3,509 matches
-
i se poate împotrivi: Lumea copilăriei cu toate fericirile ei, îndemnându-l să o prețuiască ,,fiindcă zborul ei cel lin” îl poartă ,,spre un cer de vise”. Este o carte în care autoarea surprinde, cu vârful peniței, o parte din frământările copilărești, din jocul și surâsul preșcolarului și al școlarului, dar și cele mai importante personaje din viața acestuia. Copilăria este cea care are puterea de a învia icoana chipurilor dragi (Cine-i mama, Amintirea bunicii, Tată) atunci când fiecare zi pare
PRIN POARTA COPILĂRIEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376184_a_377513]
-
vă mai zic despre calitatea noastră de părinți, și cum ne ridicăm în ochii lui Dumnezeu? În viață, trebuie să descoperi în primul rând cine ești... După aceea, vei vedea de unde ai plecat și unde ai ajuns. La toate aceste frământări îți răspunde parabola fiului risipitor. Ești fiul Tatălui, te afli într-o țară îndepărtată de locurile natale, și îți cheltui averea sufletească, pentru lucruri pământești și efemere. Când ai conștientizat cât suferi și de ce suferi, o rază de lumină apare
MOȘ MACHE..EPILOG de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379693_a_381022]
-
proaste însă lichidarea lor ar fi răul cel mai mic pentru Republica Moldova în această stare de predefolt, când există pericolul intrării în incapacitate de plată (plata concedialelor, altor plăți). Și acum să ne întrebăm: ce facem? De peste 25 de ani frământările în acest colț de țară atât de prost guvernat și bântuit de tot soiul de cataclisme sociale nu mai contenesc. Am avut multe clipe de răstriște în această perioadă însă probabil situația de astăzi este fără precedent. Atât de mult
SUNTEM ÎMPINŞI PE MARGINEA PRĂPASTIEI de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379677_a_381006]
-
schimba lectura pe oameni! Aș zice că cititul ajută mult, dar scrisul, cam cât ar ajuta? Păi... Sigur că și acesta ajută. Nu te retragi, tu, poetule, în cămăruța luminată a sufletului unde ești numai tu cu tine, cu toate frământările tale? Odată, dincolo de timp, de ce nu și de spațiu, pe acest pământ tare drag și frumos trăia un bătrân care avea patru fiice, de fapt cele patru anotimpuri. Bătrânul le iubea pe toate la fel, fiecare dintre copilele sale aveau
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
schimba lectura pe oameni! Aș zice că cititul ajută mult, dar scrisul, cam cât ar ajuta? Păi... Sigur că și acesta ajută. Nu te retragi, tu, poetule, în cămăruța luminată a sufletului unde ești numai tu cu tine, cu toate frământările tale?Odată, dincolo de timp, de ce nu și de spațiu, pe acest pământ tare drag și frumos trăia un bătrân care avea patru fiice, de fapt cele patru anotimpuri. Bătrânul le iubea pe toate la fel, fiecare dintre copilele sale aveau
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
-te la stele, Povestea vieții mele îmi pătrunde În serile târzii, pe calde unde. Și cântă inimă, cântă mereu Povestea ta - a sufletului meu. Și cântă-mi tu, cântă nevinovat Povestea sufletului meu curat. DACĂ Cerul tău dacă ar plânge Frământările din zori, Aripile mi s-ar frânge, Cum te-nvăț, apoi, să zbori? Dacă marea ta tresare Într-un val de amintiri, Cum să te cuprind în zare Pe un țărm de nemuriri? Dacă steaua ta dispare Într-o noapte
POEME NECUPRINSE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374705_a_376034]
-
ar plăcea să fiu... s(Ponta)n !!! Când vine, răspunsul prompt, după-ntrebare, Ești s(Ponta)n că n-ai nimic de-ascuns ! Cum se cheamă situația în care Ai întrebare fără de răspuns ?! Dar când apar răspunsuri fără de-ntrebări, Căci frământările sunt grele , Ești pe-o răspântie-ncurcată de cărări: Pe care s-apuci dintre ele ? Să fii, deci, s(Ponta)n când ițe-s încurcate, Sau bine-i rațional să fii ? De-i aceeași situație... răzbate Teama de-a mai
FĂRĂ RĂSPUNSURI ! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374729_a_376058]
-
poeta reușește să dea viață caldelor sentimente și deosebitei prețuiri ce i-o poartă: „Limba noastră-i plâns și cântec/ De aici pân-la izvoare,/ Tot ce bucură și doare/ Și în suflet freamăt are -/ Este limba noastră sfântă.//” În poezia Frământări, pe aceeași tema, poeta ridică glasul: Nu bateți în cuvinte un țăru din lemn. Poeziile Nonconformism sau Sfâșietor (In memoria mamei mele Ana) închinate mamei aflată în mâinile sale în momentul trecerii pragului mare al vieții, sunt tulburătoare, încărcate de
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
dezlănțuit”. (De admirat). În viziunea lui Virgil Ciucă, lumea este iadul, care „se hrănește cu toteme”, condusă de „imbecilii generali” și de șarlatani care „Au vândut brazde de ogor”, pe câtă vreme „Destinele nu sfârșesc singulare, / Căci au ecou în hău de frământări / Cât soarele pe ceruri mai răsare / Ne amăgim cu false dezmierdări.” (N-am să rechem). Gândurile sunt „cu blesteme” și „Greu vor străjui oftatul / Adunate-n anateme / Ne hrănesc apostolatul” (De-ai să-mi furi) - spune poetul silit să trăiască
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
scos la lumină, iar D-na Olguța asta face: scoate la lumina frumosul, revarsă o rază de speranța, insuflă curajul de a visa și de a lupta pentru împlinirea viselor. Prin versurile sale, D-na Olguța Trifan Luncașu își dezvăluie frământările sufletului, bucuriile copilăriei, dragostea față de satul natal cu tradițiile și obiceiurile strămoșești pentru care are un deosebit respect, dragostea față de părinți, față de oameni, față de țară, speranțele sale pentru un viitor mai luminos. "Te vreau, române, demn în țara ta, din
VOLUM DE POEZII AL D-NEI OLGUŢA LUNCAŞU TRIFAN DE DOINA DEMENY de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374797_a_376126]
-
vine foarte greu la suflet, că nici nu știu ce să fac.. Eu mă duc în cabinet și încerc să continui ceva anterior, neterminat, vrând să scriu. Ori, să pun vreo lucrare clasică romantică pe disc venil și să uit de toate frământările anterioare.. Dar, sfârșitul zilei încărcate cu fel-de-fel de lucruri secundare mă supără mult, fiindcă nu am lăsat nicio urmă, trăind acea zi deșartă... De aceea, este bine să lași în fiecare zi o amprentă cât de mica care va provoca
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
autoarei la care face dese referiri în operele sale. Dureros este că nici unul dintre cele două elemente nu au împlinit-o, ca lut, până la capăt. Amândouă sunt enigme care apar pulsatoriu, îi relaxează starea de tristețe dar îi creează și frământări abisale. În poemele „pe drumul nopții” și „lira cuvintelor tale", autoarea sublimează rezonanța cuvintelor paterne din ochiul copilului în ochiul adultului. Ea își scrie reverența sufletească în fața tatălui pământean. Alte chei folosite pentru deschiderea Cutiei Pandorei sunt: „iubire”, „chivot”, „cruce
AUTOR: CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371680_a_373009]
-
auditive ( „șchiopătare”), metafore („ochiul de sticlă”), epitete („am rămas”), comparații, genitivul folosit în cascadă, aliterația („șchiopătare”), oximoronul extras dintr-o paletă de stări. Repetiția unor cuvinte cheie în lirică este realizată pentru a întări idei, stări care sunt de fapt frământările momentului său artistic. („sălbatică stare, sălbatic răsfață”; „galopul și tropotul tău”). Abundența verbelor subliniază continuitatea în cunoaștere, în statica și dinamica ideilor. Ele reprezintă contururi dar și proiectarea acestora în spațiu, timp și evoluție. Limbajul poetic este expresiv, uneori ambiguu
AUTOR: CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371680_a_373009]
-
-mi prepar un ceai de lămâie cu gheață, copleșită de un dor nebun ce mă persecuta, aruncând scântei incendiare peste umbra trecutului. Deodată, mi s-a năzărit să-i trimit un mail cu intenția de a-i împărtăși, pe cât posibil, frământările mele, însă, pe măsură ce tastam, realizam că nu sunt decât o femeie părăsită care se tânguie, capabilă să-l asalteze cu declarații de dragoste pe fostul iubit. Acest gând m-a determinat să renunț, căci ar fi fost de prisos, din moment ce
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
mâinile lui. Nici eu nu înțelegeam ce se petrecea cu mine, cu toate că aveam trei decenii de viață în spatele meu. Toate aceste gânduri mi s-au perindat câteva ore bune prin cap, dându-mi o stare de beatitudine, fără urma de frământare pe care ți-o dă greșeala. Am făcut ce trebuia, îmi tot spuneam, ce-i era necesar inimii mele, nepăsându-mi dacă el vedea lucrurile în roz, în gri sau în negru, dacă avea să mă mai caute sau nu
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
și împlinirea lor artistică, pentru înaltă performanta, creatorii știu că sacrificiile lor au fost incomensurabile, dar bunul simț, modestia și calitatea superioară de oameni aleși îi face să tacă (să fie mai puțin vocali!). Unii dintre creatori nu au nici frământările interioare suficiente pentru a cere societății, ca un drept moral, ceea ce li-se cuvine, ceea ce societatea are oblogatia să le dea. Au, viteza de reacție scăzută în luarea unor decizii, în stabilirea unei atitudini datorită subiectivismului professional specific. Strategiile lor
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
DESCĂTUȘARE Cu primul tremur al razelor de soare am deschis larg fereastra, să simt suflul de libertate, iar mintea să le poată cuprinde pe toate! Frământări și gânduri învălmășite își fac loc fără zăbavă, încerc să mă scutur, poate le ia vântul și mă ușurează de ele, prea-s lacome să mă înșele, să mă disece, ca să nu pot gândi la rece. Poate o să mă las
D E S C Ă T U Ş A R E de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379198_a_380527]
-
observa decât uniformele frumos împodobite cu medalii și decorații militare. Tehnica militară, în special aviația, cu toată splendoarea ei. Ne produce senzația de siguranță și putere, dar și de uimire, fascinație, dragoste și bucurie. Dar, ceea ce este dincolo de toate acestea, frământările, gândurile, suferințele, căutările și starea sufletului de ostaș, acest erou necunoscut, nu putem ști. Dar nici-o suferință nu e de ajuns pentru dragostea de țară despre care se vorbește din ce în ce mai puțin. Mulți ar dori să știe ce se ascunde în
VETERANUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379204_a_380533]
-
întinsă către voi./ E doar sufletul meu, suferind,- abia, abia respirând, care știe că o mână ”vrăjmașă” îl va elibera - la ora obscurelor incantații, - / din această încleștare cu viața.” ( Pâinea și vinul primiți-le răsplată...). Erosul, eclipsat de toate aceste frământări, se regăsește cu greu: . "... Să nu mai vorbim / de iubire... (cu urmarea firească) ... și sufletul s-a închis în pietre / așteptând un alt răsărit /cu mult mai înalt / și mult mai străin de cuvinte..." (Străini de cuvinte). De multe ori
AMURG SOLITAR. RECENZIE. ADRIAN ERBICEANU( MONTREAL) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379248_a_380577]
-
perdea de fum. Dincolo de ea, sinceritatea și căldura sufletească reinițiază dialogul: " Eu te citesc undeva, / dincolo de vorbe, / de ușa zăvorâtă / unde sufletul îngână / „simfonia viselor pierdute”... (În fiecare ticăit). Imaginarul și realitatea, în poezia Valentinei Becart, fac casă bună. Dacă frământările ei interioare sunt dezarmante: " Din toate câte-au fost, / n-au mai rămas decât / cuvintele, (Ca o amiază îndrăgostită), în schimb ceea ce simte, reînvigorând miracolul iubirii, se revarsă ca o apă atinsă de aripile blânde ale zefirului: "Mai scrie-mi
AMURG SOLITAR. RECENZIE. ADRIAN ERBICEANU( MONTREAL) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379248_a_380577]
-
aceea întâlnim, uneori, la Valentina Becart, acorduri minulesciene ca în versurile poeziei Întâlnire neașteptată ce amintește de Romanța tinereții, subiectele fiind similare. Aceleași nuanțe le regăsim și în poezia Cu-un tren nostalgic ... ai plecat tinerețe în care regretul și frământarea lăuntrică a poetei se fac simțite. Aflându-se, așadar, în apropierea toamnei, de „amurgul răsfrânt pe fruntea-i ca de ceară”, poeta mai cere o clipă de a mai participa la „carnavalul cetății” prin cuvintele ei, prin poezia ei, ca
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
-
plantat, mai demult, când noi ne îmbătam cu parfum și vise... Da! Vise... Și chiar acum, sub ochii mei, s-a mai destrămat unul. M-am așezat pe prispă și cu fruntea în mâini, cu inima plină de zbucium, de frământări ca o ardere nemiloasă, de furie împotriva acestei vieți fără nicio noimă, am plâns vreme îndelungată... După ce sufletul și-a mai găsit liniștea și gândurile au încercat să caute cea mai infimă logică în acest ”ritual pământesc”, stupid, absurd, în
A ÎNFLORIT LILIACUL ( ACELA PLANTAT DE MAMA...) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379257_a_380586]
-
mine). Anotimpurile par a fi ”pretextul” validării acestor trăiri.Sigur, natura este și locul unde poetul își găsește liniștea, este sursa de inspirație și bucurie. Fiecare anotimp caracterizează o anumită stare, pune în relief și-n lumina cuvântului complexul de frământări, de tristeți sau bucurii care străbat întreaga ființă a poetului. * Versurile ce urmează, de o seninătate serafică, vin să creioneze disponibilitatea poetului pentru reverie. (Vis de vară) ” Doarme vara sus pe casă / Îmbrăcată în mireasă,/ Iar sub cerul plin de
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
și frumos, A mai rămas să cânte doar o cucuvea / Și-un câine care latră furios. ( Acolo unde veșnicia). Destinul omului se află într-o continuă transformare, într-o curgere continuă spre ”fluviul eternității”. Acest mister al dispariției inoculează infinite frământări în conștiința alertată, care caută semne pretutindeni” Frunză, cântec și descânt” / Nu-mi lăsa sufletul frânt!”... cu speranța descifrării tainelor universului. ”Mă doare cerul fără stele / Și visele târzii mă dor”., afirmă poetul al cărui spirit contemplativ se înalță până
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
adâncul sufletului poetic, acolo unde zbuciumul trăirilor poate declanșa un vulcan... e nevoie de o deschidere, de o confesiune. ”Am lăsat deschisă / ușa sufletului meu”... ne spune poetul Gabriel Todică care ne invită în laboratorul unde are loc ”arderea” poetică, frământările sufletești, de multe ori, pline de îndoială ,”cine sunt eu?”... Răspunsul ni-l oferă chiar poetul: Un punct / ce aspiră / să devină /acela /pe umerii căruia cineva / să poată mișca / întreg universul.” ( Punct fix). Poemele scurte, esențializate, au o savoare
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]