4,959 matches
-
ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I și va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării. Ministrul transporturilor, Traian Băsescu Anexă 1 NORME TEHNICE privind proiectarea și realizarea străzilor în localitățile urbane Capitolul 1 Generalități 1.1. Prezentele norme tehnice se aplică tuturor drumurilor publice din interiorul localităților urbane, fiind elaborate în conformitate cu Ordonanță Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. 1.2. Prin străzi, în înțelesul prezentelor norme tehnice, se înțelege drumurile publice
ORDIN nr. 49 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea strazilor în localităţile urbane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120715_a_122044]
-
Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării. Ministrul transporturilor, Traian Băsescu Anexă 1 NORME TEHNICE privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice Capitolul 1 Generalități 1.1. Prezentele norme au fost elaborate în conformitate cu principiile generale enunțate în Ordonanța Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile și în temeiul art. 67 din Ordonanță Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. 1.2. Normele stabilesc criteriile
ORDIN nr. 46 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120741_a_122070]
-
ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării. Ministrul transporturilor, Traian Băsescu Anexă 1 NORME privind protecția mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător Capitolul 1 Generalități 1.1. Prezentele norme au fost elaborate în conformitate cu art. 37 din Ordonanță Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. 1.2. Conform Legii protecției mediului nr. 137/1995, sunt necesare studii de impact pentru orice lucrare de infrastructură
ORDIN nr. 44 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor privind protec��ia mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120740_a_122069]
-
3 Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării. Ministrul transporturilor, Traian Băsescu Anexă 1 NORME TEHNICE privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor Capitolul 1 Generalități 1.1. Prezentele norme au fost elaborate în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile și ale Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. 1.2. Proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor publice se realizează pe baza
ORDIN nr. 45 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120742_a_122071]
-
aviației 1. În conformitate cu drepturile și cu obligațiile ce le revin potrivit dreptului internațional, părțile contractante reafirmă că obligația lor reciprocă de a proteja securitatea aviației civile împotriva actelor de intervenție ilicita face parte integrantă din prezentul acord. Fără a limita generalitatea drepturilor și obligațiilor ce le revin potrivit dreptului internațional, părțile contractante acționează, în special conform prevederilor Convenției cu privire la infracțiunile și anumite alte acte comise la bordul aeronavelor, semnată la Tokyo la 14 septembrie 1963, ale Convenției pentru reprimarea capturării ilicite
LEGE nr. 25 din 19 ianuarie 1998 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Croatia privind serviciile aeriene, semnat la Bucureşti la 29 septembrie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120147_a_121476]
-
Securitatea aviației 1. În conformitate cu drepturile și obligațiile ce le revin potrivit dreptului internațional, părțile contractante reafirmă că obligația lor reciprocă de a proteja securitatea aviației civile împotriva actelor de intervenție ilicita face parte integrantă din prezentul acord. Fără a limita generalitatea drepturilor și a obligațiilor ce le revin potrivit dreptului internațional, părțile contractante vor acționa, în special, în conformitate cu prevederile Convenției cu privire la infracțiunile și anumite alte acte comise la bordul aeronavelor, semnată la Tokyo la 14 septembrie 1963, ale Convenției pentru reprimarea
LEGE nr. 37 din 14 februarie 1998 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Bahrain privind serviciile aeriene, semnat la Bucureşti la 19 iunie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120209_a_121538]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării. Ministrul transporturilor Traian Băsescu Anexă 1 NORMATIV privind execuția la cald a îmbrăcămintei cilindrate, pe calea de pod, cu beton asfaltic cilindrat 1. Generalități 1.1. Obiectul normativului 1.1.1. Prezentul normativ se referă la condițiile de execuție și recepție a îmbrăcămintei bituminoase cilindrate la cald, pe calea de pod, cu beton asfaltic cilindrat. 1.2. Domeniul de utilizare 1.2.1. Îmbrăcămintea
ORDIN nr. 51 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind execuţia la cald a imbracamintei bituminoase cilindrate, pe calea de pod, cu beton asfaltic cilindrat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120261_a_121590]
-
publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării lui. Ministrul transporturilor, Traian Băsescu Anexă 1 NORME privind amplasarea și exploatarea balastierelor din zona drumurilor și a podurilor Capitolul 1 Generalități 1.1. Prezentele norme au fost elaborate în conformitate cu Ordonanță Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor și cu Legea apelor nr. 107/1996 . 1.2. În prezentele norme prin drumuri se înțelege drumurile publice, precum și drumurile de utilitate
ORDIN nr. 48 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor privind amplasarea şi exploatarea balastierelor din zona drumurilor şi a podurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120251_a_121580]
-
ordin. Articolul 3 Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării. Ministrul transporturilor, Traian Băsescu Anexă NORMATIV privind reciclarea la rece a îmbrăcămintei rutiere 1. Generalități 1.1. Obiect 1.1.1. Prezentul normativ se referă la condițiile de executare și recepție a îmbrăcămintei rutiere bituminoase reciclate la rece, cu adaos de lianți bituminoși (emulsie bituminoasa) și lianți hidraulici (ciment), cu sau fără adaos de agregate
ORDIN nr. 52 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind reciclarea la rece a imbracamintei rutiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120264_a_121593]
-
va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării. Ministrul transporturilor, Traian Băsescu Anexă 1 NORMATIV privind execuția straturilor bituminoase foarte subțiri la rece, cu emulsie de bitum 1. Generalități 1.1. Prezentul normative se referă la condițiile de execuție și recepție a straturilor bituminoase foarte subțiri la rece, din mixturi asfaltice pe bază de emulsie cationica cu bitum modificat cu polimer. Prescripțiile prezentului normativ nu se aplică la executarea
ORDIN nr. 54 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind execuţia straturilor bituminoase foarte subtiri la rece, cu emulsie de bitum. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120273_a_121602]
-
se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării. Ministrul transporturilor, Traian Băsescu Anexă 1 NORMATIV privind lucrările de întreținere a îmbrăcămintei bituminoase pe timp friguros Capitolul 1 Generalități 1.1. Obiect și domeniu de utilizare 1.1.1. Prezentul normativ se referă la lucrările de întreținere a îmbrăcămintei bituminoase pe timp friguros, de regulă în perioada 15 octombrie - 15 martie. Executarea lucrărilor se face din ordinul administratorului drumului
ORDIN nr. 53 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind lucrările de întreţinere a imbracamintei bituminoase pe timp friguros. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120268_a_121597]
-
Descriere 1.1 Coordonatele de delimitare a │ 2.1 1.2 Sistem de referința: 1.5 Localizare administrativ-teritorială: Instrucțiunea tehnică nr. 85-08/1998 AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE CLASIFICAREA ȘI EVALUAREA RESURSELOR MINERALE/ REZERVELOR DE SUBSTANȚE MINERALE SOLIDE Capitolul I Generalități Articolul 1 Instrucțiunile au ca scop stabilirea principiilor de clasificare și de evaluare a resurselor minerale și rezervelor de substanțe minerale utile solide, corelabile cu clasificările internaționale în materie și utilizabile pentru toți agenții economici care desfășoară activități miniere în
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
47/1992, Curtea Constituțională constată că este competența să soluționeze sesizările, care s-au înaintat cu respectarea prevederilor art. 144 lit. a) din Constituție și ale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Curtea constată, cu caracter de generalitate, ca prin controlul de constituționalitate se verifică concordanță textelor atacate cu prevederile Constituției, fără să poată fi luate în considerare soluții din reglementarea românească din alte perioade sau din legislația străină ori tendințele existente în alte țari cu privire la instituții similare
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
de om pînă pe depărtările înălțate peste vatra veche. Ora 12,45, în gara Cluj-Napoca, pe bancă la al doilea peron, ochii la intrarea dinspre Oradea, obiect direct proporțional cu utilizarea lui ca model funcțional, neputînd să cuprindă nivele de generalitate domină amănuntele și descifrează-le în aceleași legi ca urbanizarea, de pildă: monogramă de Cluj. În acceleratul Timișoara Oradea Iași, la Apahida virajul spre nord CF 401, personalul Teiuș Cluj-Napoca înclină magistrala 300, normalitatea lipsire de imobile, rămîne solul lucrării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Acesta este motivul care explică abundența de citate decupate și reproduse fără prelucrare ("prelucrarea" implicând, neîndoielnic, o oarecare pervertire stilistică). Metafizia românismului pe care filosoful o expune în Spațiul mioritic se reazămă pe o serie de concepte universale, de maximă generalitate, precizate în Orizont și stil. Drumul către "apriorismul românesc" începe cu noțiunile generale care alcătuiesc armătura conceptuală a filosofiei blagiene a culturii - "stil" și "unitate stilistică", "inconștient colectiv" și "personanță", "orizonturi spațiale și temporale" ale inconștientului, "accentul axiologic" și "atitudinile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
comportamentelor politice să preceadă, în mod logic, orice efort aplicativ; h) să opereze în direcția unei integrări în științele sociale, "întrucît cercetările în domeniul politic pot ignora concluziile care aparțin altor discipline, numai cu riscul de a slăbi validitatea și generalitatea propriilor lor rezultate. Recunoașterea acestei legături va face ca știința politică să-și recapete poziția pe care o deținea în secolele trecute și să stea din nou în centrul științelor sociale". Nevoia de științificitate Easton duce la consecințe extreme un
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
politică publică, este rezultatul intervenției autorității publice. De altfel, lui Lowi i se datorează faimoasa și exploziva afirmație că modalitățile prin care se realizează politicile publice sfîrșesc prin a plăsmui și structuri politice: "policies determine politics". Această concluzie, atît în generalitatea sa, cît și în caracterul ei tranșant, apare și astăzi foarte controversată, fiind oricum supusă unei verificări empirice comparative difuze și aprofundate. Verificarea empirică comparativă este necesară și își găsește rațiunea și din alt punct de vedere. Unii autori au
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
întotdeauna un lucru cu totul nepractic, ea și-a insinuat regulile înseși convențiile judicativului constitutiv în toate ungherele unităților omenești de viață. Până la urmă, dominația gândirii autonome a ceea ce poate fi numit "sistemul convențiilor judicative" a căpătat un sens de generalitate maximă, raportat la om, la lumea vieții sale. Reducțiile ce vor fi operate vor scoate la iveală și fenomenul acestei extinderi; cu toate că demersul își va asuma limite firești, cele corespunzătoare înseși limitelor filosofiei istorice. Prima reducție, cea judicativă a dictaturii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gânduri, rostiri, fapte, toate acreditate sau în curs de acreditare. Această unitate este însă întotdeauna tematică, deoarece constituirea sa devine cu putință pe baza unui "dat" care pretinde preluarea și prelucrarea sa "conștientă". Ceea ce înseamnă că discursul apare ca o generalitate strict formală; fără a rămâne însă doar la acest sens. Destinul discursului înțeles și ca unitate "logică" îndreptată către adevăr cu scopul de a produce cunoaștere valabilă prin și pentru un "subiect" este legat, originar, de faptul constituirii logicii și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
conștiința însăși, cu toate că datul este, cumva, nimic, iar acesta din urmă trebuie să fie dat, cumva. Nimicul nu trebuie confundat, raportat la primele reconstrucții fenomenologice, nici cu "idealitatea specifică" despre care vorbește Husserl ("semnificația în sine", "abstracția", "ideația", "specia" sau "generalitatea specifică") și nici cu "generalitatea", ca obiectualitate dată prin actul ideației, concept al lui Heidegger.19 Miza problemei cunoașterii în perioada dominată de sofiști și de cei trei filosofi "clasici" greci (Socrate, Platon și Aristotel) este natura obiectului cunoașterii. Această
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cumva, nimic, iar acesta din urmă trebuie să fie dat, cumva. Nimicul nu trebuie confundat, raportat la primele reconstrucții fenomenologice, nici cu "idealitatea specifică" despre care vorbește Husserl ("semnificația în sine", "abstracția", "ideația", "specia" sau "generalitatea specifică") și nici cu "generalitatea", ca obiectualitate dată prin actul ideației, concept al lui Heidegger.19 Miza problemei cunoașterii în perioada dominată de sofiști și de cei trei filosofi "clasici" greci (Socrate, Platon și Aristotel) este natura obiectului cunoașterii. Această natură este dată în și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
direct, fără intermedierea unor interogații vizând elemente, aspecte etc. ale activității de cunoaștere. Obiectul cunoașterii veritabile nu poate fi decât ființa (ceea-ce-este); deși ființa nu apare întotdeauna în sine însăși, ci, așa cum o va gândi Aristotel mai târziu, ca o "generalitate fără gen" (nerezultată prin "generalizare"), ceva ce ar corespunde a priori-ului originar în sens fenomenologic). Garanția adevărului este dată de calea bună a cunoașterii; calea adevărului, susținea Parmenide, este aceea care duce către ființă. Numai că nu este vorba
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Cum principiile sunt de natură "generală", aici apare o problemă. Generalul se constituie, chiar și după Aristotel, prin demers inductiv sau printr-unul demonstrativ (deductiv), adică prin știință; e drept, se pornește de la premise care au un anumit grad de generalitate și se ajunge la concluzii care au și ele un anumit grad de generalitate, fie acesta mai mic sau mai mare decât cel al premiselor; oricum procedând astfel, nu ajungem la individual. Filosoful însuși susține că nu există decât știință
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și după Aristotel, prin demers inductiv sau printr-unul demonstrativ (deductiv), adică prin știință; e drept, se pornește de la premise care au un anumit grad de generalitate și se ajunge la concluzii care au și ele un anumit grad de generalitate, fie acesta mai mic sau mai mare decât cel al premiselor; oricum procedând astfel, nu ajungem la individual. Filosoful însuși susține că nu există decât știință a generalului.74 Dar sunt primele principii de natura generalului? Știm, până acum, doar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
științei (care este a generalului). Pe de o parte, ceea ce știința produce se află la nivelul generalului, nu la cel al universalului sau la cel al individualului. Pe de altă parte, știința deduce 77 (constituie) la nivelul diferitelor grade de generalitate (evitându-se, așadar, individualul și universalul, care sunt extreme), cunoștințe noi adevărate. Ceea ce am stabilit până acum este susținut de Aristotel mai cu seamă în Analitici, fie explicit (după cum am citat) fie indirect. Dincolo însă de spațiul logicii sale, întâlnim
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]