4,465 matches
-
și el să alerge. — Ce este? Tom trecu ca un fulger pe lângă el, zvârlindu-și jacheta în timp ce fugea. — S-a pierdut Zet. Adam l-a luat cu el în apă și l-a pierdut. Pearl și Hattie alergau, suflecându-și fustele. Alex alerga desculță, împleticindu-se. Brian și Adam erau în frunte. Ruby, care reapăruse, alerga și ea greoi. Emma porni să alerge pe urmele lui Tom. Când ajunseră la albia lungă de nisip pe care coborâse Adam în mare, toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
val de independență iritată, care făcea ca răspunsul ei să nu fie ipocrit. John Robert se așeză pe unul din scaunele mai masive, evitându-le pe cele de bambus. Hattie rămase în picioare, rezemată de consola căminului și ferindu-și fusta de focul dela soba cu gaz pe care-o aprinsese, întrucât seara era răcoroasă. John Robert îi zise: — Fii atentă, ai să-ți arzi rochia. Oricum, nu e nevoie de foc la vremea asta a anului. Când rosti aceste cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
o cavernă tenebroasă din care se ramificau nenumărate drumuri ce duceau, toate, de-a dreptul în iad. Se întreba întruna dacă nu cumva, după plecarea lui, George o strangulase în tăcere pe biata femeie. Vedea parcă trupul ei micuț, cu fusta franjurată și pateticele cizme de lac, zăcând neînsuflețit pe șezlong, în timp ce George se uita în jos la el, cu zâmbetul acela radios, dement. Pe Tom îl dureau umerii în locurile în care se înfipseseră degetele lui George. Și avea senzația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
prăbușește ca pietroiul, pe rotule, străbătut de spasme! În spatele său, baba cea hoțoaică și huiduită toacă din buze repede-repede, boscorodind numai ea știe ce. De sub tron, cei patru motani se aruncă asupra ei înverșunați, dărăcindu-i abaua broboadei și a fustelor învârtite, cu ghearele lor sâmcelate, de oțel! Zât, de-aici, pe pustii, scârbele dracului! țâșnește Fratele de după scaun, proiectând la nimereală câteva șuturi, în direcția fundurilor blănoase. Cărați-vă-n târla cui v-a zămislit! Pe ușă, se avântă ca
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
lungi și lăptoase, a petrecărețelor de primă clasă, Brandy își varsă măruntaiele printr-o gaură de glonț în minunata jachetă de la costum. Costumul e-un Bob Mackie alb pe care Brandy l-a cumpărat cu reducere din Seattle, cu o fustă strâmtă care-i modelează curul într-o formă perfectă de inimă cât roata carului. Nu ți-ar veni niciodată să crezi cât costă costumul ăsta. Adaosul comercial e cam de-un trilion la sută. Jacheta are pulpane scurte și revere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
preferatul ei. Evie cea sensibilă ar zice: — Cu asta s-ar zice că are zero pe doi. Aș putea s-o omor pe Evie. Aș plăti niște șerpi s-o muște. Evie ar purta un compleu negru de cocteil cu fustă de satin cu tiv asimetric și un corset fără bretele de Rei Kawakubo. Umerii și mânecile ar fi de șifon simplu, negru. Evie, știi, în poșeta neagră fără baretă are bijuterii, smaralde uriașe pentru ochii ei prea verzi și-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
așa e, i-aș zice doamnei Cottrell în vreme ce am așeza urna lui Evie într-o criptă de familie undeva în Ferească-Dumnezeu, Texas. Chiar așa e, Evie a vrut să fie incinerată. Eu, la funeraliile lui Evie, eu aș purta o fustă mini din piele neagră de la Gianni Versace, strâmtă ca un garou, cu metri după metri de mănuși din mătase neagră strânse pe brațe. Aș sta lângă Manus, în spatele uriașului Caddy mortuar, și-aș avea pe cap o pălărie neagră de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
în satinul ei luminat de lumânări deschide dulapurile și șifonierele pline de vechile ei haine, lăbărțate de moarte de uriașa răutate care e Evie Cottrell. Corpurile torturate ale rochiilor și puloverelor și rochiilor și pantalonilor și rochiilor și jeanșilor și fustelor și pantofilor și rochiilor, aproape toate mutilate și deformate, și implorând să li se curme chinurile. Fotograful din mintea mea zice: Dă-mi furie. Flash. Dă-mi răzbunare. Flash. Dă-mi răsplată totală și complet justificată. Flash. Fantoma deja moartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Tiffany’s - ca un cadou de la Tiffany’s, Valiumul cade în gura lui Brandy, rostogolindu-se în aer. Taiorul de care am ajutat-o pe Brandy să se dezbrace e un model Pierre Cardin Space Age de un alb imaculat, fusta dreaptă și cilindrică e neatinsă și aseptică până chiar deasupra genunchilor, jacheta e atemporală și clinică în croiul ei simplu și mânecile trei sferturi. Bluza de dedesubt e fără mâneci. Încălțările ei sunt cizme de lac alb cu vârf pătrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
pat, dar aveam o talie de patruzeci de centimetri. Încă am o talie de patruzeci de centimetri. Una dintre mâinile lui Brandy se deschide ca o floare complet înflorită și alunecă peste suprafața plată unde bluza îi intră sub betelia fustei. — Mi-au tăiat două coaste, și nu le-am mai văzut niciodată, zice Brandy. E ceva în Biblie despre scoaterea coastelor. Crearea Evei. Brandy zice: — Nu știu de ce i-am lăsat să facă asta. Și Brandy, Brandy adoarme. Sari înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de purtat oriunde în ultimii cincizeci de ani. Un fermoar gros ca șira spinării mele urcă pe-o parte până la subsuoara lui Brandy. Panourile corsetului îi strâng talia și-i fac să explodeze în sus sânii, brațele și gâtul lung. Fusta e compusă din straturi de mătase galben-pal cu borangic și tul. Are așa de multe broderii cu fir de aur și perle de cultură că și o singură bijuterie ar fi prea mult. — E-un palat de rochie, zice Brandy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de un volt jumate. Lada de margarină pentru prăjituri pe care n-o puteam consuma înainte să râncezească sau cele trei sute de tuburi de spray fixativ. — Tipu’ de la poliție, zice Brandy, și toate firele de fier i se ridică din fusta strâmtă de mătase galbenă, el pune mâna pe mine, chiar sus pe cracul pantalonilor mei scurți, și zice că nu trebuie să redeschidem cazul. Nu trebuie să-i mai facem familiei mele alte probleme. Brandy spune: Detectivul ăsta zice că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
mașini de lux, să duci hainele înapoi, să comanzi shake-uri, asta nu-i ceva ce aș numi Viață Reală, nu, nici pe departe. Mâinile îngreunate de inele ale lui Brandy se deschid ca două flori complet înflorite și întind stofa fustei în față. — Încă mai am toată instalația originală, zice. Mâinile mari încă mai mângâie și netezesc prohabul lui Brandy când ea se întoarce pe-o parte în oglindă și-și privește profilul. — Trebuia să dispară după un an, dar apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
domnișoară Evelyn Cottrell Skinner, de parcă mi-ar putea păsa îna momentul ăsta. Și. Asta-i, o, așa de răpitor. Evie, Evie ar putea fi tortul de nuntă, strat după strat de eșarfe și flori înălțându-i-se în jurul uriașei ei fuste cu crinolină, sus-sus până la talia-i strânsă, apoi sânii ei mari, texani, săltați de un corset fără bretele. E-atât de mult din ea de decorat, exact ca un pom de Crăciun la un centru comercial. Flori de mătase sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de Crăciun la un centru comercial. Flori de mătase sunt strânse buchet pe-o parte a taliei ei. Flori de mătase deasupra ambelor urechi ancorează un văl aruncat pe spate peste părul ei blond pe blond, umflat de fixativ. În fusta aia cu crinolină și cu grepfruturile alea texane săltate-n sus, fata se plimbă purtându-și cu ea propriul car votiv. Plină de interacțiuni între șampanie și Percodan, Brandy se uită la mine. Și eu sunt uimită că n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
lui porno, și toate detaliile de sex anal, oral, de rimming, fisting, felching. Ai putea ajunge contorsionist încercând să ți-o sugi singur. O, totu-i așa de răpitor. Evident, răspunsul lui Evie la orice lucru e să-și salte fusta cu crinolină și să dea fuga la etaj după o pușcă, numai că de-acum aproape tot dormitorul ei e-un zid de flăcări mirosind a Chanel No, prin care Evie trebuie să-și strecoare carul votiv. Toată lumea sună pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
-l scăpasem. Faptul că eram în stare de șoc m-a ajutat. Pistolul și mănușa sunt într-un burlan din parcarea spitalului, acolo unde le-am aruncat, în caz că vreți dovezi. Apoi morfina administrată intravenos, minusculele foarfece chirurgicale mi-au tăiat fusta, chiloțeii, pozele poliției. Păsările mi-au mâncat fața. Nimeni n-a bănuit vreodată adevărul. Adevărul e că am intrat puțin în panică după aia. I-am lăsat pe toți să creadă ce nu trebuia. Viitorul nu e-un loc bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
care, în contrapartidă, face posibil acest individualism hedonist. Niciodată niște fragmente de filosofie antice n-au conținut atâtea potențialități pentru secolele următoare... MOMENTUL AL TREILEA INVENTAREA PLĂCERII: JUBILAREA LUI ARISTIP DIN CIRENE VI ARISTIP și „voluptatea care gâdilă” -1Filosoful cu fustă. Aristip din Cirene trece drept filosoful emblematic al hedonismului; grea misiune și supărătoare reputație într-o lume care consideră că a filosofa este incompatibil cu a fi adept al plăcerii, că filosofia exclude voluptatea ca obiect sau că jubilarea face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
tradiție contra cirenaicilor. Acești filosofi importanți sunt puși în aceeași oală cu cinicii, arătați cu degetul ca niște măscărici, bețivi, petrecăreți, glumeți, tot ceea ce permite să se facă din ei niște comici, orice, dar în nici un caz gânditori. Aristip cu fustă, parfumat în agora, amator de bordeluri, el, unul dintre rarii filosofi a căror pivniță făcea cât o bibliotecă, acest om să fie oare un filosof, la fel ca Parmenide sau Heraclit? Să fim serioși... Dat deoparte, refuzat în rândurile filosofilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
walkmanului o ținea la distanță. Autobuzul frână brusc și Emma se prăbuși peste Valentina. Hectolitri de Roberto Cavalli. Iar buzele Îi erau făcute cu ruj de culoarea cireșelor. Și unghiile vopsite - cu un roșu violet, stropit cu punctulețe sclipitoare. Și fusta aceea mulată, și cizmele. S-a făcut frumoasă. După părerea mea, nu merge deloc la general, azi după-amiază. Se Întâlnește cu amantul. Cine o fi de data asta? Avea dreptate tata. Și ea ne-a luat de-acolo. Ce curvă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
portocalii fâlfâind În urma ei, ca un stindard. Șoferul se căi repede de insulta pe care i-o adresase și Întoarse capul admirativ - pentru o clipă, Maja Îi surprinse privirea Înfierbântată ce se lipi apoi de coapsele femeii, Înfășate Într-o fustă mulată, care se ivea de sub haina de blană. Mamă și fiu, traversaseră deja. Băiețelul grăsuț, al cărui singur ochi era țintit cu dragoste asupra mamei, se Încleștase de brațul ei ca și când s-ar fi temut că o pierde. Din fericire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
poate nu. O fată cu ochii migdalați și cu părul lung și negru. SUNT SĂRACĂ DIN SARAJEVO AM CINCI COPII NU AM MUNCĂ AJUTAȚIMĂ. Elio Îi puse În poală o bancnotă de zece mii, pe care refugiata o ascunse repede Între fuste, răspunzându-i cu un surâs. Primul zâmbet pe care lumea aceasta ostilă i-l rezervase onorabilului pe ziua de azi. — Domnu’ să te binecuvânteze, Îi spuse. Și să mă binecuvânteze și pe mine. Trecând, observă că un necunoscut suflase cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Și Îi va da foc pentru a o vedea intrând În flăcări și arzând În infernul care o așteaptă. Eșarfă portocalie fâlfâitoare, păr strâns erotic la ceafă, poșeta violetă cu curea peste piept, hăinuță de blană pe umeri, cizme și fustă până la genunchi, Emma ieșea pe poarta care despărțea Tiburtina de edificiul din fier și sticlă al agenției, Însoțită de un grup de femei care chicoteau și râdeau și păreau fericite. Și Emma râdea, deși nu arăta cu adevărat fericită - se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pe altcineva, dar poate că simțind nevoia de a fi Însoțit Își luase o târfă. Îi păru că ar putea fi un progres Încurajator. Când Antonio se așeză la volan, aruncându-i o privire aprinsă, Emma Își dădu seama că fusta Îi dezvelea genunchii. Timp de douăzeci de ani Îi spusese mereu că genunchii săi erau o zonă foarte erogenă. — Du-mă În Piața Farnese, spuse. Generalul mă așteaptă pentru ora trei și jumătate și nu vreau să fac să aștepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Îi dădu senzația clară a Întunericului care se apropia și a bucuriei sale dispărute. Emma stătea În fața lui, cu abonamentul de metrou În mână, părul ei fusese negru și apoi blond, iar acum avea culoarea grâului ars, avea picioarele lungi, fusta scurtă, eșarfa din pene de struț pe lângă gât, nereușind Însă să acopere cu ea rănile și vânătăile. — Și eu am avut o zi grea, profesore, Îi spuse - căci de-acum știa totul. Dar după cum vezi, am supraviețuit. În momentul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]