70,946 matches
-
neglijată ca mărime fizică. Este adevărat că ”durata” adică timpul scurs între două stadii privind o entitate intră în formule sub forma unui scalar adimensional (o putere a lui e, baza logaritmilor naturali), deși timpul are o unitate proprie chiar fundamentală, secunda. Dar să nu confundăm timpul infinit cu durata unui fenomen chiar dacă acesta necesită durate foarte mari cum ar fi drumul parcurs de lumină spre a ne aduce la ochi „steaua care a răsărit”. Mai există ea oare astăzi? Este
CONTROVERSĂ ASUPRA TIMPULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378157_a_379486]
-
chiar dacă acesta necesită durate foarte mari cum ar fi drumul parcurs de lumină spre a ne aduce la ochi „steaua care a răsărit”. Mai există ea oare astăzi? Este marea problemă! Controversa pe care o deschid privește punctele de vedere fundamental deosebite asupra unei noțiuni, și nu una oarecare ci chiar asupra timpului care generează „marea putere a clipei” o întreagă filozofie dacă nu chiar o religie de sine stătătoare. În fond ce este timpul? O mică porțiune din eternitate. De
CONTROVERSĂ ASUPRA TIMPULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378157_a_379486]
-
Europa și Orientul Mijlociu, cu apariția mișcărilor ortodoxe de tineret, cu înțelegerea lor înnoitoare și profundă asupra Bisericii. Iar dacă astăzi această renaștere euharistică și sacramentală bate la ușile Bisericii noastre, ar trebui să ne încurajeze, ca semn că această criză fundamentală a "secularizării" se apropie de sfârșit. De aici exigența și responsabilitatea Bisericii în istorie față de ereziile care sau rupt de misterul divin al Bisericii. Dogmele sale sunt în primul rând afirmații ce privește mântuirea omului, obiceiul lor este să elibereze
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
simetria și natura comună a celor trei dimensiuni. Ulterior, Einstein a venit cu modelul lui relativist adăugând dimensiunea timpului, precum și curbura spațiului, lumea constituită fiind într-un tablou cuadri-dimensional. Cu toate acestea, în introducerea la „Fizica” lui Aristotel - lucrare de fundamentală însemnătate în istoria gândirii științifice și filosofice - se menționează: „cititorii din era zborurilor cosmice vor găsi că această carte nu și-a istovit capacitatea de a fecunda nu numai gândirea filosofică, ci și pe cea teoretică naturalist-științifică”. Meritul lui Aristotel
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
textului supus traducerii. În condițiile în care echivalențe simetrice nu se găsesc în limba de sosire a textului, sarcina traducătorului devine mai dificilă. Îngrijorător este adevărul că din literatura română clasică nu s-au tradus în alte limbi suficient scriitorii fundamentali, iar promovarea traducerilor se face în condiții improprii, produse și de subiectivitatea selecțiilor. Nu există un circuit oficial, prin care cartea să ajungă la cititorul căruia îi este destinată. De aceea, traducerile realizate în țara noastră nici nu ajung în
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93535_a_94827]
-
poetici a modernității. Percepția noastră, cu toate aproximațiile (inerente naturii imponderabile ale unui asemenea teritoriu), întrezărește totuși ceva din luminozitatea intimă a esențelor fenomenale ale Poeticului. În miezul străvechi al vibrației lor, ele poartă încă semnul auroral al acelei experiențe fundamentale a Omenescului pe care întorcându-ne în timp o regăsim doar în efluviile spirituale ale sincretismului antic. Acelea din care poezia, religia și filozofia au izvorât îngemănate laolaltă sub irepresibila necesitate a de a comunica. Într-o asemenea întâlnire și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Weg und Waage/ Steg und Sage/ finden sich in einem Gang. Întrezărim, tot de aici, motivația profundă datorită căreia Memnon (eroul antic de care se leagă, prin titlu, prima sa plachetă) încarnează de fapt reacția „prin cântec la un fapt fundamental al lumii.”[ 17] 2.3. Poezia sub vibrația sacralității Dintre caracteristicile ce acordă o aură specifică textului poetic deținător al unor vibrații de factură religioasă (în maniera în care acestea au fost întrezărite de Eugen Simion), putem spune că și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
este proprie expresivității lor, modul în care poemele lui Horia Stamatu pun în vibrație imagini care trimit gândul la acel heideggerian Zeit der Dürftigkeit. Efectiv, poetul captează o stare a unei lumi traversate de prăbușirea esențelor și a valorilor ei fundamentale: „oamenii/.../mântuiți în haine de gheață caută zadarnic / îngerii în ziua ce n-a mai apus” (Peisagiu epifanie). Este vizibilă acuitatea percepției acestui tip de situații. Sensibilitatea poetică se dezvăluie aici ca aparținătoare acelei umanități ce se resimte de pe urma unei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
textului supus traducerii. În condițiile în care echivalențe simetrice nu se găsesc în limba de sosire a textului, sarcina traducătorului devine mai dificilă. Îngrijorător este adevărul că din literatura română clasică nu s-au tradus în alte limbi suficient scriitorii fundamentali, iar promovarea traducerilor se face în condiții improprii, produse și de subiectivitatea selecțiilor. Nu există un circuit oficial, prin care cartea să ajungă la cititorul căruia îi este destinată. De aceea, traducerile realizate în țara noastră nici nu ajung în
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93530_a_94822]
-
Penal a fost contestată la Curtea Constituțională de 92 dintre cei 111 judecători ai Curții Supreme, o acțiune de o amploare fără precedent în istoria recentă. Curtea Constituțională a decis în cele din urmă, în unanimitate, că modificările încălcau legea fundamentală: „În condițiile în care finalitatea legii este aceea de a crea premisele că persoana care deține o demnitate sau o funcție publică să-și îndeplinească cu obiectivitate atribuțiile (...), să- și exercite activitatea de serviciu cu respectarea principiilor imparțialității, integrității, transparenței
Decizie CNA, condamnată de patru organizații [Corola-blog/BlogPost/93560_a_94852]
-
ore), Mariana Didu se prezintă și de astă-dată ca un scriitor de inspirație livrescă, în sensul că ale sale creații nu sunt de sorginte hormonală, viscerală, ci stârnite de studierea unor cărți, a unor opere filosofice ori de artă plastică, fundamentale pentru cultura românească și europeană. Recentul volum de versuri: ,,Poemele ființei’’ ne trimite cu gândul, automat, prin chiar titlul său, la Martin Heidegger, cel mai strălucit reprezentant al existențialismului german, care a lăsat umanității cel puțin trei afirmații cu valoare
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
politice ale partidului-editor . Consimte liber . Se înțelege deci că va accepta cererile superiorilor ierarhici . Trebuie însă , să respecte realitatea faptelor . Când este vorba de fapte . Dar când este vorba de opinii ? Doar are dreptul la propria judecată , nu ?! Prin legea fundamentală , pentru că în Constituție se spune : „cenzura de orice fel este interzisă”. Și se mai spune că ”nici o publicație nu poate fi interzisă”. Iată câte recomandări și prevederi se suprapun sau se contrazic aparent . Care ar fi soluția ? Ea este una
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93583_a_94875]
-
timpul de emisie acordat până acum). Aceste “adaptări” s-au efectuat concomintent cu schimbarea orelor de difuzare către zone de audiență minimă. Pe spațiile “eliberate” de povară spiritului se difuzează actualmente, sub pretext estival, muzică de întreținere. Considerăm că valorile fundamentale morale și culturale nu intră în vacanță niciodată, asadar nici pe timpul verii. În condițiile în care peisajul audiovizual contemporan este constant invadat de programe facile, susținem păstrarea ponderii de până acum la RRA a emisiunilor sus menționate - produse media echilibrate
„ Derapajul ” Radio România Actualităţi [Corola-blog/BlogPost/93614_a_94906]
-
de cultură este obligatoriu în audiovizualul public” și, de asemenea, “cultură - alături de informare, educație și divertisment - înseamnă misiunea publică a SRR” și credem că, respectând aceste convingeri, managementul postului Radio România Actualități va readuce grila de programe la standardele valorilor fundamentale naționale” Iată și lista semnatarilor: Acad. Constantin Balaceanu Stolnici Acad. Eugen Simion Acad. Dan Haulica Acad. Răzvan Theodorescu Acad. Sorin Dumitrescu Mircea Cărtărescu Ana Blandiana Romulus Rusan Radu Ciuceanu Radu Boroianu Georgeta Filitti Andrei Oisteanu Vintilă Mihăilescu Augustin Buzura Dan
„ Derapajul ” Radio România Actualităţi [Corola-blog/BlogPost/93614_a_94906]
-
unor organizații nonguvernamentale și cred că din această poziție am putut înțelege în profunzime diferite probleme sociale care afectează atât societatea din România, cât și aceea din stânga Prutului. Influențarea deciziilor politice și economice de către cetățenii simpli reprezintă un exercițiu democratic fundamental. Prefer participarea socială la acest nivel. Bineînțeles că tinerii din Republica Moldova ar trebui să poată beneficia de politici adecvate nevoilor lor, astfel că în primul rând trebuie identificate aceste trebuințe prin intermediul unei cercetări sociologice ample. Un ministru al tineretului eficient
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
Altfel, ar trebui să ne învinovățim pe noi înșine că nu am stat la „gura sobei” în nopțile lungi de iarnă și nu le-am citit copiilor noștri basme și povești atunci când erau „de-o șchioapă”. Cititul rămâne un pas fundamental în procesul de dezvoltare spirituală, intelectuală și personală. Cu cât mai mult le este indusă copiilor această premisă de timpuriu, cu atât perspectiva lor ca adult se îmbogățește. Dacă li se vor citi constant povești, dacă ei vor observa că
Tinerii noştri în ipostaze literare. Raportarea la realitate. [Corola-blog/BlogPost/93678_a_94970]
-
legate de viața lui Eminescu la Cernăuți: 30. RingPlatz Rathau, anul 1854. 31. RingPlatz Rathaus, Anul 1860. 32. RingPlatz Rathaus, Anul 1865. 33. RingPlatz Rathaus, desen din 1887-1898. 34. Cernăuți, Palatul Episcopal - desen de Rudolf Bernt (1844-1914). 35. Reședința. Piatra fundamentală, 18 iulie 1864. 36. Cernăuți, Piața Fântânii Albe - desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871). 37. Cernăuți, Piața Fântânii Albe, în 1832 - desen de I. Schubirsz. 38. Piața Crucii. 1845. 39. Bobotează, acuarelă de Knap. 40. Cernăuți, biserica Adormirii Maicii Domnului
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
făcea de fapt proza, Iohannis descoperă fără să vrea, Constituția: anunțul său intempestiv ce părea să fie rodul unei adânci analize, cum că nu va desemna cu formarea viitorului Guvern pe cineva condamnat sau anchetat, era deja prevăzut în legea fundamentală, iar supărarea de fațadă a lui Dragnea și Ponta este cu atât mai comică cu cat nici lor nu le-a trecut prin minte cu adevărat o asemenea idee. Măcar din bun simț...STOP Chiar dacă vor câștiga alegerile pe care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93766_a_95058]
-
pentru toată lumea și oricum necreștinii își indreaptau speranța, mai ales la acea vreme, spre o lumea creștină unitară de la Vancouver la Vladivostok. Karl Rahner, SJ, era purtătorul de cuvânt al Inclusivismului, un fel de imperialism creștin după profesorul de teologie fundamentală Joseph Ratzinger (papa Benedikt XVI), care atrăgea atenția asupra lipsei de respect pentru Celalat și necesitatea unui dialog atât în vederea unirii creștinilor, cât și unul bazat pe egalitate și respect reciproc cu celelate religii. Islamul depășește judaismul și creștinismul, de
ISLAMUL ŞI ORTODOXIA ANTE PORTAS de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377128_a_378457]
-
DEX, dicționarul explicativ al limbii române, găsim următoarele definiții: EDUCÁRE s. f. Acțiunea de a educa și rezultatul ei; cultivare, instruire. - V. educa. EDUCÁ, edúc, vb. I. Tranz. A forma pe cineva prin educație; EDUCÁȚIE s. f. 1. Fenomen social fundamental de transmitere a experienței de viață a generațiilor adulte și a culturii către generațiile de copii și tineri, abilitării pentru integrarea lor în societate. 2. Cunoașterea bunelor maniere și comportarea în societate conform acestora. ◊ Loc. vb.A face educație cuiva
EDUCAŢIA ESTE OARE EDUCAŢIE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377244_a_378573]
-
intradevar sfărâmate. ● Învierea este trupeasca și duhovniceasca. Numai învierea trupeasca este pentru toți. ● O cruce care nu duce la înviere este tot un instrument de tortură. ● Pe crucea calvarului, în Hristos, Dumnezeu “moare” ca om. Această a devenit un fapt fundamental pentru mântuirea noastră. Astfel, Dumnezeu, care altfel ar fi rămas neschimbat prin fire, isi “adaugă” la existența Să și existența și condiția mortală a omului, prin Înviere însă ridicând și omul la privilegiul și demnitatea unei vieți noi intru Dumnezeu
DESPRE INVIERE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382160_a_383489]
-
și temeiul unității creștine a reunirii Bisericilor, a mișcării ecumenice autentice, încununată fiind de strădania îndumnezeirii de pe pământ către cer!... 9. - Cine ar trebui să-și asume vina sau responsabilitatea pentru abordarea, de multe ori, destul de superficială a acestei probleme fundamentale a spiritualității noastre?!... - Să nu căutăm vinovați ci să mergem încrezători cu convingerea că Dumnezeu ne poate ierta de păcatul delăsării duhovnicești, și rugându-ne ca El să ne ia de mână, ca prin potir să ajungem acolo unde am
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
obțină libertate prin evadare, prin fugă, Valeriu Gafencu nu a conceput statutul de fugarnic, nu putea accepta o umbră morală pe chipul omului după asemănarea lui Dumnezeu. Obținând libertatea interioară prin mucenicia sa, Valeriu Gafencu a avut revelația unui adevăr fundamental și anume lupta pentru o adevărată mântuire este o eliberare de sub domnia răului materialic, față de duhurile rele, practic eliberarea oamenilor de sub teroarea istoriei.Pentru el libertatea nu avea o dimensiune politică și socială ci una spirituală “un țipăt lăuntric de
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
Jaspers profesor la Universitatea din Heidelberg și din 1948 la cea din Basel), aveam șansa să scot în evidență nu doar deosebirile asemănătorului concept Dasein (la Heidegger este aproape sinonim cu om, la Jaspers - subiectul vital) și asemănarea abordărilor filosofice fundamentale (transcendență, timp, existență, iluminare, adevăr, libertate etc.) tratate în mod distinct, inclusiv punctele de contact cu filosofia nonsistemică a lui Berdiaev (Dumnezeu, spirit, libertate, apofatism etc.), ci și faptul că prin ei amândoi se încheie un mod de filosofare, după cum
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
minte atunci când afirma că simte nevoia să se deparaziteze de filosofie? De la Jeanne Hersch (cartea Mirarea filosofică, Editura Humanitas, 1994) aflăm noua formă în care trebuie să se pună mai departe problemele ce țin de philosophia perennis: „Așadar, o sarcină fundamentală a filosofiei în zilele noastre constă în a reflecta asupra metodelor și conceptelor științelor care studiază natura sau omul. Trebuie ca filosofia să ajungă la o înțelegere a lor suficient de avansată ca să exercite o influență clarificatoare asupra modului în
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]