2,337 matches
-
te mai poți hotărî pentru nimic. Un fulg rătăcitor prin aer este o imagine de zădărnicie mai sfâșietoare și mai simbolică decât un cadavru. Tot așa, un parfum neobișnuit ne face mai triști decât un cimitir, precum o indigestie - mai gânditori decât un filozof. Și mai mult decât catedralele, nu ne face mai religioși mâna unui cerșetor ce ne arată drumul de urmat într-un oraș mare și-n care ne-am pierdut? Începi a te neliniști de Timp, cu mult
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
evidențelor... Renunțării lui îi lipsește paradoxul. Când ai dreptate, nu-i nici un merit să părăsești viața. - Dar să trăiești în dezbinarea lăuntrică de toate - și să ai argumente contra singurătății! Calea lui Buddha e croită pe măsura muritorilor... Calmul prințului gânditor n-ar pricepe niciodată cum poți vedea ca el și totuși îndrăgi nimicnicia. Până și Buddha să fi fost un dascăl? E prea mult sistem în lepădările lui, prea multe consecvențe în mâhniri. El ar condamna, desigur, rătăcirea celui ce-
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
activități intense. Există o scară întreagă de tipuri de umanitate, care-și acuză originalitatea prin negații reciproce și insuficiențe evidente. Cazul omului politic este încă o dată semnificativ. De la el, putem învăța despre viață ceva mai mult decât din exemplul "vieții" gânditorului. Omul politic nu trebuie să fie un om complet. Nu este obligat să creadă ceea ce face, el trebuie însă să reușească totdeauna. S-a pus problema dacă se poate să fii dogmatic practic și sceptic teoretic. Un om politic trebuie
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
asta... Spiritul public este fapta puținor oameni. O singură frunte unsă cu mirul lui Dumnezeu e în stare să forme din oceanul cugetărilor omenești o singură volbură gigantică, care să se-nalțe din fundul abisului mărei până sus în nourii gânditori din ceriul luceafărului ce se numește geniu.. Arătați-le iasma viitorului și se vor speria de el... Arătați-le unde - ar ajunge de-ar urma tot astfel și se vor întoarce... Dar în fine - adaose el c-un surâs sceptic
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de trăit de voi vrea. Împlui groapa cu țărână, frânsei o ramură verde dintr-un arbor și-o aruncai peste mormânt - și, fluierând printre dinți c-o răceală sinistră, apucai îndărăt la deal. Ajunsei la castre. Bătrânul ședea trist și gânditor lângă foc cu picioarele întinse, cu mâna pe frunte. Mă apropiai și șezui alături cu el. - Ce să facem? zisei eu încet și răgușit. - Gîndit-am și-am răzgândit, șopti el, și pare-mi cumcă ceea ce-a clocit capul meu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
liberale și partidelor burgheze. Capitalul lor filosofic comun îi incita, și pe unii, și pe ceilalți, să considere că acțiunea oamenilor depinde de o conștientizare a intereselor și scopurilor lor comune. Or, tezele lui Le Bon i-au frapat pe gînditorii socialiști, fiind exact opusul tezelor lor. Mai ales insistența lui asupra factorilor iraționali asupra rolului decisiv al maselor amorfe neorganizate și caracterul funciarmente conservator al acestora: "Istoria ne-nvață, scrie el, că mulțimile, extrem de conservatoare în ciuda instinctelor lor aparent revoluționare
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
al unei mulțimi zumzăitoare și multiple. Plimbăreț sau vagabond, el este atras de gloată și se cufundă-n mulțime cu o plăcere intensă. Baudelaire, în Spleen de Paris, descria fenomenul ca pe "o artă". "Cel care se plimbă, solidar și gînditor, află o lecție unică în această comuniune universală. Cel care se unește ușor cu mulțimea cunoaște desfătări felurite de care egoistul închis, ferecat ca un cufăr și leneșul inferior ca o moluscă vor fi veșnici lipsiți"108. Mulțimea corespunde și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
aparțin. De obicei, importanța repetiției este exagerată, pentru că mulți consideră că masele ar fi în stare să înțeleagă, să își amintească. De fapt, repetiția nu e importantă decît prin aceea că convinge masa de existența unei coerențe în timp"229. Gînditoarea germană se înșeală cel puțin asupra unui punct: masele au facultatea de a-și aminti. Într-un anume sens, ele își amintesc chiar prea mult. V Afirmația și repetiția au drept rezultantă sugestia colectivă. Ele se combină într-un curent
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
e de dificil să acceptăm aceste idei. Dar nu mă pot lansa aici într-o analiză în profunzime. Mai curînd mă bazez pe studiul consecințelor, sperînd că astfel cititorul va pătrunde mai bine esența lucrurilor. II Omul este o oaie gînditoare. Credul și impulsiv, se repede înspre lucruri pe care nici nu le vede, nici nu le cunoaște. Aflat la bunul plac al ordinelor pe care le primește, se apleacă sau se înalță, se afundă trup și suflet în mulțime și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
activitate, care se reunesc săptămânal sau bilunar pentru a găsi cauzele eventualelor probleme, pentru a implementa soluțiile găsite și a controla rezultatele acestora. footnote> care, din punct de vedere psihologic, se bazează pe sentimentul personalului de bază că „sunt ființe gânditoare, nu simpli executanți,” știindu-se faptul că acela care lucrează la o problemă o cunoaște mult mai bine, putând identifica, probabil mai ușor, cauzele acesteia.<footnote L.M. Băloiu, I. Frăsineanu, Inovarea în economie, Editura Economică, București, 2004, pp. 52-53. footnote
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
un sens care umbrește dulceața unei trecătoare plăceri trupești 1. Angajarea într-o activitate erotică poate restabili tonusul sufletesc al anumitor persoane, facilitându-le totodată urcușul pe scara demnității și respectabilității sociale. Aici este locul să ne amintim, poate, că gânditorii eleniști priveau sămânța ca dar al naturii și agent miraculos al vieții. În lumea romanilor, sterilitatea era privită ca o deficiență, dacă nu cumva un blestem. Totuși, întrucât este însoțit de eliminarea lichidului seminal printr-o violentă manifestare psihosomatică (durerea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Ea începe prin răsturnarea logică a raportului parte-întreg și continuă cu modificarea definiției „socialului”, înțeles ca dat pozitiv, indubitabil. În cazul „științei sociale” franceze, prima noutate a abordării tensiunii antinomice dintre individ și societate ține de abandonarea soluției providențiale, cu excepția gânditorilor catolici „contrarevoluționari” precum Joseph de Maîstre (1753-1821)1 sau Louise-Ambroise de Bonald (1754-1840) - cel din urmă autor al faimoasei butade (L’homme pense sa parole avant de penser sa pensée)2. Chiar și acești teologi, consideră Milbank, suspendă recursul la
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în calitate de organizare interioară a fundamentelor științelor. Drept urmare, epistemologia constructivistă se ocupă cu organizarea critică, instituțională și etică a cunoașterii în diferite paradigme. Cunoașterea implică un subiect cunoscător; ea nu are sens sau valoare înafara lui. Această cunoaștere a experienței subiectului gânditor, care este fizic senzorială sau percepută cognitiv, conduce la atribuirea de simboluri și valori. Toate elementele epistemologiei constructiviste converg spre descrierea existenței materiale și spirituale în calitate de structuri și procese cu semnificații intersubiective și comune. În această realitate, "numai resursele materiale
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
deci imitația și, pe cât se pare, de aceea le produce ea pe toate, fiindcă surprinde puțin din fiecare lucru și acest puțin este o iluzie”3. Des invocatul prototip al „patului”4, devenit aproape un loc comun, ca și intransigența gânditorului grec față de poeți (culminând cu la fel de des invocata recomandare a alungării acestora din Cetate), au contribuit la orientarea interpretărilor concepției platonice asupra mimesis-ului - cu foarte puține excepții - într-o singură direcție. În realitate însă, se poate demonstra că în Dialoguri
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
limite de gen. c. Secularismulxe "„secularism". Credința trebuie tratată ca o problemă privată a indivizilor și nu poate să fie impusă în nici un caz de către statxe "„stat", cu alte cuvinte, politica trebuie să fie separată de religiexe "„religie". Unii dintre gânditorii liberali și socialiști, inclusiv unele și unii feminiști sunt liber-cugetători, alții rămân credincioși religiilor consacrate, dar împreună împărtășesc ideea că nici o credință nu poate să fie impusă cu forța și că fiecare persoană în parte are drept de opțiune în privința
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Câtă să mai am ? Dădeam și eu, când eram de vârsta ta, câte puțin fiecăruia. Rupi, tot rupi din tine, până se termină. Pantelimon mai morfoli țigara între buze, o mirosi și o băgă, resemnat, în buzunarul de la piept. Rămase gânditor, cu ochii pe fereastră. — Vino, șopti Cosmina, cu arătătorul din nou ridicat. De data asta cu ochii întredeschiși, bolnavul se căznea să spună ceva. Chiar reuși, căci buzele nu doar se deschiseră, ci se și închiseră la loc, pe mutește
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
puține lucruri își mai aducea aminte. Își privi din nou chipul de pe umerii sfântului. Apoi privirile îi coborâră asupra capului tăiat, așezat pe tipsie, identic, cu singura diferență că acesta avea ochii închiși, ceea ce îi dădea, mai degrabă, un aer gânditor. Privind cele două capete, nu știa care e mai viu dintre ele. Se întrebă : oare ce ar ține el, în locul sfântului, pe tipsie ? Nu pierduse nimic identificabil, nu jertfise nimic. Poate că ar fi putut ține capul lui Luca, dar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
G. Călinescu - Am o mare concepție despre inteligența ta ca să te rog să mă scutești de explicații neconvenabile. Nu se petrece nimic aici de natură a schimba direcția vieții mele. Sultana înregistră declarația, făcu un "aha" fără ironie și rămase gânditoare câtăva vreme. Apoi, aruncîndu-și țigara pe geam, se îndreptă spre arhitect cu o ardentă deciziune. - Ioanide, spuse ea, am făcut mari vise în privința ta, amvăzut fel de fel de oameni, tu ești bărbatul care îmi convine, pierderea ta va fi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Roger Caillais, „fantasticul Înseamnă o Întrerupere a ordinii recunoscute, o năvală a inadmisibilului În sânul inalterabilei legalități cotidiene” (), Înseamnă interferare a realului cu fabulosul, a plauzibilului cu incredibilul. Originea fantasticului ar fi sentimentul de nesiguranță, de relativitate pe care „trestia gânditoare” a lui Pascal Îl are În fața Universului. Fantasticul este reversul vulnerabilității ființei umane, este un univers compensativ născut din sentimentul tragic al existenței, o „plăsmuire a deznădejdii” (), o atitudine care vine din „dorința de a constata că existența este, În
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
de către toți elevii. Un tânăr de 18 ani este un filosof potențial, dacă Împrejurări favorabile stârnesc În el acest tip de aptitudine spre reflecție, autoreflecție, analiză și dialog. Panorama concepțiilor asupra libertății poate fi substanțial Îmbogățită prin texte ce aparțin gânditorului român atunci când se ocupă de concepții filosofico religioase indiene (studiul Concepția libertății În gândirea indiană Insula lui Euthanasius În volumul ,,Drumul spre centru”, Editura Univers, București, 1991). Problema libertății dobândește În această perspectivă alte conotații decât cele obișnuite, regăsite În
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
puternică (1999, 2002). Dat fiind că suntem egali, oricine poate invidia pe oricine (Savater, 2008, p. 175). "Niciunul dintre noi nu se consideră exclus de nicăieri; orice lucru pe care-l are cineva putem să-l avem și noi", arată gânditorul spaniol (idem, p.176). Fr. Wilks (2003) face parte dintre cei care susțin faptul că invidia, oricât de rușinoasă ar fi, stă la baza societății capitaliste. "O parte din ceea ce ne face să câștigăm bani, statut social și posesiuni scrie
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
putință) cu răbdare, aceasta tristețea "poate fi o prietenă care ne reamintește blând limitele, fragilitățile noastre, care ne șlefuiește iluziile și orgoliile" (André, 2009, p. 253). Ea ne conferă profunzime, pătrunde "până în adâncul ființei noastre" (Osho, 2003, p. 46). Potrivit gânditorului indian, niciun alt sentiment "nu este mai profund decât tristețea"; ea ne conduce în niște locuri în ființa noastră de care nu am știut niciodată nimic. Cercetată sistematic, tristețea ne dezvăluie mai multe forme, laturi și funcții. Ca forme de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
din asentimentul universal al convingerilor libere și din atracția naturală pe care adevărul o exercită asupra spiritului oamenilor. Tot ce se poate deci cere legii este libertatea pentru toate credințele, oricare ar fi anarhia care trebuie să rezulte în lumea gânditoare. Căci ce dovedește această anarhie? Că Unitatea nu este la originea, ci la sfârșitul evoluției intelectuale. Ea nu este un punct de plecare, ci o rezultantă. Legea care ar impune-o ar fi injustă, și dacă justiția nu implică în
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
dincolo de experiență (C. Noica). Nae Ionescu și M. Sebastian erau brăileni, ultimul îi fusese elev primului. Nae Ionescu a fost un generos și a manifestat o mare tinerețe spirituală. Prin învățământ, a orientat conștiința fi-losofică a tineretului, formând o elită gânditoare. În viața universitară era urmașul direct al lui N. Iorga, dar și al lui V. Pârvan. Toți trei au vorbit despre o conștiință tragică a existenței, dar i-au dat și un sens eroic, acela al nădejdei. Nae Ionescu deținea
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
neputința specifică spiritului critic care, neavând să opună o operă, se opune pe sine, în absența ideii proprii și în numele bunului- simț, ca spirit critic gol. Tot ce este emis aici în pozitiv se rezumă la vidul epitetului laudativ ("marele gînditor" etc.), iar tot restul este o contestație constantă și oarecum haotică la nivelul tencuielii unui edificiu pe care, de altfel - lipsindu-i lectura tratatului inedit de ontologie - Paleologu nu îl cunoaște în integralitatea lui. Scrise cu vervă de bună calitate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]