5,270 matches
-
se preface în stele. Noutatea credinței pe aceste meleaguri a creat anumite dificultăți pentru creștinii Sciției Minor, datorită lipsei poeților proprii, determinându-i să recurgă la autorii păgâni, care au compus epigramele funerare în maniera lor tradițională. Specificul acestor epigrame funerare este acela de a fi alcătuite din laitmotive, adaptate în funcție de împrejurări și însoțite de abateri de la legile metricii și de lipsa unui rafinat gust artistic, fapt verificabil în majoritatea epigramelor din epoca romano-bizantină. Importanța deosebită a acestor inscripții stă în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
text diferit de cele creștine. Afirmația ne este susținută și de prezența unei alte inscripții latine, identificate tot la Tomis, fără decorație specific creștină, având un text amestecat de formulări creștine și nu numai. În multe cazuri, mormântul sau lespedea funerară sunt denumite memoria, și, mai rar sau numai o singură dată, tumulus. În primul capitol destinat Istoricului cercetării, cititorul pasionat întâlnește izvoarele narative, arheologice și epigrafice utile studierii aprofundate și informării asupra cvasi-totalei cercetării arheologice, dar și o vastă bibliografie
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
detaliat al descoperirilor arheologice și problemele ce se impun unei prezentări istorice pertinente, destul de ample, după cum se poate vedea și din ilustrațiile ce însoțesc prezentarea. Ultimul capitol, dedicat examinării problemelor generale referitoare la necropolele paleocreștine din Sciția Minor, analizează riturile funerare (incinerația și inhumația) în secolele IV-VI, unde va fi prezentată și o tipologie a mormintelor de inhumație (cele considerate a fi creștine), tipurile de morminte în care s-au descoperit elemente paleocreștine, mormintele în groapă simplă, monumentele funerare. În
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
riturile funerare (incinerația și inhumația) în secolele IV-VI, unde va fi prezentată și o tipologie a mormintelor de inhumație (cele considerate a fi creștine), tipurile de morminte în care s-au descoperit elemente paleocreștine, mormintele în groapă simplă, monumentele funerare. În Descoperiri arheologice extra-coemeteriale sunt analizate elementele din bazilicile paleocreștine și din locurile izolate. Capitolul se încheie cu o Privire retrospectivă asupra elementelor paleocreștine rezultate din descoperirile arheologice din Sciția Minor a secolelor IV-VI și cu unele Considerații finale
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
este văzută astfel datorită orientării V-E a scheletelor și a lipsei inventarului arheologic. În virtutea obiectivității științifice nu se poate stabili o proporție decisivă între înhumații creștini și cei păgâni. Pentru acest sector arheologic, un interes aparte îl prezintă construcțiile funerare de tip hipogeu (cavou, criptă). De tradiție elenistică, identificate în decursul săpăturilor de salvare efectuate în unele localități de pe litoral (Tomis, Callatis) sau de pe limesul dunărean de la Axiopolis (azi Cernavodă, jud. Constanța), dau prilej de reflecție arheologilor și teologilor creștini
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
pentru fundarea unei bazilici. Prezența sa este documentată în cazul edificiilor următoare: A, B, C, E - Tomis, A - Argamum.... Referindu-se la prezența unor bazilici cimiteriale, autoarea constata că orașul antichității târzii edifică în proximitatea sa monumente care servesc serviciului funerar (bazilicile coemeteriale) și chiar în locul unde se desfășoară necropola; o serie de astfel de monumente au fost identificate la Argamum (bazilica D), bazilica A - Axiopolis.... În august 2001, fiind în trecere pe la complexul arheologic de la Argamum, am constatat doar prezența
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
arheologice între anii 1898-1899, de către Grigore Tocilescu și P. Polonic, au dus la degajarea din fața intrării, de pe latura septentrională a sitului, a unei bazilici cimiteriale cu o singură navată și absidă rotundă (diametru 2,20 m) și a unei capele funerare, pe latura sud. În bazilica cimiterială (11,40 m x 4,95 m) au fost găsit osemintele unor martiri, ale căror nume se pot verifica în textele martirologiilor, susținute de confirmarea unei inscripții grecești (prima jumătate a secolului IV): (Martirilor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
li se adaugă și unele epigrafe grecești descoperite la Axiopolis, Tomis și Niculițel (jud. Tulcea), care nu fac altceva decât să confirme anumite date din actele martirice. Al doilea monument, situat mai spre sud (atașat bazilicii cimiteriale), este o capelă funerară (4 m x 2 m) ce a aparținut probabil comitelui federat Gibastes și fiicei sale Anthusa, potrivit textului lespedei funerare: +Aici odihnește Anthusa, de neam mare, fiică a ilustrului comite Gibastes. Săpăturile arheologice începute de Grigore Tocilescu și P. Polonic
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
să confirme anumite date din actele martirice. Al doilea monument, situat mai spre sud (atașat bazilicii cimiteriale), este o capelă funerară (4 m x 2 m) ce a aparținut probabil comitelui federat Gibastes și fiicei sale Anthusa, potrivit textului lespedei funerare: +Aici odihnește Anthusa, de neam mare, fiică a ilustrului comite Gibastes. Săpăturile arheologice începute de Grigore Tocilescu și P. Polonic, inclusiv la a doua bazilică, în 1899, deși nu s-au putut încheia atunci, au identificat o parte dintr-un
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cu semnul crucii, determină datarea acestora după începutul secolului IV. La aproximativ 1 km nord de Axiopolis, pe un platou înalt de pe malul drept al Dunării, în dreptul insulei Hinog, cu prilejul efectuării unor lucrări agricole, s-a descoperit un cavou funerar. Săpăturile întreprinse de arheologii de la Muzeul din Constanța au scos la lumină, de sub un tumul de pământ, o construcție funerară, de forma unei camere dreptunghiulare orientată E-V cu laturile de 4,07 m x 2,60 m și înălțimea
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
înalt de pe malul drept al Dunării, în dreptul insulei Hinog, cu prilejul efectuării unor lucrări agricole, s-a descoperit un cavou funerar. Săpăturile întreprinse de arheologii de la Muzeul din Constanța au scos la lumină, de sub un tumul de pământ, o construcție funerară, de forma unei camere dreptunghiulare orientată E-V cu laturile de 4,07 m x 2,60 m și înălțimea de 2,30 m; pereții erau groși de 0,50 m. Acoperișul era boltit, realizat din cărămizi dispuse radial și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a lui Qeo¿» = Dumnezeu. Cu ocazia cercetărilor s-a constatat că intrarea acestui cavou era blocată cu o dală de calcar măsurând 1,20 m x 0,90 m x 0,75 m, decorată pe față (cea dinspre exteriorul încăperii funerare) cu un chenar cu frunze de acant și având o cruce realizată în relief. În interiorul cavoului s-au descoperit cinci schelete umane (doi bărbați, două femei și un copil), cu capetele spre vest și picioarele spre est, având mâinile încrucișate
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
săpături (între anii 1963-1975). Tot lor le aparține și săpătura de salvare din 1968, efectuată în partea de sud a șoselei Mangalia-Albești (8 morminte de inhumație). În urma unor descoperiri întâmplătoare s-au scos la lumină diferite vestigia: 1) o stelă funerară creștină, scrisă în grecește, care menționează existența unui jurist de origine siriană (secolele IV-V); 2) o cruce de calcar peste care este înscris numele episcopului local Stephanus (secolul VI), primul episcop atestat într-un alt oraș al provinciei Sciția
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de morminte întâlnim în zona nord-pontică (secolele II-IV), la Odessos și la Intercisa (secolele V-VII); b) mormintele cu cameră boltită și cu dromos (M78, M316, M338 și una recuperată prin săpăturile de salvare din 1968), constau dintr-o cameră funerară de formă rectangulară 3,70 m / 5,60 m x 2 m x 2 m, accesul făcându-se printr-un dromos prevăzut cu trepte de piatră. Sectorul culoarului din fața intrării, în mormântul propriu-zis, este prevăzut cu boltă. Intrarea în camera
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de formă rectangulară 3,70 m / 5,60 m x 2 m x 2 m, accesul făcându-se printr-un dromos prevăzut cu trepte de piatră. Sectorul culoarului din fața intrării, în mormântul propriu-zis, este prevăzut cu boltă. Intrarea în camera funerară era posibilă printr-o deschidere în partea de mijloc a peretelui de vest. La două din cele patru morminte, deasupra intrării, s-a săpat în piatră câte o cruce cu capetele unghiulare. Mormintele au un caracter pregnant creștin, dovedit de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
peretelui de vest. La două din cele patru morminte, deasupra intrării, s-a săpat în piatră câte o cruce cu capetele unghiulare. Mormintele au un caracter pregnant creștin, dovedit de prezența crucii săpată pe piatra de deasupra intrării în camera funerară. La aceasta se adaugă și inscripția grecească cu caracter creștin de pe peretele de sud al dromosului, înainte de intrarea în camera funerară: Ku\rie boh\ne, în traducere: Doamne, ajută! Asemănări la Tomis, în Pannonia (fără dromos) și la Galați. Pe
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unghiulare. Mormintele au un caracter pregnant creștin, dovedit de prezența crucii săpată pe piatra de deasupra intrării în camera funerară. La aceasta se adaugă și inscripția grecească cu caracter creștin de pe peretele de sud al dromosului, înainte de intrarea în camera funerară: Ku\rie boh\ne, în traducere: Doamne, ajută! Asemănări la Tomis, în Pannonia (fără dromos) și la Galați. Pe baza inventarului propriu, mormintele cu cameră boltită și cu dromos callatiene, sunt datate în secolul V; c) mormintele cu cameră simplă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
puț de formă rectangulară, adânc de până la 3 m. Într-unul dintre pereți s-a săpat o galerie boltită definind camera mortuară, în care au fost introduse câte 2-3 cadavre. Unul dintre aceste tipuri de morminte apare ca un complex funerar, constând din mai multe galerii dispuse în formă de cruce. Datarea acestor morminte este pentru secolele V-VI; descoperiri identice la Tomis, Odessos și Provadia; f) morminte în amorfă (1). 4.2. Construcții funerare În preajma acestei necropole, în toamna anului
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de morminte apare ca un complex funerar, constând din mai multe galerii dispuse în formă de cruce. Datarea acestor morminte este pentru secolele V-VI; descoperiri identice la Tomis, Odessos și Provadia; f) morminte în amorfă (1). 4.2. Construcții funerare În preajma acestei necropole, în toamna anului 1983, a fost descoperită o construcție funerară (la adâncime de 1,20 m față de nivelul actual al solului), având laturile de 3,60 m x 2,30 m, iar înălțimea de 2,18 m.
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
în formă de cruce. Datarea acestor morminte este pentru secolele V-VI; descoperiri identice la Tomis, Odessos și Provadia; f) morminte în amorfă (1). 4.2. Construcții funerare În preajma acestei necropole, în toamna anului 1983, a fost descoperită o construcție funerară (la adâncime de 1,20 m față de nivelul actual al solului), având laturile de 3,60 m x 2,30 m, iar înălțimea de 2,18 m. Accesul spre interior se făcea printr-un canal (dromos) lung de 3 m
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ale mâinilor și ale picioarelor, fie prin adunarea și așezarea acestora într-unul din colțurile mormântului. În mormintele unde spațiul a permis-o, cadavrele au fost dispuse alăturat, cum este cazul în mormintele de piatră de dimensiuni mari cu cameră funerară. 4.4. Inventarul necropolei Numărul obiectelor necropolei callatiene nu este prea relevant, în inventarul mormintelor romano-bizantine, datorită unei anumite sărăcie a acestuia: o bună parte a mormintelor nu au nici măcar ofrande funerare (secolele V-VI) ca urmare a adaptării preceptelor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
mormintele de piatră de dimensiuni mari cu cameră funerară. 4.4. Inventarul necropolei Numărul obiectelor necropolei callatiene nu este prea relevant, în inventarul mormintelor romano-bizantine, datorită unei anumite sărăcie a acestuia: o bună parte a mormintelor nu au nici măcar ofrande funerare (secolele V-VI) ca urmare a adaptării preceptelor creștinismului, care interzicea depunerea obiectelor de podoabă și de ofrandă alături de defunct. Cea mai mare parte a obiectelor descoperite aparțin primei epoci a necropolei (secolul IV) când creștinismul nu reușise să substituie
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cronologică de trei secole. Peste primele două schelete, fără inventar, se năruise tavanul dromosului, deranjând oarecum poziția inițială a acestora, poate și ca urmare a inhumației ulterioare, realizată foarte probabil prin ignorarea celor anterioare, din secolul III. Dromosul acestui monument funerar de secol III era pictat pe peretele sudic în roșu și verde. Culoarea roșie fiind dispusă într-un semicerc, pe care se afla reprezentat un pește vopsit în verde. Pe același semicerc sunt reprezentate (puțin neclar) în formă simbolică (cerculețe
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
orientarea scheletelor erau foarte variate: 30 orientate SV-NE, 20 V-E, celelalte prezentau alte orientări; 3) în 27 de morminte s-au descoperit ofrande animaliere (oase de animale domestice); 4) unele morminte (aproape jumătate din ansamblul cimitirului) posedă inventar funerar: vase, fibule, brățări, cercei, perle, piepteni, monede etc.; 5) inventarul funerar este specific necropolelor de epocă romană din secolul IV, conținând și unele elemente de origine barbară: perle de lapis, de coral și pandantive din cochilie de scoică și os
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
E, celelalte prezentau alte orientări; 3) în 27 de morminte s-au descoperit ofrande animaliere (oase de animale domestice); 4) unele morminte (aproape jumătate din ansamblul cimitirului) posedă inventar funerar: vase, fibule, brățări, cercei, perle, piepteni, monede etc.; 5) inventarul funerar este specific necropolelor de epocă romană din secolul IV, conținând și unele elemente de origine barbară: perle de lapis, de coral și pandantive din cochilie de scoică și os de animal (aceste piese de inventar determină cercetătorul necropolei să atribuie
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]