plutește peste aceste nuvele râsul blând din Floricelele Sfântului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în înțelesul propriu al cuvântului este Emanoil Bucuța, care-și cântă micul univers casnic, femeia dormind pe jumătate dezgolită pe divan, odaia Cu mari pereți de sticlă aurită, Cu flori de piane, jețuri de mătase... scuturatul cu operația deparazitării icoanelor, frânghia cu rufele copilului. În această poezie a micului sentiment poetul pune pasiuni de anticar, cultivând manufactura metalică, cu ceva din tehnica lui Heredia. Intimismul lui Bucuța s-a revărsat spontan în foarte imitatele Cântece de leagăn, concepute într-un spirit
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cauza fiind circulația curentului electric în conductoare. În alte cazuri, câmpul magnetic variabil în timp sau spațiu este cauza, iar efectul este circulația curentului electric. Experiențele lui B. Franklin legate de descărcările electrice au fost riscante. Scânteia electrică obținută de la frânghia udă a zmeului înălțat pe timp de furtună a fost un efect, dar cauza a fost cu dificultate remarcată. Sau experiențele lui Luigi Galvani legate de electrochimismul celular. Contracția mușchilor broaștei a fost efectul, dar cauza părea a fi două
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]