34,387 matches
-
spus, știind că de-acum aveau să apară, treptat, zorii dătători de speranță. A grăbit pasul, fidel planului de a se îndepărta repede de haită. La o bucată de drum, foșnetul s-a repetat. Cineva părea să calce furișat peste frunze moarte și peste băltoace. Ciudat lucru! Deși, inevitabil, schimbase direcția de mers de cîteva ori, deși mărise sau micșorase viteza de deplasare, "zgomotul" părea că-l urmărise la distanță egală. "Imaginația îmi joacă feste", concluzionă Lupino, după ce se opri totuși
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
o dată n-a plouat în tot acest răstimp; nici o zi de pauză, să fi putut respira în voie. Nici un singur minut... La început, alimentate de apa zăpezilor topite, plantele țîșniseră din pămînt și acoperiseră, curajoase, întinderile golașe; copacii crescuseră tinere frunze zglobii care se legănau, visătoare sau neastîmpărate, în adierile prietenoase ale vîntului. Și pămîntul se umpluse de viață. Dar acum? Căldura și seceta uscaseră tot. Rîuri învolburate altădată, transformate acum în pîrîiașe fără vlagă, reușeau anevoie să astîmpere setea animalelor
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
scândură pe care se urcă cei care vor să simtă din plin efectul de saună obținut prin stropirea cu apă a pietrelor încinse de pe vatră. Pentru stimularea circulației sangvine se folosește un mănunchi de rămurele de stejar sau carpen cu frunze uscate. Materialul de construcție cel mai folosit era chirpicul, urmat de lemn, iar pentru acoperiș se foloseau scândurele din lemn Ădraniță). Podelele din încăperi erau lutuite și acoperite cu dușumele de scânduri. În prezent materialele de construcție folosite sunt cărămida
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
5p. 3. a 5p. 4. b 5p. II. 1. 5 5p. 2. Podișul Moldovei 5p. 3. iulie 5p. 4. Crivăț 5p III. a. 502,3 6p. b. - iunie 4p. c. - februarie 4p. d. - iarna 4p. IV. a. - iarna își pierde frunza; 2p. b. - fag, stejar, carpen 6p. c. - mistreț, căprioară, vulpe 6p. d. - oferă un aer mai curat; 6poferă adăpost și hrană animalelor sălbaticeoferă omului materie lemnoasă V. a. 4p. b. 4p. c. - Marea Neagră 4p. 10 p. din oficiu Numele: Prenumele
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pentru că este un element (desigur, bun!), a fost verificat (de cine? - nota dactilografei) în munci de răspundere, îl cunoaștem, nu-i așa? cu toții... familie exemplară... apreciat și în cartier pentru spiritul gospodăresc... iese totdeauna primul de pe strada sa la adunatul frunzelor uscate... și asta în fiecare toamnă!”. La ultimul argument, tovarășul Lulu Chiracu a mormăit ceva tradus mai târziu (de un „purtător de cuvânt” cu ștate vechiă) și lui tovarășu' Perju: că mătură frunzele numai împins de nevastă, enervată de faptul
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
totdeauna primul de pe strada sa la adunatul frunzelor uscate... și asta în fiecare toamnă!”. La ultimul argument, tovarășul Lulu Chiracu a mormăit ceva tradus mai târziu (de un „purtător de cuvânt” cu ștate vechiă) și lui tovarășu' Perju: că mătură frunzele numai împins de nevastă, enervată de faptul că atunci când o scoate la plimbare, Muți, cățelușa, prea își murdărește „boticul” moșmăind prin frunzele uscate. Și toată lumea știe: tovarășu' Perju nu poate refuza o femeie, fie și în altă „calitate” decât aceea
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
ceva tradus mai târziu (de un „purtător de cuvânt” cu ștate vechiă) și lui tovarășu' Perju: că mătură frunzele numai împins de nevastă, enervată de faptul că atunci când o scoate la plimbare, Muți, cățelușa, prea își murdărește „boticul” moșmăind prin frunzele uscate. Și toată lumea știe: tovarășu' Perju nu poate refuza o femeie, fie și în altă „calitate” decât aceea de soție. „Nu că sunt frizer, dar sunt galant!”, îi place să se autoironizeze cu o vorbă din Caragiale. Pentru că marele clasic
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
la maternitate, ca toți ceilalți copii care se joacă în fața blocului începând cu ora șapte după masa. Asta e ora la care se adună pe maidanul din spate ăi mai mari, care știu deja să joace tenis cu piciorul și frunza. Printre dărâmături Răducu este cel mai fericit. — Uite, mă, am mai găsit un ban cu capul lu’ urâtu’ ăsta... Regele ăla... Colecționează monede. De fapt, el habar nu are ce face cu ele, pentru că le strânge pur și simplu într-
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
nou. Își aminti de senzația pe care o avea de fiecare dată când ieșea din acasă, aceea că e urmărită. Se duse la fereastră. Mașinile treceau grăbite pe strada aglomerată. Oamenii se îndreptau netulburați de privirea ei spre destinații necunoscute. Frunzele din copacul care umbrea fereastra de unde analiza tot ce se putea vedea de acolo, erau nemișcate, vântul hoinărind pe cine știe unde. Nimic nu-i oferea nici cel mai mic indiciu că cineva ar spiona-o. „- Unde ești? - În mintea ta. - Cum
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
a visurilor, a dorințelor.” Karina deschise ochii. O rază de soare se năpusti grăbită înăuntru orbind-o. Îi închise repede. Era amorțită. Ridică mâna dreaptă pentru a se apăra de invazia luminii. De cât timp stătea în fața ferestrei urmărind jocul frunzelor din copacul ce-i umbrea apartamentul? Pierduse noțiunea timpului. Zilele treceau într-o monotonie infernală în care Karina se adâncea tot mai mult. Cumpăra ziarul, analiza anunțurile, dar nu se prezenta niciodată la un interviu de frica repetării experienței neplăcute
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
trecătorilor indiscreți. Nu erau mulți, dar erau. Avea tot ceea ce căutase, tot ce avea nevoie. Soarele își reluase locul pe cer, alungând norii cu ușurință. Karina era ferită de razele lui care încercau să se furișeze prin desișul florilor și frunzelor protectoare de trandafir, dar în zadar. Scoase sticla cu apă și bău cu poftă câteva guri. Plicul acela alb insista să fie deschis. Îl luă din rucsac și-l apropie de nas. Nu simțea mirosul lui. Se îndepărtase atât de
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
următoare de o rafală de vânt. Cine o fi vrut să impresioneze cu astfel de declarații de iubire? Un semn? Și totuși fusese împrăștiată de vânt. Mereu cineva distrugea tot ce era frumos. Pe lac plutea un covor verde de frunze de nufăr. În mijlocul lui se afla o floare albă, stingheră. Singurătate. Dar frumusețea ei era admirată de trecătorii care se opreau pentru a o imortaliza în fotografii. Asemeni ei erau și unii oameni. Se retrăgeau într-o singurătate absolută, erau
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
în fotografii. Asemeni ei erau și unii oameni. Se retrăgeau într-o singurătate absolută, erau discreți, dar creațiile lor reușeau să atragă atenția, să fie admirate, apreciate. Erau fericiți? Această recunoaștere a meritelor hrănea orgoliul sau spiritul? Ea era o frunză, din covorul verde care scotea în evidență frumusețea florii. Din mugurii pe care îi rupea încă din încercarea lor timidă de a răsări ar fi putut răsări o floare asemeni celei pe care o privea cu admirație, dacă nu s-
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
s-ar fi ridicat la înălțimea așteptărilor, ar fi suferit? Ar mai fi fost la fel de admirat covorul verde dacă pe el erau brodate două flori la fel, nu doar una? Poate că era mai bine să rămână doar o simplă frunză. Au și ele rolul lor destul de important. Se plimbă pe alei fără o destinație anume. Nu mai căuta nimic, nu mai avea nevoie de nimic. Și totuși îi lipsea ceva. Parcă se desprinsese de ceva vital supraviețuirii ei. Avea nevoie
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
se stropi pe pantalonii deschiși la culoare. Nu fusese deloc inspirată când îi alesese, de parcă nu urmărise stropii care cădeau din belșug, de la fereastră în dimineața aceea și nu știa că riscă să se murdărească. Alesese un sacou alb cu frunze asortate cu toată gama de culori a toamnei și o bluziță verde de mătase. Se privise mult în oglindă, admirând noua ținută care reușea să-i scoată în evidență verdele ochilor triști, umbriți de gene negre, lungi. Se grăbi să
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
geniul obținut prin pedagogie, piesa remarcabilului studiu va avea să fie, fără îndoială, Carta Magna care servește de preludiu. O scrie, de moment, Avito, pentru posteritate, prin intermediul Leositei, planturoasa-bălaie, cu șolduri largi. În ansamblu, este un raport amoros; acolo, precisa frunză de viță, neeludatele nevoi organice, dincolo, psihologia amorului sexual la îndemâna Leonsitelor Carbajosas și posterității care se convertesc în geniul speciei și alte metafizici, mai încolo legea lui Malthus, acolo, tendința sociologică spre monogamie, și dincolo, în sfârșit, problema descendenților. Închegat
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
se risipește în câmpul incongruenței. Îl surprinde azi tatăl său recitând această povestire, învățată poate de la doică sau de la alți copii: Teresa, de la pat, la masă; încrede-te, în ceea ce mi-ai spus; tabac, nu-i place eleganța mea; de frunză, pentru a deveni călugăriță; a lui Carmen, pentru a servi un călugăr; Francisco, pentru rănile lui Cristos; barbar, însângerează-mă, că mor; de-o parte, de durere de coastă; sus, e o verde măslină; jos e un verde portocal; la
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
ce treceți, vă rog, ah, ce treceți, vă rog! În aceste cuvinte e totul. Știință pură! Știință? Mai mult, supra știință. Încă ceva mai mult! Ceva mai mult?" Și intră Apolodoro încercând, și încercând să atingă un obraz al fetei, frunză din acea viță de casă, simte băiatul cum îl doboară bătaia inimii când ridică degetele fetei în punctul de atingere, sărutându-i-le îndelung. Dar de unde-i vine această subită rezoluție, deloc pedagogică, deși atât de genială? I se schimbă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
i ale marilor necunoscute". E. Papu) În poezia „Peste vârfuri" de exemplu, Eminescu „deseneaz? liniile esen?iale ale peisajului ?? u", dominat de aceea?i lun? magic? ce trece solemn???i trist? deasupra codrilor: „ Peste vârfuri trece lun?, Codru-?i bate frunză lin, Dintre ramuri de arin Melancolic cornul sun? ". Spa?iul exterior deschis orizonturilor nem? rginite devine lume interioar? proiectat? În abisul sufletului poetului. Este acesta universul ??u pentru c? doar Eminescu poate fi „unicul interpret ?i ecou al unei nostalgii
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
tulbur?tor". (Nichita St?nescu) Perspectiva luminii selenare, confer? tuturor acestor elemente ale materiei ce se circumscriu universului codrului identitatea esen?ei, dimensiunea ideii de „spe??", a „statornicului În curg?tor" (G. C?linescu): „De când codrul, dragul codru, troienindu-?i frunză toat?, I?i deschide-a lui adâncuri, fă?a lunei s? le bat?, Trist?-i firea...". (C?lin -file din poveste) Poetul tinde mereu c?tre aceast? reprezentare cosmic? a elementelor materiei, c?tre transcenderea lor spa?ial? sau temporal
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Întruchiparea ideii de „spe??", opus? devenirii ?i limitelor timpului, ?i, prin această, simbol al refacerii unit??îi primordiale a naturii: „ Ce mi-i vremea, când de veacuri Stele-mi scânteie pe lacuri, ?? de-i vremea rea sau bun? Vântu-mi bate, frunza-mi sun?; ?i de-i vremea bun?, rea, Mie-mi curge Dun?rea. Numai omu-i schimb?tor, Pe p?mânt r???citor, Iar noi locului ne ?inem, Cum am fost a?a r?mânem: Marea ?i cu râurile, Lumea cu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
noi, cel puțin deocamdată, nu știu să se fi ivit. Pentru că impresia la lectura textelor tînărului dramaturg este un ciudat amestec de deja lu și de noutate izbitoare. Este, metaforic vorbind, impresia pe care ar lăsa-o un plop cu frunze de stejar. Sau, vorba dramaturgului însuși: " Totdeauna am fost convins că dacă Sir Falstaff ar fi fost prezent la Elsinor, lucrurile ar fi mers mai bine pentru Hamlet și toți ceilalți". Dar piesele lui Horia Gârbea mai denotă ceva: o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
vă va citi data viitoare darea mea de seamă. Să nu uiți, Vasile, să vii să mă cauți la inspectorat săptămâna care vine. Lasă că vorbesc eu cu Parolică ăla micu’, i-a șoptit Ionela. Dar Vasile tremura ca o frunză În fumul de Carpați care le Înghițise tuturor cuvintele. I s-a părut că, trecând pe lângă el - și cu toții s-au ridicat În picioare -, tovarășul Rogoz Îi zâmbise, dar așa ceva era imposibil, sau poate așa credea el că procedează securiștii
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
taică-tău va crește În ochii partidului și toate celelalte necazuri vor trece pe planul doi. Nu așa merg treburile În țara asta? — E ceva Între voi? a Întrebat-o el cu voce răgușită. — Nu, dragă. Băiatul tremură ca o frunză, nu a atins nici o fată În viața lui. E dus cu pluta. — Așa Îmi place. Îmi place de tine că știi să le zici. Nu ești proastă deloc. Mai vrei o vodcă? — Una mică, poate Îmi vine să cânt... — Lasă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
școlii de arhitectură „Ion Mincu“. Bulevardul se deschidea larg În fața lui, prea larg pentru puținele Dacii care Îl străbăteau, lipsit de copaci, dar Împânzit de bănci, pe care vara ai fi făcut insolație, iar toamna ai fi visat la foșnetul frunzelor arămii, dacă nu ai fi avut sentimentul pustietății. La parterul blocului M14 era o cofetărie, „Socata“, la ora aceea din iulie pustie. Vasile a intrat și a cumpărat trei prăjituri „Diplomat“. — Sărut mâna, i-a spus vânzătoarei, femeie Între două
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]