KorAP: Find »[drukola/base=fund & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...59 60 61 ...628 >

15,687 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333

baloane. A mîncat Înghețaté, patru sute de grame de ruladé cu mér, doué sticle de apé dulce, Încé doué Înghețate și doué pahare de suc de mere și-ncé o Înghețaté și doué pahare de résérité. CÎteva semințe i-au rémas pe fundul buzunarului și-acum el știa de ce béieții mai mari, atunci cînd le cereai puținé résérité, au numai vreo doué pe fund și prindeau cu degetele buzunarul și Îndoiau genunchii și prin pantalonii albaștri se vedea atunci o umfléturé că o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
pahare de suc de mere și-ncé o Înghețaté și doué pahare de résérité. CÎteva semințe i-au rémas pe fundul buzunarului și-acum el știa de ce béieții mai mari, atunci cînd le cereai puținé résérité, au numai vreo doué pe fund și prindeau cu degetele buzunarul și Îndoiau genunchii și prin pantalonii albaștri se vedea atunci o umfléturé că o gușé de géiné, atunci cînd se taie géinile. Dar ei aveau de fapt mai multé résérité și asta era numai un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
umfléturé că o gușé de géiné, atunci cînd se taie géinile. Dar ei aveau de fapt mai multé résérité și asta era numai un fel de a spune, de fapt iaca cum era sé ai numai vreo doué résérite pe fund! Așa cum avea Șasa. Șasa scormoni cu degetul și scoase cîteva scame, niște bețișoare mici și cafenii, care rémîneau de la semințe și doué semințe. Le bégé În guré pe rînd, iar cojile le-a luat din guré cu degetele și le-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
ochi cu mîinile. Închise un ochi și Începu sé Înoate că țincul. Pérul Îi ajungea În ochi și trebuia sé și-l fereascé cu mîna și atunci Își lua aer În piept și-nchidea gură pentru cé se ducea la fund. Apă se Încélzi și nu mai era rece. Se vedeau numai valurile mici cum strélucesc. Șasa Întinse piciorul și atinse fundul. Mai rémase cîtva timp În picioare, cu mîinile strînse la piept, cu apă pîné la gît. Pe urmé a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-l fereascé cu mîna și atunci Își lua aer În piept și-nchidea gură pentru cé se ducea la fund. Apă se Încélzi și nu mai era rece. Se vedeau numai valurile mici cum strélucesc. Șasa Întinse piciorul și atinse fundul. Mai rémase cîtva timp În picioare, cu mîinile strînse la piept, cu apă pîné la gît. Pe urmé a Început sé iasé Încet și lîngé mal se prinse de o rédéciné și célcé pe iarbé. Avea urme de mîl printre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
În cap și alergau doar cîțiva pași, pe urmé se opreau și-și aranjau sortul alb pe umér. Își aranjau pérul și fundele mari din cap, ciorapii. Béieții le trégeau de pér și, de ce nu, le trégeau și picioare În fund. Uniformă cafenie sélta și se vedea față nedumerité, rușinaté și mîna care se ridică sé te loveascé. Cealalté mîné ținea florile. Se auzeau nume de Învéțétoare. Strigéte. Țipete. Veselie. Pe sub copaci, se vedeau Învéțétoarele cum fac din mîné. CÎte o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769

a pedepsit Ghiță Turcitu "abaterile" de la "sistemul de lucru al Partidului". De ce-oi fi crezut, după eveniment '89, că va funcționa, în viața culturală, principiul distilării lichidelor? Că tot ce-i impur se va decanta și va rămîne la fund? Că deasupra va ajunge ce-i pur, în stare pură? Atunci! Acuma, la aproape 12 ani distanță, am certitudinea că nici în juma' de secol nu va fi posibilă curățirea morală. Mă pedepsești dumneata? Ești Dumnezeu? se enervează reportera. Mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
eu nu aveam încă 35, dar între noi, bătute pe muchie, erau trei decenii. "Ești ca o iederă. Și neajutorată, și puternică. Zidul în care-ți înfigi tu gheruțele e vremelnic. Vremelnic mai e, Doamne, Dumnezeule!" Tano a apărut din fundul curții, leoarcă de rouă și ține, cît e de mare, să-mi sară-n poală. Îl împing, dar insistă să-și lipească botul ud de gleznele mele și să-mi spună ("Na că vorbesc și io. Ce-i mare lucru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
dinții o frunză. Printr-un ciudat efect optic, cărarea pe care a crezut-o asfaltată era chiar apa. A pornit-o într-acolo și a căzut, de sus, în lac. A bătut aerul cu palmele și s-a dus la fund. Pălăria i-a rămas deasupra; a fost înghițit ca un bolovan. Nu mă opream din rîs. Călcătura aceea în ridicol îmi stîrnise hohote nemiloase. "Mă rîzi". Cînd a spus asta, am apucat să văd că mai ținea în gură frunza

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
zile mari în grădină. Grădina cu 10.000 de imagini, trimite Șichy la imaginea tibetană a lui Ion Mircea, Copacul cu 10.000 de imagini. Tano se repede în salturi. O îmbrîncește pe Miss Deemple, să-i arate drumul spre fundul curții, unde-i place să lenevească în bătaia soarelui, ba chiar să doarmă dus, în frunze. Pe cîinele meu (castrat, fapt neluat în seamă de veșnicele lui musafire, Dunguța și Gipsy) îl fericește tînăra femeie: proaspătă, dezastruos de bună de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
a scris despre Gheorghiu-Dej că "merită bronzuri de Donatello sau de Michelangelo". Carele Dej i-a trimis un coș cu garoafe roșii, la spital. De unde știi asta, Șichy? Din Amintiri deghizate. Sînt deghizate, într-adevăr! Croh i-a împins la fund pe mulți și tot el a avut permisiunea să-i readucă la suprafață. Ca, după '89, să se laude (și să fie lăudat!) cu eroica luptă de "reconsiderare". A pus și note la morală. Nu i-a scăpat nimeni, nimeni

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
digestivi? De două zile șlungul nu-i mai place. Are iarăși probleme cu stomahul. Îi aduc pachetul. Ronțăie, satisfăcut doar pe jumătate, dar îmi aruncă privirea aceea ceresc-cîinească. Mi-i omenește cu tine, Iordanco. Brusc, o ia la fugă spre fundul curții, ca să revină peste cîteva momente, mai vesel. Gata, dă el din coadă, ți-am spus că ești omniprezentă în metabolismul meu. Mi l-am refăcut. Îți săru' mina și toate picioarele. Sper că te-ai refăcut și la minte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
ofer iluzia c-aș mai fi "fata de sticlă"** din primele tale acuarele. Tu ai spus-o: "Gloria-i o femeie extrem de capricioasă. Dacă e să vină, vine de la sine, ca dragostea. Altfel e prostituție. Sonată de noiembrie (II) "pe fundul poșetei mai găsești o monedă o aruncăm cu nepăsarea de prinț a săracului". Petre Stoica, Roata norocului luni, 4 noiembrie, 2002 Mitul cu pasărea aia care reînvie din cenușă. Cîtă putere mi-ar fi trebuit să fiu pasărea Phönix. Cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
mă scotea din sărite, diminețile, cu Bonjour à tous al lui, în halatul ostentativ-neglijent, să i se vadă bicepșii. Nu era sculptor, cum se recomanda, ci stripper. Halal meserie bărbătească! Să te dezgolești, ca să ațîți femeile. Prea posesiv (vai de fundul lui gelos și pătimaș!), Brăduț l-a implorat să renunțe. Să se dezbrace doar pentru el. Patrick a facut-o. De ce n-ar fi uzat/abuzat de banii lui Bradutz și de tot ce rămăsese de la Liselle? Pe urmă, de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
a părut că eu și Rusalin, adolescenți puri și stîngaci, ne reflectam în centrul globilor, în umezeala lor caldă încă. Și vocea bunicii: "Doamne, sînteți lișcă de apă, intrați repede să vă uscați la foc, fîstîcliilor". "Ce faci, Iordana? Analizezi fundul de ochi al vacii? Hai de-aici". Întorc repede foaia să nu mai văd ce-am scris. Să nu mai aud bufnetul toporului și mugetul teribil. Pînă la catastrofa termală din vara lui '79, cu nopți murdare de frică, de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
Ana Ipătescu". Și cîte prăjituri Pompadour, de 3 lei, (răs-botezate, prin galantare, Bompadur, Ponpadu, Papador, Popadur) nu mi-am cumpărat, să-mi umplu cu ceva timpii morți. Cînd întîrzia și mă simțeam inutilă ca un coș de gunoi ruginit, fără fund. Luam prînzurile la Berlin, în scaune cu spătare prea drepte și șervete pe genunchi; uram mesele întinse perfect la Capșa, cu platouri încărcate de antreuri calde ("Cum, nu mănînci capere?"), semnele cu mîna făcute chelnerului, să mai aducă. Îmi dădea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
însemnătate. Despre Ieminescu scria doar Mistrie. Cred că protocronismul a fost mai puțin nociv decît tendința de a-i dezgropa, de a-i "restitui" pe toți osîndiții pe drept la anonimat. Tot comentînd autori mici și mulți, se duce la fund barca istoriei literaturii, cu cei mari cu tot. "Noi mî citim exhaustiv", pocnea din bici Milucă, fără să se întrebe din ce materie e făcut biciul. El însuși strînsese o colecție de "necunoscuți", pînă a pus de-o cărticică: Ignorații

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
kil, ci la tonă. Exercițiile de admirație de pe coperta a patra "ie incluse" ca-n reclama de bere 20% gratis. Magda U. le zice "de carton", cum li se mai zice și miliardarilor cu Tour Eiffel privat, lîngă privata din fundul curții: scriitori de carton. Critici cu suflet bun se lasă impresionați de scrisori de dragoste. Faxați și răs-faxați de veleitari, comit o frază cel puțin flatantă, dacă nu ecomiastică. Urmează, după alte presiuni, cronicheta măgulitoare. Cine-i într-o situație

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
prăjit nu s-o găsi? Io am înclinații normale, nu-s mîncător de frunze. Russ a ieșit să-l hrănească pe Franz Marc. Calul îl sîcîie pe cîinele meu mai mult decît Mișu Negrițoiu. Măcar mîrtanul ăla toarce cu nasu-n fund. Nu suflă pe nări, nu bate din copite ca răpciuga de cal. Iordanco, scoate-mă de-aici. Unde s-a pomenit lup în colivie? Darmite bînd ceai de măceșe! Gîndește și tu ca Domnul Osache. Că nu te forțează nimeni

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865

La iubire perfidă. Ia-ți gheara năpârcească Din sufletul meu de iască. Lasă-ți trupul de nimfă Să se usuce la soare, Până moare. Șerpește șerpuiește, Și patima-mi oprește. Searbădă și veninoasă, Mistuitoare și rușinoasă. Și ascunde-o în fund de lume, Să urle și să sune, Ca dorul meu pervertit Să nu mai poată fi auzit. Sau, dacă nu, Cu limba ta șerpească, Ascuțită Și ipocrită, Aplică-mi sărutul mortal, Cu ochiul tău de smereală Dă-mi uitătura letală

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
Albaștri. Drumul a durat câteva zile și câteva nopți, în care mi-am desfătat cornul în poala fetei, de data asta într-un somn prelung, odihnitor. Visele nu mai conteneau în cele mai vii și variate culori, ce numai pe fundul mării puteau să mai existe, și fata se înfățișa în fiecare dintre ele și dragostea ei era nemărginită. Aș fi vrut să prelungesc la infinit această călătorie, dar știam că fiecare întârziere premeditată îmi va putea fi fatală. Niciun Licorn

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-ți facem greutăți! Așa cum ești, să știi că Philip te-a iubit în felul lui, Dora. Și te mai iubim încă. Ești încă soția lui, adică a mea, adică a noastră... Actul 2. Procesul (Sala de judecată. În mijlocul scenei, în fund, pupitrul judecătorului. Lateral, în fiecare parte, câteva rânduri de scaune. În centrul scenei, un scaun de bar, meschin, rotund, foarte înalt, unde va sta cel interogat). Judecătorul poartă căști în urechi și dă din cap ritmic. Din când în când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
deschide larg și Cleopatra intră ca o furtună în toată imensitatea ei, unduindu-și șoldurile bogate. Se repede glonț către scaunul inculpatului, îl dislocă cu brutalitate pe înlocuitorul ei și continuă, ca și cum tocmai ar fi fost întreruptă pentru o clipă. Fundul ei mare se așază cu greutate pe scaunul mic, înalt și rotund și se revarsă în toate părțile ca un cozonac ce-și iese din formă.) Cleopatra: ...Îmi cădea varul de pe pereți, domnilor! A trebuit să zugrăvesc de câteva ori

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
să mă scol în timpul nopții, dar o presiune puternică în zona abdomenului m-a trezit. A fost poate primul semn elocvent al bolii. Un zgomot fojgăit se aude dinspre culoar. Caut febril comutatorul și holul puternic iluminat îmi dezvăluie un fund rotund, împodobit sporadic cu fulgi și pene, ce se agită deasupra coșului meu cu rufe murdare. Făptura purta o pereche de ciorapi albi de nailon trași peste picioare umane, delicate, de balerină, ce se terminau în copite de capră. Fără

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
măgărească, deopotrivă cu dinții albi și regulați ce dau cont de vârsta tânără și năbădăioasă a specimenului. Atunci, grupul gălăgios se retrage strategic într-o parte, ferindu-se de mușcătura fatală a intrusului. Numaidecât măgarul, câștigând ceva distanță, le întoarce fundul și face câteva salturi în aer pe copitele dinapoi, dezlănțuind o pâclă de praf dens din pământul nisipos al grădinii. Deodată, ne observă și vine glonț către gardul de sârmă, unde se oprește brusc și-și înalță botul umed încercând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]