1,653 matches
-
că e mort... —Cum de erai așa de sigură? nu m-am putut abține să spun. Vreau să zic că se putea să fi făcut doar un atac minor sau ceva de genul ăsta. Sophie se întoarse brusc către mine, fulgerându-mă cu privirea, profund nemulțumită: Violet nu trebuia să fie deranjată. Dar intervenise prea târziu. Violet era deja copleșită de suferință. —Acele! se tângui ea. Am văzut acele și am știut - ah, cum a putut să facă o asemenea prostie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
mai urât mirositor, s-a oprit brusc. Eram înconjurați de gură-cască jegoși, scheletici. De la o fereastră, o femeie ne chemă la o întâlnire în schimbul câtorva quattrini. Mă simțeam cât se poate de prost, dar Hans nu se clintea. Cum îl fulgeram cu privirea, a crezut de cuviință să-mi explice: — Voiam să ai mereu sub ochi acest spectacol al mizeriei când vei vedea cum trăiesc prinții Bisericii, toți acei cardinali care au fiecare câte trei palate, în care se iau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
este genunea căscată a Iadului.“ ANUL CONVERTITEI 1 927 de la hegira (13 decembrie 1520 30 noiembrie 1521) În viața mea, ziua de 6 ianuarie din anul acela a fost o sâmbătă fericită! Cu toate astea, papa era mânios. Tuna și fulgera așa de violent, că am stat un lung moment nemișcat, în anticameră, la adăpost de strigătele lui îndărătul canaturilor grele și cizelate. Însă elvețianul din garda papală care mă însoțea primise anumite porunci. Așa că a deschis ușa biroului fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
originii, măcar prin noblețea aspirațiilor. Acest papă a început prin a suprima toate pensiile acordate de Leon al X-lea, inclusiv a mea. A suspendat totodată orice comandă de picturi, sculpturi, cărți, precum și orice construcție. La fiecare predică, tuna și fulgera împotriva artei, aceea a anticilor, dar și a contemporanilor, împotriva sărbătorilor, plăcerilor, cheltuielilor. De la o zi la alta, Roma n-a mai fost decât un oraș mort, unde nu se crea nimic, nu se clădea nimic, nu se vindea nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să mor pentru propria-mi barbă? Și nu doar pentru propria-mi barbă, căci toate luptele se confundau în mintea mea, la fel ca în mintea papei: barba clericilor, sânii goi de pe bolta Sixtinei, statuia lui Moise, cu privirea care fulgeră și cu buzele fremătătoare. Fără s-o fi căutat, am devenit un pivot și un simbol al rezistenței îndărătnice în fața lui Adrian. Văzându-mă cum trec, mângâind cu mândrie smocurile stufoase de pe bărbie, romanii cu chipurile cele mai spânatece făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
a dat la toți de înțeles că nu se punea problema pentru el să respecte un tratat impus prin constrângere, teroare și sacrilegiu. A doua zi după această agresiune, în vreme ce Clement al VII-lea nu ostenea să tune și să fulgere împotriva împăratului și aliaților lui, a ajuns la Roma vestea victoriei obținute de sultanul Soliman la Mohács și a morții regelui maghiarilor, cumnat al împăratului. Papa m-a chemat pentru a mă întreba dacă eram de părere că turcii aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
întrezărind contururile perdelelor din fața ei. Se afla încă în cameră. Ce naiba se întâmplase? Deodată se auzi o voce, îngrijorător de aproape de urechea ei. Îmi pare foarte, foarte rău. Îmi pare rău, Maggie. Uri. Încercă să se ridice, dar durerea o fulgeră din nou. M-am trezit și am văzut că patul e gol. M-am gândit că poate ți s-a întâmplat ceva. Am așteptat la ușă și apoi... Și apoi m-ai lovit. N-am știut că ești tu. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
I-am spus să-și ocupe poziția, să stea ascuns și să-și îndrepte cele mai puternice obiective încoace. Cu sunetul telefonului tău, aș zice că a fost cea mai mare reușită a mea. Maggie se desprinse brusc din îmbățișare, fulgerată de un gând. — Chestia asta merge încă? Uri încuviință. Obiectul din mâna ei era cel care o determinase să o facă. Era ca un explozibil, gata să se declanșeze în orice clipă. Atât de mulți oameni fuseseră deja uciși din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
vrut-o. S-a văzut în ochii lui c-a vrut-o, i-am văzut eu pe față. BĂTRÎNUL CU BASTON: Credeți c-a vrut-o, pe bune? DOAMNA CU VOAL: A vrut-o, l-am văzut eu cum îi fulgera fața. Absolut c-a vrut-o. (Către BĂRBATUL CU ZIARUL.) Nu? Este c-a vrut-o? BĂRBATUL CU ZIARUL: A vrut-o, bestia, a vrut-o. BĂTRÎNUL CU BASTON: Apoi să știți că este ultima oară când mai încerc. (BĂTRÎNUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
dăm pe toate... BĂRBATUL CU ZIARUL închide umbrelele și i le înfige la subsuoară BĂRBATULUI CU VIOLONCELUL, care continuă să cânte la violoncel. BĂTRÎNUL CU BASTON deschide larg ușile. Afară e noapte, plouă torențial, din când în când tună și fulgeră. DOAMNA CU VOAL îl împinge afară pe BĂRBATUL CU VIOLONCELUL, în timp ce BĂRBATUL CU ZIARUL ridică mereu umbrelele care alunecă și i le așează subsuoară BĂRBATULUI CU VIOLONCELUL.) BĂRBATUL CU ZIARUL: Ia-le. BĂTRÎNUL CU BASTON: Pune-i-le. DOAMNA CU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ceilalți? Unde-s ceilalți? Unde-i Ioana? HAMALUL: Hm. Ceilalți? (Plictisit.) S-au dus după apă. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: După apă? Ce fel de apă. HAMALUL: Apă. Apă de băut. S-au dus cu drezina, după apă. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Fulgerat de o idee.): Cu drezina? Aveți drezină? HAMALUL: Avem drezină. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Cu drezina... N-am mers niciodată cu drezina... HAMALUL (Cu ochii luminați.): Nu? E frumos... E frumos să mergi cu drezina... Te bate vântul, așa, îți trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
nori, începe să tune.... Dar nu se întâmplă nimic. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: În fiecare zi tună? HAMALUL: În fiecare zi. Spre seară se pornește vântul și se adună câțiva nori... câteva zdrențe... E un fel de mascaradă. Tună, uneori chiar fulgeră... dar de plouat nu plouă niciodată. Peste zi puteți sta acolo... (Arată spre camera de la etaj.) E mai răcoare. Acolo întotdeauna e răcoare. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Acolo au stat și ceilalți... de dinaintea mea? HAMALUL: Acolo... E camera voastră... În fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
a patru mii de miliarde de franci de aur. Îți dai seama cam ce Înseamnă asta? - Dacă e adevărat, s-ar putea să aibă o valoare științifică uriașă, monedele, În special. Numismatica reprezintă un izvor istoric important. Eveline m-a fulgerat cu o privire enervată și m-a surprins cu un eșantion de vocabular pe care nu bănuisem niciodată că l-ar avea În dotare: - Mă lași cu fițele astea de om de știință emerit și dedicat nobilei sale profesiuni? Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mi-a trimis instantaneu mâna către locul unde bănuiam că se află comutatorul: pe peretele din stânga, ca În orice Încăpere a cărei ușă se deschide către dreapta. Acolo era. Cu o fracțiune de secundă Înainte să apăs, m-am oprit fulgerat de o altă spaimă: dacă poarta nu se Închide automat și trebuie să rostesc din nou ceva cu glasul lui Wagner, iar de data asta nu-mi mai iese, ce mă fac? Peste două-trei ore urma să revin aici Însoțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
un anumit răspuns domnului Redford. Putem ști care este el? „Putem”? Ce vroia să fie acest plural? Și care era cel mai bun răspuns? „Când te rătăcești și nu mai știi Încotro s-o iei, mergi drept Înainte”, mi-a fulgerat memoria sfatul glumeț ,și nu tocmai, al instructorului cu care făcusem școala de șoferi. - Răspunsul este da, am spus, Încredințat că o acceptare În Împrejurarea respectivă era cea mai inteligentă alegere. De ce să nu-l facem pe domnul Zoran să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
o respecta mama. „Vot zapomni“ (ține minte)“, spunea ea pe un ton conspirativ când Îmi atrăgea atenția asupra cutărui sau cutărui lucru frumos de la Vira - o ciocârlie avântându-se spre cerul ca laptele covăsit al unei zile mohorâte de primăvară, fulgere fotografiind noaptea, un pâlc de copaci, paleta frunzelor de arțar pe nisipul cafeniu, urmele palmate ale picioarelor unei păsări mici pe zăpada proaspătă. Ca și cum ar fi simțit că peste câțiva ani partea tangibilă a lumii ei va pieri, cultiva o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
-o udată. Apoi mi-am răcorit obrajii. Îi simțeam încinși. Un tramvai opri. Orbul porni spre el. Vatmanul așteptă până bărbatul acela reuși să se urce, apoi tramvaiul se desprinse din stație și începu să suie lent dealul, scrâșnind și fulgerând. Îl urmăream cum urcă greoi spre cimitirul din vârful dealului și îmi repetam că, într-adevăr, nu există altă întoarcere în timp decât prin poveste. A reface, iar și iar, întâmplări pe care, chiar dacă le-ai trăit, nici tu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Asta e limpede... - Trebuie să fie băiat, rîse Oberlus cu acel rîs al lui atît de Înfricoșător, În care Întotdeauna Își arăta dinții mîncați de carii. Îți Închipui cum ar fi dacă, fiind fată, ar semăna cu mine? Ea Îl fulgeră cu o privire severă. - Nu văd ce-i așa de amuzant, spuse ea. - Mie mi se pare nostim, replică el. Mă gîndesc la o femeie care să aibă picioarele tale, talia ta, pieptul tare și fundul ăsta incredibil și căreia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
o să... Florence vru să spună ceva, dar telefonul începu să sune. ― Da, Melania, eu sânt Drăguț din partea ta. Bine, bine. Să vedem... Se auzi un fâșâit și Șerbănică dădu fuga la ușă. ― A venit jurnalistul! Trebuie să-i plătesc. Cristescu, fulgerat de o idee, rupse o foaie din carnet, o îndoi și o puse pe parchet. Așteptă câteva clipe până auzi ușa de la intrare închizîndu-se, apoi mototoli cu un gest crispat hârtia. " Nu! Nu așa a expediat biletul. Curentul nu-i
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
strâmbă imaginile. E firesc! Cristescu căută o scrumieră. Ținea mâna țeapănă să nu cadă scrumul. ― Dați-i drumul pe jos, spuse sculptorul. Nu mă deranjează... În fine, asta-i cu Valerica! Mi-ar face plăcere să vă ajut, dar... Păru fulgerat de-o idee. Discutați cu Melania Lupu sau chiar cu bătrânul... Ăștia n-au altă plăcere decât să spioneze, să se spioneze, să ne spioneze... Mă rog, puteți conjuga tot verbul. ― Am să vă întreb altceva atunci, declară Cristescu pe
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
la sculptor cu un aer vinovat. Dădea impresia că mănâncă pe furiș. Exclamă cu gura încleiată: ― Domnule Matei! Tânărul tresări, apoi un rictus lung îi despică buzele. ― Al dracului de repede îți vin ideile! Ești sigură că nu te-au fulgerat mai de mult? ― Domnule Matei! repetă fericită. Ce-ai zice... de o statuie? ― O statuie?!? ― Sînteți sculptor, aveți totul la îndemînă. ― Nu înțeleg... Îngână buimac tânărul. ― Cea mai bună ascunzătoare pentru domnul Popa, gâfâi Melania Lupu. ― Spune naibii odată! ― Îl
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
glasuri trec ca o furtună, Căci o strună-i orce creangă și o limbă-i orce frunză. (255) Luna doar, trecând pe ceruri, voind codrul să-l pătrunză, Împle noaptea-i arămie cu mari dunge de omăt Pe sub cari răscolite, fulger apele încet. Și de-odată-n codrul mândru el aude de departe Răsunând un glas de fată, ce venea din lunci deșarte (260) Și urechia i-o desmeardă; el ascultă sub un trunchi Și cântarea durearoasă îl pătrunde în rărunchi: Greeruș ce
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
verde Ș-om lupta pân din noi unul se va stinge și s-a pierde. 465Pară roșă este smeul, pară verde e Călin Și în galbenu - ntuneric ei se luptă cu venin. Se - nfășoară, se desfășur, mestecând a lor văpae, Fulgerând umbra din codri în a flacărei bătae, Joacă-n juru-le dumbrava când în umbră purpurie, 470Cînd încremenește parcă într-o brum - adânc - verzie, Când în dungi înflăcărate, bolți, cărări în jur se casc Sub lumini de curcubee repezi ce se
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
morții munți, din piatra lor uscată, 315Astfel copila - nvioșază murii, Pe când în bolta geamului s-arată Copil al apei, cerului, pădurii, A lumii - ntregi mai drăgălașă fată. Ea asculta pe-al primăverii oaspăt 320În dimineața ce-i zâmbește proaspăt. Împrăștiată fulgerează roua În viorii, strălucitoare boabe, Țărâna - Nvie-n primăvara nouă, Răcoare-i vântul ca miros de ape; 325Părea c-ar fi plouat, deși nu plouă Decât lumină, ce nu mai încape. Cu gura, fața, ochii ei, ea râde Privind în soare
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
căror sursă atât de darnică a fost cerul în trecut și-au pierdut treptat forța cu trecerea veacurilor, bune și juste vremuri au fost acelea în care, pentru o simplă și întâmplătoare nesupunere față de poruncile divine câteva cetăți biblice erau fulgerate și rase de pe fața pământului cu toți locuitorii din ele. Iată un oraș care a votat în alb împotriva domnului și n-a fost un trăsnet care să cadă peste el și să-l prefacă în cenușă, așa cum, din pricina unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]