2,203 matches
-
venit și nici în pantelimon nu m-ai vizitat vreodată, deși te-am așteptat acolo șapte ani. ai apărut acum, în 2007, în strada prevederii. dar ești tu oare cea la care am rîvnit atîta? atîrni din tavan groasă ca funia și cu o buclă la capăt, dar nu cobori atît de jos încît să te pot ajunge de pe dușumea. ce mă fac, gălbioaro, că n-am scaun să urc să-ți încerc metalul și împletitura? o soră a ta luminează
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/8860_a_10185]
-
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! și ca să-ți pui tot sărutul fierbinte pe praguri, pe prispe, pe uși, pe icoane, pe toate ce slobode-ți ies înainte, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Ridică-te Gheorghe, pe lanțuri, pe funii! Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane! și, sus, pe lumină din urmă a furtunii, Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Întunericul nu suportă lumină. Ură e dusă până la crimă biologică și slugile satanei, comuniștii, dirijați de puterile oculte, o declară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
și din orișice dezastru sau crepuscul stins în piept, Doamne, fă lăstun albastru și dă zâmbet înțelept. ÎNȚELEPTUL Nu scuip pe'nfrângerile mele! Ce-am adorat nu știu să ard și nu ridic în vânt obiele în locul ruptului stindard. De funia spânzurătorii dezastrele nu mi le-agăț și nici mândria din victorii n-o pun sperietoare'n bat. Cu-aceleași zâmbete'nțelepte îmi port și lanțuri și cununi urcând spre soare clare trepte sau coborând printre furtuni. și merg pe-acelaș țărm
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
în pădurea cea mare pentru copiii rătăciți un gest o fluturare de mână ar fi de ajuns cineva a zăvorât râsul sub șapte lacăte în spațiul dintre privirile noastre nu mai încape nimic fără memorie n-am să-mi amintesc funia spune spânzuratul am să port în nări mirosul florii de măr n-am să-mi amintesc gustul sării spune înecatul am să duc cu mine soarele coborând în mare nu voi purta pe corp nici o urmă n-am să simt
Poezii by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/14376_a_15701]
-
a descoperit revolta particulelor de hidrogen mamă mă schimb mă maturizez furînd dar mama se uită pe geam vede o cioară rupîndu-se dintr-un nor de ce îl sărbătorim pe cel născut nu și pe cel care naște ce intenționează o funie aprind bricheta mă ard la deget au luat ficusul din colțul camerei să măturăm deci dar unde o să doarmă pisica și mameloanele roz fine umbra cui le va trezi aprind bricheta mă ard la deget din scame nu poți împleti
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15625_a_16950]
-
la deget au luat ficusul din colțul camerei să măturăm deci dar unde o să doarmă pisica și mameloanele roz fine umbra cui le va trezi aprind bricheta mă ard la deget din scame nu poți împleti un ciorap darămite o funie ce intenționează o funie văd cearceaful pe care-l scutură cineva prin fereastra deschisă rămîne în aer un fir de păr alb un nerv nu te mai uita ochi albaștri buze roșii ajungîndu-se astfel la personajul lilly și la tamponul
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15625_a_16950]
-
ficusul din colțul camerei să măturăm deci dar unde o să doarmă pisica și mameloanele roz fine umbra cui le va trezi aprind bricheta mă ard la deget din scame nu poți împleti un ciorap darămite o funie ce intenționează o funie văd cearceaful pe care-l scutură cineva prin fereastra deschisă rămîne în aer un fir de păr alb un nerv nu te mai uita ochi albaștri buze roșii ajungîndu-se astfel la personajul lilly și la tamponul cu eter îndesat în
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15625_a_16950]
-
scuturi, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Și ca să pui tot sărutul fierbinte pe praguri, pe prispe, pe uși, pe icoane, pe toate ce slobode-ți ies Înainte, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Ridică-te, Gheorghe, pe lanțuri, pe funii! Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane! Și sus, spre lumina din urmă-a furtunii, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! L-am numit Bernard; nici nu știu de ce; așa mi-a venit. Era alb - un alb strălucitor și avea un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
o rațiune care nu mai este curată și nu mai este ziditoare". La finalul interviului, jurnalistul Adrian Ursu a zis: Cred că fiecare dintre dumneavoastră a găsit motive de meditație după cuvintele maestrului Dorel Vișan. Sperăm să o apucăm pe funie în sus și să nu coborâm spre prăpastie".
Dorel Vișan, cuvinte dure: "A luat-o razna. Incidentele sunt de natură animalică". Ce spune Adrian Ursu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30412_a_31737]
-
vaci albe împletit cu laptele de la trei vaci negre, deci o frînghie împletită în șase, vărgată (laptele vacilor albe era puțin mai întunecat la culoare), către o altă lume, să zicem mai bună și mai dreaptă, mai dreaptă oricum, fiindcă funia era dreaptă și el mergea drept în jos. ș...ț Deodată o lacrimă îi căzu pe funie și laptele se îndoi cu plîns de om singur, pornit în jos. O altă lacrimă căzu pe-o floare de colț, încă mai
Vizitarea fabulei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9554_a_10879]
-
vacilor albe era puțin mai întunecat la culoare), către o altă lume, să zicem mai bună și mai dreaptă, mai dreaptă oricum, fiindcă funia era dreaptă și el mergea drept în jos. ș...ț Deodată o lacrimă îi căzu pe funie și laptele se îndoi cu plîns de om singur, pornit în jos. O altă lacrimă căzu pe-o floare de colț, încă mai erau flori de colț pe la colțuri, o culese și porni mai departe, în jos." În rest, un
Vizitarea fabulei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9554_a_10879]
-
treabă. Cu o grimasă, da păhăruțul peste cap apoi se apuca tăcut de cărat găleți. Gălăgios și chiulangiu, Voicea nu-și mișca fundul de lângă hazna, făcându-se doar că-l ajută pe tăietor care, pe rând, scotea gălețile cu o funie. Cu ochii ca două masline între cutele de piele, tăietorul privea blazat peste nasul ciuruit, aflat într-o stare violacee. Slab și aplecat din șale, dânsul declara gros din capul locului : „Eu, dacă nu beau un chil de vin pe
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
Ben-Hadad fugise și el în cetate și umbla din odaie în odaie. 31. Slujitorii lui i-au zis: "Iată, am auzit că împărații casei lui Israel sunt niște împărați miloși; să ne încingem deci coapsele cu saci, să ne punem funii pe capetele noastre, și să ieșim la împăratul lui Israel: poate că te va lăsa cu viață." 32. Și-au pus saci împrejurul coapselor și funii împrejurul capului, s-au dus la împăratul lui Israel, și au zis: "Robul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
sunt niște împărați miloși; să ne încingem deci coapsele cu saci, să ne punem funii pe capetele noastre, și să ieșim la împăratul lui Israel: poate că te va lăsa cu viață." 32. Și-au pus saci împrejurul coapselor și funii împrejurul capului, s-au dus la împăratul lui Israel, și au zis: "Robul tău Ben-Hadad a zis: "Lasă-mă cu viață!" Ahab a răspuns: "Mai este încă în viață? Este fratele meu!" 33. Oamenii aceștia au luat lucrul acesta ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
aceia i-au răspuns: "Suntem gata să murim pentru voi, dacă nu ne dați pe față; și cînd Domnul ne va da țara aceasta, ne vom purta cu tine cu bunăvoință și credincioșie." 15. Ea i-a coborît cu o funie pe fereastră, căci casa în care locuia era lîngă zidul cetății. 16. Și le-a zis: "Duceți-vă spre munte, ca să nu vă întîlnească cei ce vă urmăresc; ascundeți-vă acolo trei zile, pînă se vor întoarce; după aceea, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
zile, pînă se vor întoarce; după aceea, să vă vedeți de drum." 17. Bărbații aceia i-au zis: "Iată cum vom fi dezlegați de jurămîntul pe care ne-ai pus să-l facem. 18. La intrarea noastră în țară, leagă funia aceasta de fir cărămiziu la fereastra prin care ne-ai coborît, și strînge la tine în casă pe tatăl tău, pe mama ta, pe frații tăi, și pe toată familia tatălui tău. 19. Dacă vreunul din ei va ieși pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
ne vei da pe față, vom fi dezlegați de jurămîntul pe care ne-ai pus să-l facem." 21. Ea a răspuns: "Fie după cuvintele voastre." Și-a luat rămas bun de la ei, și ei au plecat. Ea a legat funia cărămizie la fereastră. 22. Ei au plecat, și au ajuns la munte, unde au rămas trei zile, pînă s-au întors cei care-i urmăreau. Cei care-i urmăreau i-au căutat pe tot drumul, dar nu i-au găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
care să-l ridice! 11. Tot așa, dacă se culcă doi împreună, se încălzesc unul pe altul, dar cum are să se încălzească dacă e singur? 12. Și dacă se scoală cineva asupra unuia, doi pot să-i stea împotrivă; și funia împletită în trei nu se rupe ușor. 13. Mai bine un copil sărac și înțelept decît un împărat bătrîn și fără minte, care nu înțelege că trebuie să se lase îndrumat; 14. căci el poate să iasă din temniță ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
și te sperii pe drum; pînă nu înflorește migdalul cu peri albi, și de abia se tîrăște lăcusta, pînă nu-ți trec poftele, căci omul merge spre casa lui cea veșnică, și bocitorii cutreieră ulițele; 6. pînă nu se rupe funia de argint, pînă nu se sfarmă vasul de aur, pînă nu se sparge găleata la izvor, și pînă nu se strică roata de la fîntînă; 7. pînă nu se întoarce țărîna în pămînt, cum a fost, și pînă nu se întoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
așa!!! Nu mișcați, că sunteți morți! Lotrii s-au poticnit din alergare... Aruncați baltagele! - a strigat Mitruță, împungândul cu țeava puștii între coaste pe cel din urmă. Mâinile la ceafă, că vă facem pastramă! Puicuță! Alecule! Gheorghe! Veniți cu o funie încoace, că avem de legat niște dobitoace! - a strigat Cotman, cu mare îndârjire. Uite-te la ei! N-au știut că ulciorul nu merge de multe ori la apă. Nici chiar de două ori! - a pornit să-i blagoslovească Puicuță
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să nu te ating și nici să nu mă apropii de dumneata. Așa e? Fata încuviință din cap. - Dușumeaua, pereții, toate mobilele - de fapt întregul magazin - sunt făcute din materiale rău-conducătoare de energie. McAllister avu senzația că merge pe o funie întinsă deasupra unei prăpăstii fără fund. - S-o luăm de la început, zise el. De unde ai știut dumneata și de unde a știut tatăl dumitale că nu sunt... făcu o pauză înainte de a rosti formula aceea ciudată... că nu fac parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
deci natura să aleagă între viață și moarte. Iar noi să stăm slabi și înfricoșați și să udăm floarea memoriei unui trecut anost, a unui prezent dubios sau a unui viitor incert. Funambuli legați la ochi, clătinându-ne pe o funie care vine de undeva din întuneric și dispare în întuneric. Un nou pas făcut o nouă pagină în jurnal... Orbecăim timorați, pipăind cu piciorul prin noaptea vieții, chinuindu-ne nu întrebarea dacă vom sfârși sau nu este singura certitudine în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
întuneric. Un nou pas făcut o nouă pagină în jurnal... Orbecăim timorați, pipăind cu piciorul prin noaptea vieții, chinuindu-ne nu întrebarea dacă vom sfârși sau nu este singura certitudine în acest haos ci cum vom sfârși. Se va rupe funia? îmi voi pierde echilibrul? Voi aluneca? Sau mă voi arunca de bunăvoie, nemaisuportând suspendarea? Cine sau ce mă poate ademeni să aleg golul și întunericul din față în locul celor de dedesubt? Poate tocmai golul și întunericul deja traversate. Memoria... O
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
ți lua ochii. Era îmbrăcată toată în alb, numai dantele și purta pe umăr o umbreluță albă de soare. M-am întrebat o clipă ce face cu umbrela, că era noapte, dar mi-a venit în minte imaginea mergătoarei pe funie care-și ține echilibrul cu ajutorul unei umbrele. Apoi, când ne-am apropiat unul de altul, am văzut că de fapt ținea pe umăr câteva coase ale căror lame despicau vântul, șuierând. Când am ajuns față în față, mi-am dat
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
cățelul cu care își împart singurătatea. Despre vârsta a treia și problemele ei (observați că am evitat să folosesc cuvântul, știți dumneavoastră careă) nu se cade să vorbim, deoarece ne-am afla în situația nefericită a celui care pomenește de funie în casa spânzuratului. Și o concluzie: ideile care nu devin mobiluri pentru inițiative și fapte, nu au nici o valoare. Oficiile de bună gazdă ale colegei noastre s-au materializat într-o ceașcă de cafea, nu prea concentrată și nu prea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]