3,189 matches
-
în artă nu se poate înfăptui decât prin muncă grea și neîntreruptă. Că talentul și frământarea spirituală, vin pe planul al doilea. Că pictorul trebuie să lucreze ca un salahor pe scară, cu găleata și bidineaua și că numai de la fresca gigantică se poate trece la miniaturile deplin realizate. Maestrul vorbea oarecum dezolat, fiindcă, deși împlinea condiția muncii, n-a izbutit să desăvârșească nudul băiețandrului fixat pe marele șevalet din clopotnița părăsită, unde-și făcuse atelierul peste vară. Îi lipsea capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ultimele două decenii, s-a desprins să treacă „dincolo”, cel mai mistic din ei, cel mai răsfățat mai târziu, după consacrare, prietenul meu, care în marșul său eroic prin această lume, a făurit pentru înțelegătorii de frumusețe și adevăr, o frescă uriașă de poezie sonoră. Sărăcia, iubirea și moartea: iată materialul cu care acest vrăjitor suia pe scara cerului. Întreaga sa operă este străbătută de noțiunea celor veșnice, în ea palpită suflul eternității, cu rostul de a fi și de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
și nu citisem încă nimic de el. Am descoperit pe artist în cartea de față. Dintr-o mocirlă de culori crude frecată toată cu funingini de aur, bidineaua lui plină și grasă, ridicată pe schela cea mai înaltă, zugrăvește în fresca universală a balamucului sufletesc, la care fiecare adăugăm smângăleala fierbinte a sângelui nostru, o figură sau un interval. Tudor Arghezi * * * Romanul Bagaj de H. Bonciu conține pagini geniale. F. Aderca * * * Este o claritate de halucinație, o senzație de vis cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Woolson era nerăbdătoare să Învețe, iar el era dornic să Îi fie profesor. Ea beneficia de cunoștințele lui superioare despre Italia și arta italiană; el se bucura de o companie feminină plăcută, cultivată și cu desăvârșire respectabilă. Henry Îi arătă frescele, picturile și sculpturile maeștrilor italieni, străduindu-se să Îi educe gusturile, care rămâneau uneori Încăpățânat provinciale, dar pe care și le apăra cu mult spirit. Recunoștea, de pildă, că avea dificultăți În a aprecia nudul. — Îți insultă conceptul american de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
atent În egală măsură la desfătările spiritului și ale cărnii, la savantele infolii din Biblioteca de la Jockey Club și la competența cu jurisdicție limitată a acelui stabiliment. O trăsătură care prevestește cel mai sumbru dignostic sociologic e faptul că din fresca pe care nu șovăi să o numesc Argentina contemporană lipsește silueta ecvestră a unui gaucho, iar În locul ei se remarcă evreul, israelitul, pentru a denunța fenomenul În Întreaga sa cruzime repugnantă. Vajnica figură a „cumătrului mahalagiu“ acuză o analoagă capitis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
din Orașul-Lumină. E demn de interes, deși eclectic, sincretismul lui Otto Julius Manntoifel, al cărui sanctuar cu Multe Muze din Postdam Îmbină casa-Încăpere, scena giratorie, biblioteca circulantă, grădina de iarnă, impecabilul grup sculptural, capela evanghelică, chioșcul sau templul budist, patinoarul, fresca murală, orga polifonică, casa de schimb, vespasiana, baia turcească și budinca. Oneroasa menținere a acestui edificiu multiplu a provocat vinderea lui la licitație și demolarea de rigoare, aproape În continuarea sărbătorii care i-a Încununat ziua inaugurării. Să nu uităm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
preț global care a lăsat contribuabilul cu gura căscată. Critica organelor de opinie a Înclinat spre elogii, dar X prefera un tablou și Y altul. Totul, Într-un climat de respect. Așa e opera lui Tafas. Știm că pregătea o frescă mare cu motive indigene, pe care se pregătea să le capteze În Nord, și pe care, o dată pictată, avea să o supună cremei de ghete. Mare păcat că moartea sa sub apă ne-a privat pe noi, argentinienii, de acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
secol le aduce În Europa, volumul La cuestión palpitante ( Chestiunea palpitantă, 1883) o acreditează drept unul din principalii promotori ai naturalismului spaniol. Naturalismul său culminează cu Los pazos de Ulloa (Conace boierești din Ulloa, 1886-1887), capodopera artei sale narative, patetică frescă a decadenței lumii aristocratice și rurale din Galicia. Pardo de Figueroa, Mariano. Cunoscut cu pseudonimul Doctor Thebussem, erudit și scriitor spaniol (1828-1918). Patio. Spațiu În interiorul caselor din Spania sau din America Latină, Închis cu pereți sau galerii și lăsat descoperit. Decorat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de cinefil, vagi cronici literare, enervări, ziaristică, ironii, sfaturi agricole, creștinism, ecouri, racursiuri, note, crochiuri, proză scurtă, subiecte de roman, exerciții de scris, proiecte, ciorne, interviuri, fragmente de scrisori, noțiuni de botanică, morală, colaje, aforisme, citate, autoportrete, elemente ale unei fresce de dimensiuni modeste, anatomie, sincope, arpegii, game la trompetă marină, la patul muribunzilor, hermeneutica vîrstei a doua la bărbați, amețeli, anxietăți, tensiune, pete de ficat, de floarea soarelui, de Van Gogh, agitații, sport virtual, analiză și chimioterapie socială, frustrări, jenante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
comic stăpînit atît cît trebuia stăpînit, scriitorul a-ngrămădit În acel plin de succes roman tot ce a găsit prin jur, cu aerul unuia care face, pe lîngă acte de piscoidală cultură, și-un gest eroic. Disidentistic. Astfel Încît, În locul unei fresce ambițioase a ieșit o varză plină de reptile mici, de dragul cărora volumul se citea cu voluptatea asupritului, cu un irezistibil comic involuntar avînd În vedere, mai ales, lipsa de priză la real a unei cărți ce se vroia, dimpotrivă, adînc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
violent În stomac pe Luis-Miguel Cintra (scriitor), la ordinul ferm al acestuia, Într-o scenă terminată cu o hemoragie digestivă. Pătrunzînd Într-o Încăpere de dimensiuni impresionante, lipsită de orice piesă de mobilier, un fel de imens hol placat cu fresce albastre, Pascal Îi acordă primul ajutor lui Luis-Miguel care recunoaște În omul de la hotel, fără surpriză, pe nepotul fostului lui amant din Geneva. Pascal recunoaște În Cintra scriitorul celebru despre care vorbesc ziarele, apoi, după cîteva clipe de stinghereală, iese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Anne ne spune că sînt zile cînd se simte mai sexuală decît alții, așa că vrea să trăiască-n trei și Ernest e convins cu ușurință de urgența situației: o asemenea legătură ar fi atît de deosebită, de rafinată. Crétinon face fresce. Anne are un chip ca o carte deschisă și o prezență foarte secretă. Deci nu-i suficient de rafinată. După multe căutări, cei doi o găsesc pe Pauline. Ea seamănă cu o pictură de Modigliani, apoi cu o statuie gotică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
instrumentului cu corzi grave. Apreciem valențele performante și sensibile ale interpretării violocelistului Marin Cazacu, cu deplină înțelegere față de textul partiturii, cu dăruire pentru muzica ce transcede semiografia. Meșterul Manole, op.84 (2000) pentru soprană și pian, versuri-Marin Sorescu, este o frescă a înțelegerii sacrificiului uman, gândită într-o cheie originală, atât a poetului cât și a compozitoarei. Este, prin inspirația compozitoarei Carmen Petra- Basacopol, o recompunere a legendei Meșterului Manole în care sunt redate și stilizate trăirile unei faceri, ale unui
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
fost martorul epidemiei de ciumă, scrie în limbaj cifrat și pentru desfătarea bătrîneților sale un jurnal care a devenit celebru. Și-a însemnat el acolo și aventurile amoroase și chefurile și ce mai auzea de pe la Curte, încît a lăsat o frescă a vremii lui. Ghinionul lui - ajuns la bătrînețe nu-și mai poate citi jurnalul fiindcă îl lasă vederea. Tot așa Stendhal, contemporanul lui Napoleon, scrie un jurnal în tinerețe, cu certitudine nedestinat publicării. Nu cred că orgoliosul tînăr nota cu
Jurnalul ca șperaclu al memoriei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8667_a_9992]
-
petrolistul agresiv, neobișnuit să se umilească. Furia exorcizării, licărul de nebunie din priviri, scrîșnetul de fiară prinsă în cușcă relevă tensiuni tectonice la acest personaj tăiat parcă în rocă, cu izbucniri tot mai abrupte. Suflul epopeic al filmului vine din fresca vieții pionierilor petroliști ducînd o viață dură, trăind în condiții precare, unde personajul principal se distinge prin exces, printr-un fel de furie latentă ca și petrolul aflat sub presiune gata să izbucnească. Violența nu se rezumă la cele două
Zgomotul și furia aurului negru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8685_a_10010]
-
a cărei construcție a demarat la 4 noiembrie 1715, când s-a pus piatra de temelie a bastionului Carol, dedicat împăratului. Este cea mai mare cetate construită în stil Vauban din Transilvania, fiind de asemenea importantă prin elementele decorative și frescele celor șase porți, unice în toată arhitectura militară din Europa. Următorul pas - Catedrala Romano-Catolică ridicată în secolul al XIII-lea, apreciată drept cel mai valoros monument al arhitecturii medievale timpurii din Transilvania, reținând atenția și prin ornamentele în relief, care
Agenda2005-48-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284439_a_285768]
-
lui. Îi ascultam atent cum își deapănă micile filosofii de viață, încărcate de platitudini și naivități. Le încurajam planurile grandioase, ratate din start (pe Mihnea îl îndemnam să devină un al doilea Ottescu, iar lui Cezar îi sugeram să picteze fresce pe pereții din sufrageria părinților). Îi bibileam cu vorbe alese, stârnind pasiuni efemere și măgulind orgolii ridicole. Ne îmbrățișam, ochii ne străluceau de fericire și recunoștință. Dincolo de pupilă, rânjeam de la adăpostul marilor mele teritorii cerebrale. Pe stradă, îmi găseam plăceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Și, pe-urmă, voi vorbiți, care lucrați câte trei la o pânză, puneți patină pe ea și-o scoateți anonimă de secol 17?! Nu mai zic că faceți treaba asta de secole și nu v-a dat nimeni peste degete: fresce colective, picturi în echipă, opere de grup, necunoscute sau semnate la urmă de-un singur individ, ca tratatele de chimie moleculară ale Elenei Ceaușescu! Ăla intră-n istorie, restul rămân cu satisfacția c-au dat cu bidineaua. Sau, mai rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
imagine a epocii din jurul anului 1600, a protagoniștilor umani (Mihai), a actorilor săi colectivi (boierimea, țărănimea) și a raporturilor dintre aceștia, o imagine direct inspirată din istoriografia critică a interbelicului românesc. S-ar putea pleda cazul pentru cea mai demistificată frescă istorică a perioadei, evenimentelor și actorilor realizată până la momentul respectiv. Cu toate acestea, tentația mitică nu poate fi complet anihilată. Mihai Viteazul și lupta sa dețin un capital simbolic mult prea prețios pentru a nu fi exploatat politic. Din simbol
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai amplu al socialismului real, în care, pe lângă îngeri și demoni au existat, printre alții, și bișnițari, descurcăreți, supraviețuitori (Rostás și Momoc, 2013). Astfel, imaginea alb-negru pictată de modelul carceral al societății românești sub comunist este pătată cu culoare, chiar dacă fresca rezultată rămâne în nuanțe predominant cenușii. În fine, ultima strategie de reconciliere cu trecutul o reprezintă ceea ce în cultura academică germană a fost numit "normalizare". În acest punct, o incursiune în istoria modului în care societatea germană și-a administrat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoric În privința perimetrului geografic național. Pentru a ilustra acest lucru vom folosi materialul publicat de Emil D. B. Vasiliu În 1922 intitulat „ Situația demografică a României: cauze, urmări, remedii”. Această lucrare monumentală apărută la editura Cartea Românească din Cluj este o frescă cât se poate de realistă și dramatică a situației demografice În care se afla România reîntregită. Cine are curiozitatea și răbdarea să parcurgă acest studiu demografic va vedea că ceea ce Eminescu În intuiția lui genială prevedea În anii 70-80 ai
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
lor imediate prin marginalizarea populației autohtone și precaritatea stării ei materiale. Pentru edificare asupra realităților acelor vremuri cititorul este invitat să lectureze fulminantul discurs rostit În parlamentul României În 1879 de marele nostru cugetător Vasile Conta și va avea o frescă cât se poate de realistă a ceea ce descria și deplângea Eminescu. În acest context cel mai eficace instrument În cunoașterea realităților unui timp dat este urmărirea statistică a mișcării demografice În structurile sociale, economice, administrative, culturale, profesionale, etnice, confesionale și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
având ca personaje centrale figurile semilegendare ale lui Mihai Viteazul (Vieața lui Mihai Viteazul, 1939), Decebal, Aron Vodă, Vlad Țepeș, Alexandru cel Bun (Chipuri domnești, 1944). Romanele de inspirație rurală interesează în principal prin ambiția autorului de a realiza o „frescă a satului bucovinean”, Glasul fiind și o autoficțiune excepțională. Volumul Memorii (1999), cuprinzând un text încheiat ca redactare în 1981, acoperă mai mult de o jumătate de secol. Accentul cade pe ținutul Bucovinei natale, dar nu puține sunt referirile la
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
de la Șelimbăr, Mihai a luptat împotriva principelui Transilvaniei: a) Ștefan Bathory b) Sigismund Bathory c) Andrei Bathory d) Gabriel Bethlen 4) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Cea mai cunoscută imagine a lui Mihai Viteazul este : a) fresca din Catedrala ortodoxă din Alba- Iulia b) gravura lui Aegidius Sadeler lucrată la Praga în 1601 c) Intrarea lui M. Viteazul în Alba- Iulia (D. Stoica) d) gravura realizată de I. A. Thelot și G. A. Wolfgang 5) Marcați litera
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Mircea cel Bătrân a fost reprezentat în fresca de la Cozia cu însemne imperiale; în evul mediu domnul era singurul în măsură să legitimeze proprietatea sub orice formă. 20) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]