8,186 matches
-
surpriză (sic!) trăiesc și mor în acest periplu din care, ca în călătoriile extreme, a dispărut, sub efectul unei familiarități forțate, orice urmă de stânjeneală. Fiecare, la urma urmelor, face ce vrea. Și nu e minunat? Nu e. Lecțiile de franceză, limbă fină, cosmopolită, se desfășoară, cum e de așteptat, cam ca într-o recentă reclamă la coniac, în care niște țărani mai deschiși la minte din satul Peizani deplâng că n-ai cu cine. O faună declasată, de seraliști, ucenici
Profesorul A.M. by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3466_a_4791]
-
Camus. Un profesor de fizică, după ce a recurs el însuși la citatul respectiv într-un articol despre amurgul conferințelor și cursurilor tradiționale, a aflat că autorul lui e de fapt Alfred Căpuș, un cunoscut jurnalist francez. Cineva, traducându-l din franceză, a considerat că numele e scris greșit și l-a înlocuit cu acela al mai celebrului scriitor. De atunci, toate paginile de internet în engleză au preluat sursă ca atare. Spre deosebire de Camus, Căpuș și-a trăit trei sferturi din viață
Când nu-ți pică fisa... () [Corola-journal/Journalistic/3683_a_5008]
-
Îmi iubesc țara, dar țara mea mă urăște”, declară marele romancier englez într-un interviu recent din Le Nouvel Observateur de la mijlocul lui iunie, prilejuit de traducerea în franceză a celui mai recent roman al său, Lionel Asbo, starea Angliei . Deși Amis e convins că scrie despre Anglia cu tandrețe, critica îl acuză că-și pune țara într-o lumină proastă. Cum se vede, nu numai la noi se
Interviu cu Martin Amis () [Corola-journal/Journalistic/3521_a_4846]
-
coapte. Istoria băutorului . Prima parte a titlului e împrumutată dintr-un titlu faimos al lui Claude Lévi-Strauss. Titlurile sunt, în treacă fie zis, o plăcere a lui Nourrisson. Cartea despre tutun se intitulează Țigareta. Istoria uneia care dă foc . În franceză, allumeuse înseamnă „care aprinde”, „dă foc”, dar și „femeie provocatoare”. Nourrisson începe prin a respinge teza străveche, de la Diodor din Sicilia citire, conform căreia romanii au descoperit în Galia locuitori dedați beției cu vin. Are, din contra, dovezi certe că
Și băutorii au istoria lor () [Corola-journal/Journalistic/3523_a_4848]
-
acestuia din urmă. * Paris, 9 august 1934 64 Rue des Saints-Pères (VIIe) Sărut mâna scumpe părinte, Am expediat astăzi, recomandat, pe adresa sfinției tale, un pachet cu următoarele cărți: 1. Operele trubadurilor francezi, texte în limba originală și tradusă în franceza modernă; 2. Un studiu, cel mai de seamă, asupra operei trubadurilor 2 (Anglade); 3. Jar ptița, nr. 14, [1]926 și 4. Mario Roques - Palia d’Orastie 3. Aceasta însemnează că mă poți însărcina, oricând, cu un lucru, și voi
Întregiri la biografia lui I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5001_a_6326]
-
s-o facă, nu mai puțin de șapte nepoți. Dintre aceștia, cel mai apropiat îmi era Moțu Șerban, născut în 1951 ca și mine. Avea o claie de păr creț, blond-cânepiu și semăna leit cu bunica sa paternă. Orele de franceză propriu-zise mă impresionau mai ales prin ambianța în care se țineau. Curtea din jurul vilei constituia deja un atú suficient pentru stimularea apetiturilor ludice ale copiilor. Camerele casei nu erau prea numeroase, nici excesiv de spațioase, însă foarte înalte. Ferestrele și ușile
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
dintre atmosfera atât de plăcută, cultivată de doamna Șerban, și conținutul arid al lecțiilor a determinat din partea mea o reacție de mefiență față de limba franceză, de care aveam să mă debarasez abia în perioada studenției (prin anii 1970, lectorii de franceză de la Facultatea de Litere începură să prezinte filme de artă franceze, în versiuni fără subtitrări - o metodă ideală, pentru mine, de a recupera lunga perioadă de „hibernare” în materie de francofonie). În orice caz, episodul meu de „student preșcolar” în
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
care s-a slujit pe Muntele Sinai În primele veacuri creștine și care se pare că se găsește pe undeva prin Marea Britanie; Cronica medievală turcească „Ogusname”, adusă În actualitate de istoricul român de naționalitate turcă Ali Ekrem, tipărită În germană, franceză și rusă, unde se vorbește de o țară a românilor la nordul Dunării În anul 839 (N. Săvescu, Dacia magazin nr.8, decembrie 2003); Atlasul german din 1826, unde se găsește o hartă care ilustrează popoarele Europei din răsărit În
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
și, respectiv, Tania Radu) au vîndut împreună peste 100.000 de exemplare din cărțile lor, iar primul autor este cel mai citit romancier în Franța anului trecut. În condițiile în care o anchetă recentă constata creșterea numărului de traduceri în franceză (2 romane din 5 sunt astăzi traduceri, față de 1 din 10 în urmă cu treizeci de ani), succesul celor doi trebuie salutat. Vorbim totuși de o țară în care literatura se citește masiv, iar publicul gustă încă un „realism național
Florence Noiville: „La Le Monde des livres, avem timp, avem buget“ by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/3563_a_4888]
-
fait HEC et je m’en excuse - Am făcut ASE-ul și-mi cer iertare). La Le Monde des livres, s-a specializat pe literatură străină și tocmai i-a dedicat un portret lui Zadie Smith, cu ocazia traducerii în franceză a unui volum de eseuri. Ca pentru a confirma evoluția, cu orice împotrivire, a trendului: da, literatură străină înseamnă, în Franța, în primul rînd literatură anglo-saxonă. Florence Noiville participă chiar acum, în timp ce eu redactez acest text într-o magazie a
Florence Noiville: „La Le Monde des livres, avem timp, avem buget“ by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/3563_a_4888]
-
decât fostul militant avangardist român, Ernest-Mihail Cosma, fratele Colombei Spirt-Voronca, debutant, cu versuri „parnasiene” la „Sburătorul” lui E. Lovinescu, colaborator la 75 H.P. (1924) și redactor la revista Integral (1925-1928), prezent, după stabilirea la Paris, în 1928, cu poeme în franceză la revista unu. A editat, împreună cu Athur Adamov, singurul număr al revistei Discontinuité (1937). Ca poet de limbă franceză, a publicat mai multe volume de versuri (printre care: Commémorations - Comemorări, 1937; Un jour et une nuit - O zi și o
Claude Sernet – inedit – () [Corola-journal/Journalistic/3703_a_5028]
-
Claire Tomalin. Lui Eric Naiman, specialist în Dostoievski, împrejurarea i se pare necreditabilă, din mai multe motive. Dickens nu-l cunoș- tea pe Dostoievski, așa că de ce și-ar fi deschis sufletul, mai ales că trebuie s-o fi făcut în franceză? Dostoievski, la rându-i, era un interlocutor antipatic, care-l ura pe Turgheniev și nu s-a obosit să-l întâlnească pe Tolstoi. De ce să-l fi căutat pe Dickens, când era în trecere prin Londra? Naiman protestează în Times
D-D () [Corola-journal/Journalistic/3725_a_5050]
-
la tron - avea o străbunică cu numele "d'Astorg"4, pe linia bunicii sale paterne născute Murat. D.Drăghicescu a fost un gânditor redescoperit în ultimele două decenii: de la editarea volumului Ontologia umană, care cuprinde scrierile sale filozofice apărute în franceză la Paris, înaintea Primului Război Mondial și până la Din psihologia poporului român, a cărei republicare la Editura Historia se află astăzi în librării. Revenirea lui în actualitate se datorează actualității chestiunilor atinse de acest gânditor plurivalent, pentru care etnopsihologia românilor era mai
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
ca după ce îți rezolvă probleme cu justiția să devină europarlamentar, pentru a le arăta liderilor UE "ce se întâmplă în România". "Vreau să mă fac un parlamentar european. Să ajung in PE și să vorbesc fără cască. Să vorbesc în franceză, germană, engleză, portugheză. O să mă întrebe de ce nu folosiți cască și o să le răspund: pentru că înțeleg ce spuneți dvs. Vreau doar să reprezint România într-un stil demn, într-un cadru demn, cu curaj și capul sus și să-i
Ioan Becali vrea în Parlamentul European: Să-i arăt eu lui Reding by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37388_a_38713]
-
Cronicar Chirițisme Comediile lui Alecsandri cu Coana Chirița refuză, cel puțin într-o privință, să-și piardă actualitatea: limbile străine sună în gura unora dintre contemporanii noștri întocmai ca franceza în gura celebrului personaj. Nu e, cu siguranță, de mirare. Poate doar când dăm peste niscai chirițisme în traduceri. Faptul că editura în care s-a publicat traducerea cu pricina e din Iași poate fi o pură întâmplare. În ce
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3478_a_4803]
-
lui Andrei Makine, Viața unui bărbat necunoscut, apărut la Polirom în 2010. La pagina 77, citim: „Șutov se întoarce în camera lui, târându-și picioarele în ritmul argumentelor care i se învălmășesc în cap. Spiritul de scară...(subl. Ns.)”. În franceza din care Vlad Stroescu traduce, expresia avoir l’esprit de l’escalier înseamnă a nu-ți găsi cuvintele sau a nu avea replica spontană. Ceea ce se putea deduce din frază: argumentele i se învălmășesc lui Șutov în cap. În românește
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3478_a_4803]
-
spontană. Ceea ce se putea deduce din frază: argumentele i se învălmășesc lui Șutov în cap. În românește, spirit de scară nu înseamnă literalmente nimic. La pagina 137, un bărbat se duce la coafor. Nu cumva la frizerie? Chirițism curat: în franceză, coiffeur înseamnă și coafor și frizerie. La noi, de regulă, doamnele merg la coafor și domnii la frizerie. Din context nu rezultă că bărbatul cu pricina avea vreun motiv anume de a prefera frizerului o coafeză. Privind înapoi, cu gratitudine
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3478_a_4803]
-
rezistență: poemul Budila- Express, una din capodoperele lui Mușina, a fost eliminat de cenzură (după ce apăruse în Cinci și circulase, cum se știe, în samizdat). Nu e greu de dedus în ce măsură sumarul fusese masacrat. Ciclul Lecțiile deschise ale profesorului de franceză A.M., conține numai șase bucăți (deși poemele sunt numerotate, iar ultimul se numește Lecția a șaptea. La cap). Cu Experiențele, situația e și mai gravă: sunt doar trei. Absurdul e total: unul din poeme se numește Întâia experiență. Îi succedă
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
de notații, uneori, îmbibându-se de logica elementară și armonioasă a locurilor pe care le descriu. Iată, de pildă, o Carte poștală din cetatea universitară (ce poate fi mai nepotrivit cu lumea de vacanță a insulelor? Și totuși...): „Caiete de franceză/ de tagalog/ dicționare de buzunar/ - galben, alb/ și negru, în patrate uriașe - / afișe vorbind fiecare/ în altă limbă/ fete desculțe/ cu o năframă’ n vânt/ la gât/ săli respirând/ din oră în oră/ cu plămâni cosmopoliți/ fiecare respirație/ o altă
Amintire din Waikiki by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3515_a_4840]
-
ca în niciuna, e drept, nu multe, din traducerile de care am avut parte. E vorba de o antologie cuprinzând 49 de eseuri consacrate literaturii franceze, alcătuită și prefațată de Cristina Chevereșan la Editura ICR, în 2006, și apărută, în franceză, în 2013, la Ginko Éditeur, cu concursul, adică sprijinul financiar, al aceluiași ICR. Nu la conținutul eseurilor mă voi referi în continuare, ci la traducere. În general, când citim o carte tradusă, fără să știm limba originalului, apreciem exclusiv expresivitatea
Regăsit în traducere by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3571_a_4896]
-
motiv pentru care am spus citit și nu recitit, mi-am dat seama că par scrise direct în franceză. Mă simțeam, citindu-le, ca în limba mea maternă. Evident că n-aș fi fost în stare să le scriu în franceză la fel de bine. Dar nu asta e problema, ci sentimentul ciudat de bilingvism pe care l-am trăit preț de câteva ore. Nu sunt bilingv, deși știu bine franceza, și vorbită și scrisă, după miile de pagini pe care le-am
Regăsit în traducere by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3571_a_4896]
-
Evident că n-aș fi fost în stare să le scriu în franceză la fel de bine. Dar nu asta e problema, ci sentimentul ciudat de bilingvism pe care l-am trăit preț de câteva ore. Nu sunt bilingv, deși știu bine franceza, și vorbită și scrisă, după miile de pagini pe care le-am citit de-a lungul timpului. Fiica mea, Ana, care a făcut școala la Paris, e bilingvă, eu nu. Ce pot eu să afirm, fără nici un orgoliu, este că
Regăsit în traducere by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3571_a_4896]
-
pagini pe care le-am citit de-a lungul timpului. Fiica mea, Ana, care a făcut școala la Paris, e bilingvă, eu nu. Ce pot eu să afirm, fără nici un orgoliu, este că sunt capabil să mă las fascinat de franceza lui Bossuet, din secolul XVII, și să-mi displacă franceza lui Houellebecq din secolul XXI. Acest sentiment de familiaritate, de regăsire, dacă preferați, cu un text pe care l-ai scris tu însuți, dar într-o altă limbă, este cel
Regăsit în traducere by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3571_a_4896]
-
Fiica mea, Ana, care a făcut școala la Paris, e bilingvă, eu nu. Ce pot eu să afirm, fără nici un orgoliu, este că sunt capabil să mă las fascinat de franceza lui Bossuet, din secolul XVII, și să-mi displacă franceza lui Houellebecq din secolul XXI. Acest sentiment de familiaritate, de regăsire, dacă preferați, cu un text pe care l-ai scris tu însuți, dar într-o altă limbă, este cel mai greu de explicat, dacă nu imposibil. E ca și cum te-
Regăsit în traducere by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3571_a_4896]
-
preocupat întreaga viață să afle care este limba lui maternă, din cele trei vorbite încă din copilărie. E cazul bilingvilor sau trilingvilor, nu al celor traduși într-o altă limbă, oricât de bine însușită, dar nu înnăscută. Raporturile mele cu franceza încep din copilărie. Mama, care preda franceza și făcuse un masterat la Dijon, în anii 1930, m-a dat pe mâna Pompiliei Eliade, colega ei de catedră de la liceul din Rm.Vâlcea, din ideea că nu poți fi nici medicul
Regăsit în traducere by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3571_a_4896]