4,556 matches
-
conceptuală: Dacă până atunci geometria era o știință a figurilor, acum atenția se îndreaptă către transformările geometrice, către legile de compoziție interne asociate, structurile diverselor grupuri de transformări. Spre deosebire de geometria euclidiană, unde figurile se realizează cu rigla și compasul, în geometria proiectivă este necesară doar rigla. Geometria proiectivă nu ia în considerare paralelismul sau perpendicularitatea dreptelor, izometria, cercurile, triunghiurile isoscele sau echilaterale. Utilizează numai o parte din axiomele geometriei euclidiene. Spațiul proiectiv reprezintă ansamblul tuturor dreptelor vectoriale ale unui spațiu vectorial
Geometrie proiectivă () [Corola-website/Science/318095_a_319424]
-
o știință a figurilor, acum atenția se îndreaptă către transformările geometrice, către legile de compoziție interne asociate, structurile diverselor grupuri de transformări. Spre deosebire de geometria euclidiană, unde figurile se realizează cu rigla și compasul, în geometria proiectivă este necesară doar rigla. Geometria proiectivă nu ia în considerare paralelismul sau perpendicularitatea dreptelor, izometria, cercurile, triunghiurile isoscele sau echilaterale. Utilizează numai o parte din axiomele geometriei euclidiene. Spațiul proiectiv reprezintă ansamblul tuturor dreptelor vectoriale ale unui spațiu vectorial. Dacă ne imaginăm observatorul plasat în
Geometrie proiectivă () [Corola-website/Science/318095_a_319424]
-
Spre deosebire de geometria euclidiană, unde figurile se realizează cu rigla și compasul, în geometria proiectivă este necesară doar rigla. Geometria proiectivă nu ia în considerare paralelismul sau perpendicularitatea dreptelor, izometria, cercurile, triunghiurile isoscele sau echilaterale. Utilizează numai o parte din axiomele geometriei euclidiene. Spațiul proiectiv reprezintă ansamblul tuturor dreptelor vectoriale ale unui spațiu vectorial. Dacă ne imaginăm observatorul plasat în originea spațiului vectorial, atunci fiecărui element al spațiului îi corespunde o direcție a privirii acestuia. Un spațiu proiectiv se diferențiază de un
Geometrie proiectivă () [Corola-website/Science/318095_a_319424]
-
Fiind date trei puncte distincte necoliniare, figura geometrică dată de reuniunea segmentelor închise determinate de ele se numește triunghi și este una dintre formele poligonale fundamentale ale geometriei. formula 1 Clasificarea triunghiurilor se face: Un triunghi cu toate laturile congruente se numește "triunghi echilateral". Un triunghi cu două laturi congruente se numește "triunghi isoscel". Un triunghi care are laturile de lungimi diferite se numește "triunghi scalen" (sau "oarecare"). ul
Triunghi () [Corola-website/Science/299351_a_300680]
-
În geometria euclidiană, cercul este mulțimea tuturor punctelor din plan, egal depărtate de un punct fix numit centru. Distanța comună este denumită de obicei "raza cercului". urile sunt curbe simple închise, care separă astfel planul în două regiuni, interior și exterior. Un
Cerc () [Corola-website/Science/305830_a_307159]
-
determinării” realiste, ci mai degrabă ale arheologiei realismului. E vorba de semne plastice cu înțelesuri deopotrivă concrete și abstracte. Pe scurt, par scheme care se însuflețesc prin dezvoltări concrete, foșnitoare, fără o identitate precisă. Aceste scheme înfrunzesc, ca acel zero, geometrie pură, din care transpar iarba, vegetația arborescentă; întreaga lui artă se naște din balansul dintre imaginea unei idei, de regula neeroice, nepretențioase, nesofisticate, și dinamica ei imprevizibilă la nivelul soluțiilor plastice, a scriiturii plastice, de o impresionantă naturalețe și bogăție
Florin Ciubotaru () [Corola-website/Science/323251_a_324580]
-
papa Inocențiu al III-lea, care studiase acolo, prin bula din 1215, confirmată printr-o alta de către papa Grigore al IX-lea, în 1231. Organizarea învățământului în patru facultăți - drept canonic, medicină, teologie și „arte liberale” (gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, geometria, muzica, astronomia) - provine din arbitrajul papal din 1213. Cazarea studenților ("școlarilor") și organizarea corpurilor se face în sânul fundațiilor pioase numite «colegii». "Universitatea din Paris" este un "studium" general, adică un centru de învățare a tuturor disciplinelor. În 1229 "universitas
Universitatea din Paris () [Corola-website/Science/320280_a_321609]
-
și pentru crearea unui spațiu literar deschis, invită din data de 12 mai 2007 -în același spațiu- Cenaclul de Seară , condus de poetul Ion Gabriel Pușcă. În 1999, Alexandru Condeescu și-a susținut teza de doctorat cu lucrarea "Nichita Stănescu. Geometria haosului (viața și opera)". A editat opera poetului Nichita Stănescu, cu care a colaborat strâns în anii 1978 - 1983 (anul decesului marelui poet român). Ca antologator de ediții, Condeescu, a debutat cu antologia selectivă în două volume, Ordinea cuvintelor, publicată
Dan Alexandru Condeescu () [Corola-website/Science/308840_a_310169]
-
încrucișate creează o rețea, care consolidează în mod considerabil bolta. Ele realizează o ornamentație vie tavanului, iar bolțile care se intersectează creează un model într-un zigzag dinamic pe lungimea catedralei. În timp ce Matthias din Arras a fost instruit în domeniul geometriei, punând astfel accent pe sistemele rigide de proporții și pe compozițiile matematice clare în designul său, Parler a fost pregătit ca sculptor și cioplitor în piatră. El a tratat arhitectura ca pe o sculptură, jucându-se cu formele structurale de
Catedrala Sfântul Vitus din Praga () [Corola-website/Science/324833_a_326162]
-
(n. 9 februarie 1775, Buia, Sibiu - d. 20 noiembrie 1856, Târgu Mureș), cunoscut în Germania ca Wolfgang Bolyai, a fost un matematician maghiar din Transilvania, cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale în domeniul geometriei. A fost tatăl matematicianului János Bolyai. S-a născut în Bolya (astăzi Buia), pe atunci în comitatul Târnava Mare, într-o familie de nobili sărăciți. Strămoșii săi s-au distins în luptele antiotomane. A fost pregătit acasă de tatăl său
Farkas Bolyai () [Corola-website/Science/312188_a_313517]
-
latină, greacă, ebraică), era pasionat de pictură, muzică, literatură și în special de matematică. Din punct de vedere al concepțiilor filozofice, Bolyai era la început ateu, ca apoi să manifeste un idealism sub formă camuflată. Atras de problemele fundamentale ale geometriei, se ocupă de acest domeniu, încercând să fixeze bazele riguroase ale geometriei euclidiene. Astfel, a studiat axioma paralelelor și a remarcat faptul că aceasta este independentă de celelalte axiome ale geometriei. Mai mult, a reușit să formuleze alte opt enunțuri
Farkas Bolyai () [Corola-website/Science/312188_a_313517]
-
de matematică. Din punct de vedere al concepțiilor filozofice, Bolyai era la început ateu, ca apoi să manifeste un idealism sub formă camuflată. Atras de problemele fundamentale ale geometriei, se ocupă de acest domeniu, încercând să fixeze bazele riguroase ale geometriei euclidiene. Astfel, a studiat axioma paralelelor și a remarcat faptul că aceasta este independentă de celelalte axiome ale geometriei. Mai mult, a reușit să formuleze alte opt enunțuri echivalente ale acestei axiome. În domeniul analizei matematice, studiază convergența seriilor și
Farkas Bolyai () [Corola-website/Science/312188_a_313517]
-
idealism sub formă camuflată. Atras de problemele fundamentale ale geometriei, se ocupă de acest domeniu, încercând să fixeze bazele riguroase ale geometriei euclidiene. Astfel, a studiat axioma paralelelor și a remarcat faptul că aceasta este independentă de celelalte axiome ale geometriei. Mai mult, a reușit să formuleze alte opt enunțuri echivalente ale acestei axiome. În domeniul analizei matematice, studiază convergența seriilor și descoperă, independent de Joseph Ludwig Raabe, criteriul care poartă numele matematicianului elvețian. Cercetările sale filozofice privind bazele matematicii au
Farkas Bolyai () [Corola-website/Science/312188_a_313517]
-
să formuleze alte opt enunțuri echivalente ale acestei axiome. În domeniul analizei matematice, studiază convergența seriilor și descoperă, independent de Joseph Ludwig Raabe, criteriul care poartă numele matematicianului elvețian. Cercetările sale filozofice privind bazele matematicii au pregătit terenul pentru crearea geometriei non-euclidiene și a geometriei hiperbolice. Cu toate acestea, la început, descurajează pe fiul său, János Bolyai, să studieze aceste domenii, ca apoi, în 1830, să-l încurajeze să-și publice lucrările referitoare la această nouă abordare a geometriei. Farkas Bolyai
Farkas Bolyai () [Corola-website/Science/312188_a_313517]
-
enunțuri echivalente ale acestei axiome. În domeniul analizei matematice, studiază convergența seriilor și descoperă, independent de Joseph Ludwig Raabe, criteriul care poartă numele matematicianului elvețian. Cercetările sale filozofice privind bazele matematicii au pregătit terenul pentru crearea geometriei non-euclidiene și a geometriei hiperbolice. Cu toate acestea, la început, descurajează pe fiul său, János Bolyai, să studieze aceste domenii, ca apoi, în 1830, să-l încurajeze să-și publice lucrările referitoare la această nouă abordare a geometriei. Farkas Bolyai a studiat și teoria
Farkas Bolyai () [Corola-website/Science/312188_a_313517]
-
pentru crearea geometriei non-euclidiene și a geometriei hiperbolice. Cu toate acestea, la început, descurajează pe fiul său, János Bolyai, să studieze aceste domenii, ca apoi, în 1830, să-l încurajeze să-și publice lucrările referitoare la această nouă abordare a geometriei. Farkas Bolyai a studiat și teoria ariilor și a demonstrat pentru prima dată teorema cu privire la echivalența ariilor poligonale. Un alt domeniu matematic care l-a preocupat a fost și teoria numerelor. Farkas Bolyai a introdus principiul general de raționament inductiv
Farkas Bolyai () [Corola-website/Science/312188_a_313517]
-
de profesori, curs organizat pe lângă Universitatea din Cluj. Ca urmare a fost încadrat ca profesor practicant (secundar) la Liceul „Timotei Cipariu” din Dumbrăveni la data de 5 octombrie 1919. Aici a predat în perioada 1919 - 1923 desenul artistic, matematica, gimnastica, geometria, caligrafia, tâmplăria, modelajul și chiar legătoria de cărți. Pe lângă activitatea didactică a îndeplinit și funcția de prefect de studii la internatul liceului. Tot aici, a înființat Cohorta de cercetași „Timotei Cipariu” care în anul 1921 număra 288 de membri. În
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
de aviație din Mediaș și a fost președintele Despărțământului local al Uniunii foștilor voluntari. În toamna anului 1923, Liviu Florianu a fost detașat la Racovița, unde a preluat conducerea Școlii inferioare de arte și meserii, recent înființată, unde a predat geometria, desenul și contabilitatea. La această școală a satului a înființat cohorta de cercetași cu numele „Suru”. În perioada 1931 -1953 a îndeplinit funcția de profesor de desen și caligrafie la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu, perioadă în care a activat
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
lansate de pictorul Léon Bazile Perrault. Matila Ghyka nu se limitează la definirea numărului de aur sau a secțiunii de aur. El dezvoltă din punct de vedere matematic teoria numărului de aur, arătându-i toate implicațiile geometrice. Pornind de la figurile geometriei plane care respectă regulile secțiunii de aur, în particular pentagonul și pentagrama, el trece la prezentarea corpurilor platonice care se supun acelorași reguli: tetraedrul, cubul, octaedrul, dodecaedrul și icosaedrul. El mai arată modul în care diferitele figuri elementare se combină
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
În geometrie, o prismă cu "n" laturi este un poliedru format prin extrudare de la un poligon cu "n" laturi (baza prismei). Cu alte cuvinte, o prismă este alcătuită dintr-un poligon cu "n" laturi, o copie a acestuia, deplasată cu un vector
Prismă (corp) () [Corola-website/Science/309328_a_310657]
-
obține o "proiecție paralelă", și dacă în acest caz liniile cad perpendicular pe plan, proiecția se numește "ortogonală". Proiecțiile se utilizează deseori în inginerie, arhitectură, pictură și cartografie. De studierea proiecțiilor și metodelor de proiectare se ocupă o știință numită "geometrie descriptivă".
Proiecție (geometrie) () [Corola-website/Science/313948_a_315277]
-
mari care se armează (pentru platforme,locuri de parcat,terase circulabile) și plăci mozaicate (inclusiv plinte) utilizate pentru pardoseli interioare sau exterioare. Pavelele - sunt blocuri compacte din beton de mici dimensiuni, care prin alcatuirea lor permit țeserea. Pavelele au diverse geometrii care se îmbină între ele, iar marginile sunt rezolvate prin borduri. Stratul de suport este, de regulă un material măcinat de carieră, bine tasat. Bordurile - din beton realizează încadrarea trotuarelor, spațiilor verzi, aleilor sau drumurilor carosabile. Pot avea dimensiuni, forme
Beton () [Corola-website/Science/304019_a_305348]
-
ale lui Euclid și Arhimede. Dar adevăratul interes pentru matematică i se deschide la Colegiul din Torino, unde are de-a face cu o publicație de-a lui Edmond Halley care îi deschide interesul pentru acest domeniu, în special pentru geometrie, spre nemulțumirea tatălui său care dorea ca el să urmeze avocatura. La vârsta de 19 ani (în 1755) obține un post la catedra de matematică a Școlii Regale de Artilerie din Torino. Tot aici și-a publicat primele sale lucrări
Joseph-Louis Lagrange () [Corola-website/Science/310900_a_312229]
-
Imperiului. a murit la Paris, în vârstă de 77 de ani, lăsând în urma lui o operă științifică ce a dus la progrese substanțiale în toate ramurile de matematicii și fizicii din acea epocă. Cunoscut îndeosebi pentru introducerea metodelor analitice în geometrie, el a obținut rezultate remarcabile în mai toate domeniile matematicii, publicând importante lucrări de geometrie, trigonometrie și mecanică. Este îngropat în Pantheonul din Paris. În matematică, Lagrange este considerat fondator al calculului variațiilor (simultan cu Euler) și al teoriei formelor
Joseph-Louis Lagrange () [Corola-website/Science/310900_a_312229]
-
operă științifică ce a dus la progrese substanțiale în toate ramurile de matematicii și fizicii din acea epocă. Cunoscut îndeosebi pentru introducerea metodelor analitice în geometrie, el a obținut rezultate remarcabile în mai toate domeniile matematicii, publicând importante lucrări de geometrie, trigonometrie și mecanică. Este îngropat în Pantheonul din Paris. În matematică, Lagrange este considerat fondator al calculului variațiilor (simultan cu Euler) și al teoriei formelor pătratice. A demonstrat teorema lui Wilson pentru numere prime și conjectura lui Bachet referitoare la
Joseph-Louis Lagrange () [Corola-website/Science/310900_a_312229]