2,277 matches
-
talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes turistic; astfel:
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), zmeur ("Rubus idaeus"); Flori și ierburi: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), poroinic ("Dactylorhiza maculata, Orchis purpurea"), breabăn ("Cardamine glanduligera"), brândușa de munte ("Crocus heuffelianus"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), iedera ("Hedera helix"), orhidee ("Orchis purpurea"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), somnoroasa ("Cerinthe minor"), sor-cu-frate ("Melampyrum bihariense"), stupinița ("Platanthera bifolia"), gușa porumbelului ("Silene vulgaris"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), gențiana ("Gențiana ciliata"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), rogoz nutant ("Carex pendula"). În vecinătatea sitului se află numeroase
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
vulgaris"), pătrunjel de câmp ("Paucedanum oreoselinum"), drob ("Cytisus albuș") și lemnul bobului ("Cytisus nigricans"), care vegetează alături de laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
radiiflorus"), ghințura ("Gențiana clusii"), țăpoșica ("Nardus strictă"), degetăruț ("Soldanella hungarica"), unghia-păsării ("Violă declinata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). Ciuperci comestibile În pădurile de foioase (fag, carpen, stejar, gorun), în lizierele acestora și în tufărișurile de mesteacăm
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
ul (Galanthus L.; din limba greacă: "gală" - lapte, "anthos" - floare) este un gen de plante bulboase din familia Amaryllidaceae, plante care înfloresc printre primele la începutul primăverii. Cel mai reprezentativ membru al genului "Galanthus" este ul comun ("Galanthus nivalis"). Ghioceii nu trebuie confundați cu 2 plante asemănătoare, lușca ("Leucojum vernum") și ghiocelul bogat ("Leucojum aestivium"); acestea sunt mult mai mari și au toate cele șase petale de aceeași mărime, deși unele specii de "Galanthus" au segmentele interioare de aceeași mărime
Ghiocel () [Corola-website/Science/311798_a_313127]
-
un gen de plante bulboase din familia Amaryllidaceae, plante care înfloresc printre primele la începutul primăverii. Cel mai reprezentativ membru al genului "Galanthus" este ul comun ("Galanthus nivalis"). Ghioceii nu trebuie confundați cu 2 plante asemănătoare, lușca ("Leucojum vernum") și ghiocelul bogat ("Leucojum aestivium"); acestea sunt mult mai mari și au toate cele șase petale de aceeași mărime, deși unele specii de "Galanthus" au segmentele interioare de aceeași mărime cu cele exterioare. Galanthus nivalis- este ghiocelul obișnuit,care înflorește din ianuarie
Ghiocel () [Corola-website/Science/311798_a_313127]
-
asemănătoare, lușca ("Leucojum vernum") și ghiocelul bogat ("Leucojum aestivium"); acestea sunt mult mai mari și au toate cele șase petale de aceeași mărime, deși unele specii de "Galanthus" au segmentele interioare de aceeași mărime cu cele exterioare. Galanthus nivalis- este ghiocelul obișnuit,care înflorește din ianuarie și care,în condiții favorabile,continuă să înflorească până în martie. Galanthus nivalis 'Flore Peno'- este o varietate cu flori duble care se înmulțește foarte ușor. G.'Magnet'- este o varietate viguroasa care face flori foarte
Ghiocel () [Corola-website/Science/311798_a_313127]
-
are frunze crete. G.nivalis 'Virescens'- deosebite la această varietate sunt marcajele verzi de pe petale,care apar atât la cele din interior,cât și pe cele din exterior. G.caucasicus - frunzele sunt lațe,gri,iar florile mari;este printre ultimii ghiocei care înfloresc. G.'S. Arnott' - florile au un parfum subtil și sunt aproape de două ori mai mari decât florile ghioceilor obișnuiți,tulpinile ajungând până la 25 cm înălțime. G.elwessi - florile sunt foarte mari pe tulpini de 25 de cm și
Ghiocel () [Corola-website/Science/311798_a_313127]
-
din interior,cât și pe cele din exterior. G.caucasicus - frunzele sunt lațe,gri,iar florile mari;este printre ultimii ghiocei care înfloresc. G.'S. Arnott' - florile au un parfum subtil și sunt aproape de două ori mai mari decât florile ghioceilor obișnuiți,tulpinile ajungând până la 25 cm înălțime. G.elwessi - florile sunt foarte mari pe tulpini de 25 de cm și au un parfum dulceag;specia e originară din Turcia. G.ikariae - florile sunt mari,în formă de lanterna,iar frunzele
Ghiocel () [Corola-website/Science/311798_a_313127]
-
în formă de lanterna,iar frunzele lațe,de culoare verde deschis;și aceasta varietate provine din Turcia și de aceea este mai potrivită pentru zonele ușor uscate. G.nivalis 'Sandersii' - se caracterizează prin margini galbene în loc de verde,ca la majoritatea ghioceilor;este mai greu de cultivat decât varietățile cu margini verzi și de aceea sunt destul de rare. G.reginae-olgae - originar din zona mediteraneană și înflorește toamnă;florile se deschid foarte mult,are puține frunze și trebuie plantat într-un loc uscat
Ghiocel () [Corola-website/Science/311798_a_313127]
-
o capsula tricelulară. Înmulțirea se face vegetativ (asexuat) prin bulbi, prin diviziunea atentă a lor când plantă este matură, prin mutare când plantă este în hibernare, imediat după ce frunzele se ofilesc; sexuat se înmulțește prin semințe. Există numeroase varietăți de ghiocei, cu flori simple sau duble ("Galanthus nivalis" f. "pleniflorus" 'Flore Pleno'), care diferă în principiu prin mărime și floare și prin perioadă de înflorire . Anunță sosirea primăverii. În 1983, Duvoisin a sugerat că plantă misterioasă care apare în Odiseea lui
Ghiocel () [Corola-website/Science/311798_a_313127]
-
Galanthus nivalis" f. "pleniflorus" 'Flore Pleno'), care diferă în principiu prin mărime și floare și prin perioadă de înflorire . Anunță sosirea primăverii. În 1983, Duvoisin a sugerat că plantă misterioasă care apare în Odiseea lui Homer este de fapt un ghiocel. O substanță activă din ghiocel este numită galantamină, care, precum anticolinesteraza, putea acționa că antidot contra otrăvurilor lui Circe. Galantamina poate fi utilă în tratamentul bolii Alzheimer, deși nu este un leac; substanță apare și în alte plante, precum narcisa
Ghiocel () [Corola-website/Science/311798_a_313127]
-
Pleno'), care diferă în principiu prin mărime și floare și prin perioadă de înflorire . Anunță sosirea primăverii. În 1983, Duvoisin a sugerat că plantă misterioasă care apare în Odiseea lui Homer este de fapt un ghiocel. O substanță activă din ghiocel este numită galantamină, care, precum anticolinesteraza, putea acționa că antidot contra otrăvurilor lui Circe. Galantamina poate fi utilă în tratamentul bolii Alzheimer, deși nu este un leac; substanță apare și în alte plante, precum narcisa. 1.http://www.dmmt.ro
Ghiocel () [Corola-website/Science/311798_a_313127]
-
care, precum anticolinesteraza, putea acționa că antidot contra otrăvurilor lui Circe. Galantamina poate fi utilă în tratamentul bolii Alzheimer, deși nu este un leac; substanță apare și în alte plante, precum narcisa. 1.http://www.dmmt.ro/uploads/files/arbori arbusti/Ghiocelul.pdf
Ghiocel () [Corola-website/Science/311798_a_313127]
-
forestieră ponto-sarmatică, cu stejar pufos". La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice cu elemente balcanice, continentale sau pontico-submediteraniene; printre care: stânjenel de stepă ("Iris pumila"), stânjenel de pădure ("Iris pseudocyperus"), clopoței ("Campanula sibirica"), sipică ("Cephalaria uralensis"), pesmă ("Centaurea orientalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), miruță ("Anchusa ochroleuca"), mărgelușe ("Lithospermum purpureocaeruleum") sau brâdușă albă ("Crocus variegatus").
Pădurea Bădeana () [Corola-website/Science/325907_a_327236]
-
nord-estică a Rusiei către sud-vest, produce viscol și temperaturi foarte scăzute. Verile sunt uscate și călduroase. Flora de pădure cuprinde: tei, stejar, frasin, ulm, salcâm, carpen, alun, corn dar și rășinoase - brad, molid și plante ierboase - scumpia, bujorul simplu, lăcrămioara, ghiocelul, brebenelul, dedițelul, ceapa-ciorii, leurda, salimandru ș.a. Flora de baltă cuprinde: plopul, salcia pletoasă, salcâmul alb și cel ornamental, răchita, tuia, papura, stuful, pipirigul, nufărul, nuca de baltă, izma. Fauna de pădure cuprinde: căprioara, mistrețul, iepurele, dihorul, nevăstuica, bursucul, lupul de
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
bureți. Dintre aceștia, comestibili, enumerăm: urechiușa, creasta cocoșului, „milătarca” (hribul), buretele de fag, ghebea și „buretele usturos” (buretele alb); dintre cei „nebuni” (otrăvitori): buretele pestriț, buretele puturos, buretele flocos și ciuperca alba. Nelipsite din flora pădurii sunt: „nușceaua” (brândușa), vioreaua, ghiocelul, brebeneii, tulichina, căldărușa, zburătoarea, fragul, afinul, „coacăzul” (pomușorul), murul și zmeurul, iar din categoria plantelor otrăvitoare: spânzul, steregoaia, mătrăguna, ghințura, omeagul și lipanul. Pe malul pâraielor limpezi și umbroase din păduri, cresc în voie plante iubitoare de umezeală precum: „podbealul
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
de dimensiuni 12x5,4 metri), prima liturghie ținându-se în Duminica Floriilor din anul 1997. La 1 mai 1998 s-a pus piatra de temelie a noului lăcaș de cult, al cărui proiect de construcție a fost elaborat de către Doru Ghiocel Olaș, arhitectul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. După mai bine de un an, la 11 noiembrie 1998 (de sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Mina) s-a săvârșit prima liturghie în noua biserică de către IPS Arhiepiscop Pimen Zainea al Sucevei și Radăuților, împreună cu
Biserica Sfântul Mina din Suceava () [Corola-website/Science/317526_a_318855]
-
oraș, eram în aceeași clasă, dar la școli cu profil diferit. Cum demonul scrisului mă încerca de pe atunci, Societatea Culturală a școlii mă însărcinase cu redactarea unei reviste, intitulată Limba noastră. Magda Isanos conducea și ea o revistă intitulată modest Ghiocei. Așadar, din scris ne cunoaștem. La o perioadă de numai zece ani tereștri, eleva de care mă despărțeam atunci, avea să urce coordonatele Parnasului, mai vertiginos decât mă așteptam. Avea să treacă prin frumusețile acestei vieți, atingând toate treptele: de la
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
trifida"), brândușă ("Crocus reticulatus"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), buhai ("Listera ovata"), buhăieș ("Listera cordata"), bozior ("Dactylorhiza sambucina"), garoafă ("Dianthus collinus ssp. glabriusculus"), mlăștiniță (cu specii de "Epipactis atrorubens" și "Epipactis helleborine"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), ochiul-boului ("Leucanthemum waldsteinii"), cornișor ("Lycopodium annotinum"), pedicuță ("Lycopodium clavatum"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora"), untul vacii ("Orchis morio"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), scara Domnului ("Polemonium caeruleum"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), joldeală ("Serratula wolffii
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
și în suflet. Oamenii de la țară își mai aduc aminte de obiceiul de demult al fetelor și băieților care, în ziua lui Dragobete, se primeneau în haine curate, de sărbătoare și porneau cu voie bună spre pădure, pentru a culege ghiocei, viorele, tămăioasă, pe care le așezau la icoane și le foloseau la diverse farmece de dragoste. Înspre ora prânzului, fetele porneau în goană spre sat, fuga fiecăreia atrăgând după sine câte pe băiatul care le îndrăgea. După ce își prindea aleasa
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorea ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâiană ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau mentă ("Mentha piperita"). Fauna ariei naturale are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
elevilor, procurarea veselei și a unui frigider, materialelor didactice pentru cabinetele de biologie, fizică și chimie, procurarea mobilierului pentru câteva săli de clasă, reînnoirea clasei de informatică ș.a. Numărul elevilor este circa 550 persoane. În domeniul educației preșcolare funcționează grădinița-creșă „Ghiocel” din 1975. Instituția dispune de 120 de locuri, dar numărul copiilor care frecventează grădinița este mult mai mare. La grădiniță activează circa 28 de angajați, inclusiv 12 cadre didactice. Satul Răuțel este cunoscut prin tradițiile sale, aduse din Bucovina. În
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), cornut de munte ("Cerastium arvense"), o specie ("Conringia austriacă") din familia Brassicaceae, golomăț ("Dactylis glomerata"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), orhidee (din speciile "Epipactis microphylla" și"Spiranthes spiralis"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), lalea pestrița ("Fritillaria orientalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), spânz comun ("Helleborus purpurascens"), ochincea ("Gențiana cruciata"), gențiana ("Gentianella ciliata"), talpa-gâștii ("Geranium lucidum"), nopticoasa ("Hesperis matronalis ssp. candida"), vulturica ("Hieracium caespitosum"), lăptuca ("Lactuca viminea"), gârbița ("Limodorum abortivum"), drețe ("Lysimachia nemorum"), mierluța ("Minuartia verna"), sugătoare ("Monotropa hypopitys"), trânji ("Neottia
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
unele endemice pentru această zonă sau protejate prin "Directiva Consiliului Europei 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), crinul de pădure ("Lilium martagon"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), veronică ("Veronica chamaedrys"), rostopască ("Chelidonium majus"), iederă ("Hedera helix"), păpădie ("Taraxacum officinale"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), pătlăgină ("Plantago gentianoides"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]