11,589 matches
-
apăsat cu grijă ochiul Învinețit cu pânza udă. Totul mi se părea moale, dureros și străin. Văzul nu-mi fusese afectat, dar sunt sigur că Manetti s-a Întrebat oare ce pățisem. Totuși, sfatul ei amabil nu mă păcălise. Deși geniul orașului nu avea Încă destule probe, era clar că eu eram principalul ei suspect. Și din câte-am Înțeles, Încerca să-l dea la o parte pe Wickert În ceea ce privește acest caz. Ce era de făcut? Ultimul lucru de care aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
căscă din nou. — Și unde zici că mi-e haina, Sascha? În timp ce Îl așteptam pe Anton să se spele pe dinți, i-am povestit despre vizita pe care mi-a făcut-o Wickert și apoi Manetti. — Apropo, tu știai că „geniul“ orașului e femeie? Scoțând periuța din gură, Anton răspunse: — Karla Manetii? Toată lumea știe. La colțul gurii i se adunase spumă albă. Am ridicat din umeri, i-am Înmânat prosopul și i-am explicat că, deși fusese politicoasă, inspectoarea nu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
gravă, astfel de incidente apăreau și la oamenii puși sub presiune extremă. Apucându-mă de braț, inspectorul mă conduse la ușă. Vedeți dumneavoastră, domnule Knisch, trebuie să pornim de la prezumpția că moartea a survenit din cauze naturale. În mod regretabil, geniul orașului a făcut prima presupunere greșită. Cazul va fi trasnferat la Brigada de Moravuri. Deschizând ușa, mai spuse: — Dar pericolul nu a dispărut. Doi asistenți vă vor conduce acasă. Vă asigur că nu vor pleca până când Karp se află În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de la ușa mea - și intră Ivan Britz, șchiopătând. La Început nu-mi venea să-mi cred ochilor. A trebuit să-mi repete de câteva ori că nu venise cu nici un inspector. Manetti? Karla Manetti? Ivan n-avea nici o treabă cu geniul orașului. Totuși, dacă vroia să ne facă o vizită, nu l-ar fi deranjat să schimbe câteva vorbe cu ea. — Frate, mormăi, lăsând pernele pe care le cărase până aici, e ca dracu’ să trăiești În halu’ ăsta! Ieșind din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Felix Karp. Având În vedere că onorabilul Doctor a dispărut Între timp, Înseamnă că singurul om care ne-ar putea spune ce s-a Întâmplat În apartamentul prietenei dvs. - compatriotul dvs. - este mort. Începeam să Înțeleg de ce era considerată Manetti geniul orașului. Soluția propusă de ea era mai Îndrăzneață, mai pătrunzătoare, mult mai plină de imaginație decât tentativa mea eșuată cu irizația. Astfel, ceea ce se Întâmplase - sau, dimpotrivă, ce nu se Întâmplase - pe Otto-Ludwig-Straße nu trebuia divulgat. Wickert n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
devenit cinstit. Ei, ba chiar și strălucit la învățătură. Despre gălbejita și supraponderala de soră-mea mai mare, mama spunea (de față cu Hannah, desigur, pentru că onestitatea făcea parte din felul ei de-a fi): „Copila asta nu-i vreun geniu, dar nici noi nu-i cerem imposibilul. Dumnezeu s-o binecuvânteze, e silitoare, mai mult de-atâta nu poate, așa că nu avem ce-i reproșa“. Despre mine, moștenitorul nasului ei lung, egiptean, și al gurii ei limbute, inteligente, mama zicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
special tăiate pentru confortul mușchilor febrili și umflați ai coapselor. Cu puțin timp înainte de a fi luat în armată, în 1943, Heshie se hotărâse să se logodească cu o fată pe nume Alice Dembosky, majoreta tambur-major a fanfarei liceului lor. Geniul lui Alice consta în faptul că era capabilă să învârtă în aer nu doar un baston, ca altele, ci două bastoane argintii deodată - le trecea peste umeri, apoi, cu o mișcare de șerpoaică, le lăsa să-i alunece între picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
și să se bată cu pumnii. Imbecilii ăștia mâncători de spurcăciuni nu știu decât să se bată cu pumnul în piept, să insulte, să pufnească din nas disprețuitori și, mai devreme sau mai târziu, să lovească. Ah, și mai știu, geniile astea, să iasă la pădure înarmați cu o pușcă, să răpună căprioarele nevinovate, căprioarele care noșn3 liniștite cu poame și cu iarbă, iar apoi își văd de treabă. Fără să supere pe nimeni. Voi, goimi proști ce sunteți, vă întoarceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ascuțiți, bașca gulere à la Billy Eckstine mai mari ca ale lui Billy Eckstine! Și totuși, e evreu! Incredibil! Un profesor cam moralist de felul lui ne-a dat a înțelege că Arnold Mandel are coeficientul de inteligență al unui geniu, dar, cu toate astea, preferă să facă escapade cu automobile furate, să fumeze și să bea bere până i se face rău. Îți vine să crezi una ca asta? Despre un băiat evreu? Pe deasupra, mai participă și la concursurile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Leanța tot nu poartă chiloți. — Pune mâna. Mi-a făcut păsărica fleașcă. — Scumpete mică! Ai înțeles poezia! — Socot că da! strigă Scarlet O’Hara. Și-apoi: Iu-huu! Am înțeles o poezie! — Ba chiar cu pizda! — Iubițelul meu Pas-Înainte! Faci un geniu din zambilica asta! Ah, Păsuleț, scumpule, linge-mi savarina, strigă ea vârându-și degetele în gura mea și mă trage de fălci în jos, peste ea, strigând: Ah, linge-mi pizda cultivată! Idilic, nu? Sub frunzele alea galbene și ruginii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Mami, tati, v-o prezint pe soția mea, fufa. Nu că are niște buci bestiale? Să mi-o însușesc pe deplin, înțelegi ce vreau să zis, și tot cartierul o să afle, în sfârșit, adevărul despre mintea mea perversă. Așa-zisul geniu își va da în vileag toate înclinațiile porcoase și toate dorințele abjecte. Ușa de la baie (neîncuiată!) se va deschide brusc și iată-l pe mântuitorul omenirii cu frișca prelingându-i-se pe bărbie, cu ochii cât cepele, trăgând salvă după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Campbelli de-acasă spre gară și am acea revelație arhimedică. Strada Ulmului... păi, atunci... sunt ulmi! Ce simplu! Vreau să spun că nu-ți trebuie un IQ de o sută cincizeci și opt de puncte, nu trebuie să fii un geniu pentru ca lumea asta să aibă o noimă. E-atât de simplu, zău! Pentru viața mea a fost un week-end memorabil, echivalentul, aș zice eu, al trecerii omului prin toată Epoca de Piatră, dacă ar fi să-l raportez la istoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
din pepeni pe Conașu’ Cu Draci. Cum adică de ce să faci una ca asta? De ce crezi tu, măi, goiete, măi toanto! Du-te și stai de vorbă cu câinele, întreabă-l pe el. Întreabă-l pe Spot ce crede el, geniul patruped. — Vrei să fie Kay-Kay evreică, Spottie - ia zi, amice, ai? Și ce mare căcat de motive ai să te dai rotundă cu mine? Faptul că stai la taclale cu câinii? Că recunoști un ulm de cum îl vezi? Că taică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
a sunat deja. Îți aduci aminte? O să te spun la toată lumea, Alex. O să-l sun pe John Lindsay pe internațional. O să-l sun pe Jimmmy Breslin. Și e destul de țicnită ca să mi-o coacă! Pe Breslin, pe caraliul ăla! Pe geniul ăla de secție de poliție! O, dacă-i pe-așa, dă, Doamne, să se omoare. Aruncă-te, ștoarfă ignorantă și catastrofală ce ești - decât să crăp eu, mai bine crapă tu! Bine-nțeles că atât mi-ar lipsi: parcă-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
părul ei negru, tuns scurt, ca al unui bărbat, era iremediabil ciufulit. — Pe Savory, spuse ea. — Cine-i ăsta? — A vândut o sută de mii de exemplare. Hora mare și veselă. Cinci sute de mii de cuvinte. Două sute de personaje. Geniul ridicat din mahala. Își dublează ș-urile când Își amintește s-o facă. — Ce caută În tren? — Merge În Răsărit la vânătoare de subiecte. Nu era treaba mea, dar cum veneam să te conduc, am preluat-o. Mi-au cerut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
-se Întruna de Prince Angus. Când ușa se Închise după Sophia și Faisal, Salome pur și simplu căzu de pe canapea și rămase pe podea chicotind și râzând prostește, ca o păpușă mecanică a cărei cheiță a fost răsucită. —Sunt un geniu!!! Haahhheeeehhahhahaha! făcu ea, râzând de parcă o luase razna. — Ce vrei să spui? am Întrebat-o. —Așteaptă și ... Chicoteli... râsete... —Hahahahaha... și ai să vezi! Sunt un adevărat drăcușor! În afară de natura, În ansamblu ciudată, pe care o avea petrecerea de răzbunare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
a fost ca dintr-o poveste. Lauren Închise ochii pentru o clipă, ca și cum și-ar fi adus aminte de splendoarea rochiei. —A fost mare păcat că nimeni nu a avut cum să o vadă În realitate, oftă. Thack este un geniu, el mi-a făcut-o. De când cu poza aia din Post, primește o grămadă de comenzi noi. Ca să știi, Nina Chlore vrea să poarte o variantă albastră a rochiei la premiile Oscar. Nu te deranjează, nu-i așa? am Întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
că nu te-a învățat nimic. Parcă tu ai avut ce învăța de la tat-tu!... Măcar tata a avut bun simț să recunoască asta și m-a dat să învăț de la alții, mai deștepți ca el, nu m-a considerat geniu prin naștere. Și-ai învățat pîn-ai tîmpit, mare brînză! Iei mai mult ca mine cu cinci sute, pe care le dai la doctor. Fiecare-și tratează organul cu care a muncit mai mult în anumite perioade ale vieții pufnește soțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de tweed, mi-am zis că trebuie să fie un tip de vârstă mijlocie, cu înclinații ușor pederaste. Dată fiind stația la care se urcase și ținând seama de snobismul caracterizărilor pe care le făcuse, nu trebuia să fii un geniu ca să-ți dai seama de asta. Și nici nu era nevoie de o înzestrare specială în domeniul observației sociologice pentru a distinge, dincolo de meandrele complicate ale accentului său fluctuant, scheletul pe care acesta se construise. Se poate să fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de la antic la modern și contemporan, menționând și figurile remarcabile ale unor arhitecți de seamă. Învățământul, știința și tehnologia, alături de medicina tradițională sunt capitole de referință pentru a descifra cum tradiția și vechea înțelepciune se împletesc cu ultimele cuceriri ale geniului uman în materie, într-un sistem coerent cu sine și capabil a furniza expertiză de primă mână pentru decidenții din societate. Un capitol important și actual prin conținutul său se referă la protecția mediului, una din problemele globale ale omenirii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
țări, iar aceste informații sunt convenabil și atent împletite cu operele istoriografice celebre și legendele istorice pline de farmec și mister. Literatura înaltă, clasică și cea populară cu toate genurile lor specifice sunt și ele prezente în cuprinsul lucrării ilustrând geniul popular, ca și talentul unor mari literați născuți pe pământul Chinei. Literatura gnomică și cea sapiențială constituie și ele subiectul unui întreg capitol alături de poveștile și basmele care au încântat și încântă generații întregi de copii și adulți. Mulți dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
a 308 vase mari din bronz, în diferite colțuri ale palatului, pline în permanență cu apă. În timpul iernii, apa din vase era încălzită făcându-se foc sub acestea, pentru ca apa să nu înghețe. Construcțiile Palatului Imperial de Iarnă sunt exponentul geniului și ingeniozității proiectanților, evidente în modul de realizare a structurii construcțiilor, a acoperișurilor mari și mici și a pieselor ornamentale de toate mărimile și formele. Însemnările istorice arată că la construirea palatului au participat în jur de 100.000 de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
personaje în carne și oase. Cartea are peste patru sute de personaje, dintre care, migălos creionate și bine individualizate sunt câteva zeci. Regele statului Wei, Cao Cao, viclean, suspicios și complotist de marcă, Zhuge Liang, consilierul militar al statului Shu, un geniu în arta războiului, marele comandant de oști al statului Shu, Zhang Fei, curajos, brutal și necioplit, însă nu lipsit de prudență în unele împrejurări, comandantul general al oștirii statului Wu, Zhou Yu, inteligent, orgolios și dornic întotdeauna să-i întreacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
care, asemenea unei elegii, prevestea inevitabilul declin al societății feudale. Acesta se intitulează Visul din pavilionul roșu, considerat de posteritate "un pisc al romanului clasic chinez". Cao Xueqin, autorul acestei capodopere, reușește să o desăvârșescă, pe de-o parte datorită geniului și erudiției sale, iar pe de altă parte faptului că a trăit personal întâmplările pe care le așterne pe hârtie. Familia din care provenea Cao Xueqin a fost, la început, acoperită de onoare, cinste și avuție, scăpătată drastic, însă, intră
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
el." Dezamăgit, Liu i-a zis: "Mulți alții au dezertat. De ce doar pe el l-ai adus înapoi?" Atunci, Xiao He i-a răspuns: "Cei care au dezertat până acum au fost niște soldați obișnuiți. Dar Han Xin este un geniu. În lupta pentru cucerirea puterii, în afară de el, nu mai aveți pe cine să vă bazați." Iar Liu Bang i-a spus: "Atunci să fie numit comandant în subordinea ta." Xiao He a insistat: "Nu sunt sigur că acceptă funcția de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]