7,863 matches
-
afaceri. România participa la Programul multianual pentru întreprinderi și antreprenoriat, în special pentru IMM (2001-2005), lansat de Comisia Europeană și a adoptat Carta Europeană a micilor întreprinderi. Obiectivele programului multianual au fost următoarele: ==> dezvoltarea afacerilor și creșterea competitivității în contextul globalizării; ==> promovarea antreprenoriatului; ==> simplificarea și îmbunătățirea mediului de afaceri; ==> îmbunătățirea accesului la finanțarea afacerilor ; ==> creșterea accesului la serviciile suport, programele și rețelele comunitare continuarea acțiunilor de susținere a rețelei EUROINFO CENTER; ==> accesul la instrumentele financiare comunitare. Dialogul cu Uniunea Europeană (2000) UE
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
cei de dreapta. La intersecția culturii franceze cu cea română, a culturii științifice cu cea umanistă, Lupasco prefigurează ceea ce Jean-François Malherbe numește un "nomad poliglot"1, figură emblematică a unei Europe în căutarea identității și a unei lumi suferind de globalizare. Problema relațiilor dintre Stéphane Lupasco și Gaston Bachelard (1884-1962) constituie un mister încă neelucidat. Bachelard are o mare stimă pentru teza de doctorat a lui Lupasco din 1935 și îl ajută să intre la CNRS. Într-o scrisoare de recomandare
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
deloc""39. În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, etica revine în prim plan, iar dezbaterile pe teme de etică aplicată cunosc o amploare fără precedent. Cele mai actuale probleme cu care se confruntă lumea, legate de economie, politică, globalizare, securitatea globală sau de protecția mediului înconjurător, nu pot fi rezolvate fără a face recurs la morală. Cu toate acestea, este des criticată lipsa de relevanță a teoriilor etice pentru discuțiile de etică aplicată. "Etica tradițională alunecă, adesea, într-un
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
formării 2.2. Învățăm și ne formăm. Dar pentru când? 2.3. Uimirea și Întrebarea - garanții ale Învățării 2.4. Servituțile evaluării 2.5. Cu ce rămânem după ce ieșim dintr-un muzeu 2.6. Jocul și jucăriile - valențe formative 3. Globalizare, tehnologizare, Învățare 3.1. Educația Într-o societate globalizată 3.2. Impactul tehnologiilor actuale asupra personalității tinerilor 3.3. Mediul sociotehnic și Învățarea umană 3.4. Internetul și educația 3.5. Comunitatea și comuniunea virtuală de Învățare 3.6. Tehnologismul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pentru că noi, cei mari, trebuie s-o recunoaștem, ne-am fabricat destule „jucării” și ocazii de „joacă”. Să nu stricăm copiilor copilăria, dându-le jucării de care n-au nevoie, sau Îi fac să fie ca noi... Înainte de vreme! 3. Globalizare, tehnologizare, Învățare 3.1. Educația Într-o societate globalizată Democratizarea educației constituie una dintre cele mai mari binefaceri ale modernității. Garantarea și amplificarea accesului tineretului la formare sunt În consonanță cu o serie de principii ce definesc ansamblul social ca
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mentale rămâne stearpă dacă nu este aureolată de ceea ce simte inima sau poate credința. Cantonarea În raționalism ne poate conduce la nonsens sau ne Împinge spre aporii insurmontabile, inclusiv pentru rațiune. Chiar dacă trăim Într-o epocă a clamării holismului și globalizării, se practică În continuare abordarea fragmentară, autarhică, de adâncime, neglijându-se confluențele, difuziunile, interdependențele. Există un gust al specializărilor și Îngustimilor care obnubilează coerența după care tânjim. S-a ajuns chiar la un cult al cercetării „egoiste” În care nu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
nu suntem, de accedere Într-o altă cultură, de a Înțelege (și) un alt registru spiritual, a fost preluată În contemporaneitate mai ales În discursurile asupra interculturalității. Multe voci Încearcă să explice modalitățile de transgresare culturală Într-o epocă a globalizării și a internaționalizării valorilor. Dar cum putem să ne „mutăm” spiritual - ca indivizi și colectivitate - spre altceva? E firesc, e posibil, e benefic? În mod evident, persoana care transgresează propria cultură (din diverse rațiuni: profesionale, ideologice, turistice, accidentale etc.) pentru
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
calculele menționate, rezultă că, dacă s-ar exploata la adâncimi de 6-8 mii de metri, de pe toate câmpurile petrolifere declarate epuizate, s-ar putea obține o producție de țiței echivalentă cu 25-30 la sută din producția anterioară de pe aceleași terenuri. Globalizarea economică și dezvoltarea industrială au fost și continuă să fie importante consumatoare de materii prime și hidrocarburi. Energetica încă folosește combustibili fosili și nu resurse regenerabile, deoarece noile energii, bazate pe puterea nucleară, eoliană, solară, hidrogen ș a.m.d. au
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
propriu, dispunând de tehnica necesară, inclusiv de mijloace financiare. Actuala conducere turkmenă este în favoarea cooperării cu țara noastră și trebuie folosită această oportunitate. Dialogul Uniunea Europeană-America Latină și Caraibe. România spectator sau jucător? VASILE MACOVEI AMBASADOR "Am convingerea că era globalizării va însemna și era reîntâlnirii definitive a Europei cu America Latină" Javier Solana Summary The paper analyses the evolution of relations between European Union and the States of Latin America and Caribbean, for the last 50 years There are emphasized the
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
înalt de la Lima a evidențiat importanța relațiilor "istorice, culturale și economice" dintre cele două regiuni, subliniem că, din cele 12 noi state ale UE, nici unul, cu excepția României, nu este latin ca limbă și origine, atuuri importante chiar și în epoca globalizării, ceea ce nu a împiedecat Slovenia să pregătească documentele reuniunii de la Lima, fiind prezentă la lucrări prin președintele țării și Cehia să pregătească reuniunea ministerială UE-America Latină și Caraibe din 2009! Sperăm ca prezența noului ministru de externe al României la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
natura lor, politica externă și diplomația sunt condiționate nu numai de factorii interni, ci în egală măsură și de cei externi. Ele implică totdeauna, prin destinație și utilitate, cel puțin doi actori, cu tendința tot mai resimțită de cuprindere, odată cu globalizarea, a totalității actorilor internaționali. De aceea, conceptual, trebuie acceptat că politica externă și, împreună cu ea, diplomația, apar într-o lume integrată ca un produs comun. Aceasta le și imprimă vigoare și vitalitate. Dacă una din părți lâncezește, cealaltă parte o
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
dereglează mecanismele colaborării internaționale. Este nevoie de o mai bună calitate a vieții interne și internaționale la care poate ajuta o dezvoltare umană, adică o dezvoltare în care bunăstarea omului să devină preocupare centrală; * Traversăm o perioadă istorică în care globalizarea a atins cele mai largi și diverse dimensiuni, căreia diplomația trebuie să-i facă față prin stimularea avantajelor ei și limitarea efectelor sale negative; Este necesară o bună guvernare globală, denumire folosită în documentele sistemului Națiunilor Unite, care nu înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
diplomat român din secolul trecut, respectiv "De la național prin regional la universal", capătă o actualitate aparte. Pe lângă eforturile naționale proprii, țările s-au unit în multiple organizații economice regionale și prin eforturile combinate caută soluții pentru folosirea efectelor pozitive ale globalizării și prevenirea impactului negativ posibil al acesteia. Conceptul de dezvoltare a cunoscut pe parcursul unei istorii milenare mutații substanțiale. Cunoașterea, recunoscută acum ca putere de calitate superioară, și-a pus pecetea și pe conceptul de dezvoltare. Acest concept se definește prin
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
tezei că nu poate fi securitate națională, regională și globală fără dezvoltare. Iar nivelul dezvoltării asigură un grad de putere care este determinant în raporturile bilaterale, regionale și globale. În prezent, când omenirea se află într-un puternic proces de globalizare, dezvoltarea, în special dimensiunea sa economică, se va impune și mai mult ca principală componentă a securității naționale. De ce vom evolua în această direcție? Răspunsul la această întrebare îl dau procesele istorice îndelungate. Am insistat în mod consecvent, în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
putea derula numai pe baza unei dezvoltări umane corespunzătoare a fiecărei națiuni. Cooperarea și competiția, două componente organic legate ale liberalizării, necesită o astfel de dezvoltare umană. 9. Încadrarea fiecărei economii naționale în diviziunea mondială a muncii, determinată acum de globalizare, va fi un alt mod de exercitare a suveranității naționale. Aceasta trebuie să realizeze funcțiile care îi vor reveni în cadrul parteneriatului global pentru dezvoltare. Se pune problema participării fiecăruia la guvernarea globală. Pentru aceasta, s-au creat deja unele mecanisme
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
mult reducând decât stimulând prosperitatea colectivă. Concluzia rezultată din rațiunile de mai sus este aceea că performanța economică și prosperitatea sunt două noțiuni diferite și măsura primeia nu este suficientă pentru a măsura pe a doua. II. DEZVOLTAREA UMANĂ ȘI GLOBALIZAREA RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Activitatea mea diplomatică s-a desfășurat într-o perioadă istorică în care globalizarea se impune tot mai intens ca o determinantă a vieții popoarelor. Fenomenul globalizării marchează existența materială și spirituală a tot mai multor țări și diversele
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
că performanța economică și prosperitatea sunt două noțiuni diferite și măsura primeia nu este suficientă pentru a măsura pe a doua. II. DEZVOLTAREA UMANĂ ȘI GLOBALIZAREA RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Activitatea mea diplomatică s-a desfășurat într-o perioadă istorică în care globalizarea se impune tot mai intens ca o determinantă a vieții popoarelor. Fenomenul globalizării marchează existența materială și spirituală a tot mai multor țări și diversele segmente ale populațiilor lor. Dacă aș menționa doar criza financiară globală începută în a doua
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
este suficientă pentru a măsura pe a doua. II. DEZVOLTAREA UMANĂ ȘI GLOBALIZAREA RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Activitatea mea diplomatică s-a desfășurat într-o perioadă istorică în care globalizarea se impune tot mai intens ca o determinantă a vieții popoarelor. Fenomenul globalizării marchează existența materială și spirituală a tot mai multor țări și diversele segmente ale populațiilor lor. Dacă aș menționa doar criza financiară globală începută în a doua parte a anului 2008, ar fi ilustrativ complexul globalizării și impactul ei asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a vieții popoarelor. Fenomenul globalizării marchează existența materială și spirituală a tot mai multor țări și diversele segmente ale populațiilor lor. Dacă aș menționa doar criza financiară globală începută în a doua parte a anului 2008, ar fi ilustrativ complexul globalizării și impactul ei asupra societății contemporane. Globalizarea cere și o diplomație adecvată. Crește rolul precumpănitor al diplomației în soluționarea problemelor care apar în viața internațională. Am studiat fenomenul acesta, tot mai vital, al lumii moderne, mi-am format o gândire
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
materială și spirituală a tot mai multor țări și diversele segmente ale populațiilor lor. Dacă aș menționa doar criza financiară globală începută în a doua parte a anului 2008, ar fi ilustrativ complexul globalizării și impactul ei asupra societății contemporane. Globalizarea cere și o diplomație adecvată. Crește rolul precumpănitor al diplomației în soluționarea problemelor care apar în viața internațională. Am studiat fenomenul acesta, tot mai vital, al lumii moderne, mi-am format o gândire proprie pe care am aplicat-o în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pe care am aplicat-o în diverse oportunități din activitatea mea diplomatică. În diverse forumuri internaționale mi-am susținut gândirea mea diplomatică și am promovat crearea și funcționarea de mecanisme care să dea tuturor țărilor folosirea oportunităților în prevenirea dificultăților globalizării. Voi prezenta succint în acest capitol gândirea mea asupra globalizării vieții internaționale și efectele ei asupra dezvoltării și asigurării cerințelor de viață ale oamenilor. Consider că orice diplomat ar trebui să cunoască și să acționeze ținând seama de acest fenomen
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
mea diplomatică. În diverse forumuri internaționale mi-am susținut gândirea mea diplomatică și am promovat crearea și funcționarea de mecanisme care să dea tuturor țărilor folosirea oportunităților în prevenirea dificultăților globalizării. Voi prezenta succint în acest capitol gândirea mea asupra globalizării vieții internaționale și efectele ei asupra dezvoltării și asigurării cerințelor de viață ale oamenilor. Consider că orice diplomat ar trebui să cunoască și să acționeze ținând seama de acest fenomen global. Spuneam mai înainte, menționând cele cinci principii ale dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
naționale ajustate ecologic, care să țină seama de stocul și starea resurselor naturale de aer, apă și sol. Cu deosebire în ultimele decenii ale activității mele diplomatice, am argumentat, ținând seama de noile evoluții din comunitatea contemporană, că procesul de globalizare trebuie făcut sustenabil pentru dezvoltarea umană. Am susținut că secolul al XX-lea a lăsat moștenire secolului al XXI-lea structuri pe care arhitecții ordinii mondiale le regândesc. Motorul care le împinge înainte gândurile este globalizarea, iar puterea lor decurge
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
contemporană, că procesul de globalizare trebuie făcut sustenabil pentru dezvoltarea umană. Am susținut că secolul al XX-lea a lăsat moștenire secolului al XXI-lea structuri pe care arhitecții ordinii mondiale le regândesc. Motorul care le împinge înainte gândurile este globalizarea, iar puterea lor decurge din cunoaștere. Nicicând un secol nu a primit de la predecesorul său o asemenea putere generată de cunoaștere, cum este secolul care a început. Cu o asemenea putere de calitate superioară, omul Mileniului III este abilitat să
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cunoaștere. Nicicând un secol nu a primit de la predecesorul său o asemenea putere generată de cunoaștere, cum este secolul care a început. Cu o asemenea putere de calitate superioară, omul Mileniului III este abilitat să facă față noilor provocări ale globalizării, care sunt pe măsura gradului înalt de civilizație atins de societatea contemporană. 1. Globalizarea este procesul de extindere interdependentă la nivel planetar a fluxurilor economice internaționale. Globalizarea actuală este un nou mod de existență a comunității internaționale. Amploarea și conținutul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]