2,506 matches
-
cum în minte i se născuse un gând ca ăsta. Topometriștii își sorbiseră ciorba și transpirau așteptând următorul fel de mâncare. Omar se lăsă în iarbă și închise ochii. Pentru o clipă, nu îi mai văzu pe cei patru care goneau și nici rugul dezlănțuit ca un semn din pământ ori poate de sus, din mânia celui pe care, cândva, pe când sufletul lui era pur, îl slujise și îl adorase: „Te voi recunoaște drept sfânt și puternic, Ormuzd, atunci când mă vei
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
81Ochiul stăpânului îngrașă pe cal. 82Ochiul de cucuvaie nu-i ca cel de iepure. 83Olariul, unde voiește, acolo pune mănușa. 84Olăcar de cai șchiopi. 85Omenia omenie cere și cinstea cinste. 86O mie de miei pe un lup nu-l pot goni. 87Omul dacă-mbătrînește, pune-i paie și-l pârlește. 88O mână pe alta spală ș-amîndouă pe obraz. 89O palmă departe de nasul mieu. 90Ori caftan pîn-în pământ, ori ștreangul de gât. 91Oricîtă apă bea un pește, toat-o scoate pe urechi. 92Ori
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
gusta, În jertfire pentru tine - Deci te rog, nu mă uita. Îți doresc din suflet toate Încât nu-ți pot arăta: Fericirea pământească - Deci te rog, nu ma uita. 13 Tu ceea ce-mi turburi mintea Și odihna mi-o gonești, Spune-mi cu încredințare De mă vrei, de mă iubești. Simțesc foc ce arde-n mine, Am prepus că mă iubești, Dar nu mi-i destul atâta Mă tem că mă viclenești. Am păzit în mine foarte O tăcere ce
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
lacrimă de durere Cîte-odată de la ea. 22 Din sânul maicii mele născut în griji, necazuri, Tristarea mi-a fost leagăn, cu lacrimi m-am hrănit Și ale mării repezi și groaznicele valuri De vântul relei soarte prin stânci am fost gonit. Acum de pretutindeni întorc a mea vedere Și ochii mulțămire de loc nu întîlnesc, Căci nimene nu-mi simte cumplita mea durere Și oamenii pre mine trecând mă ocolesc. Așa, așa iubito, s-au dus scumpul meu bine Văzând că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
petrec oftând pre ascuns Și să trăiesc cu necaz Vărsând lacrimi pe obraz, Văz că spre peire merg Și nu am unde s-alerg Să-i ceiu ajutor de-un ceas Că nădejdi nu mi-au rămas. Părinții mei mă gonesc, Rudele mă oropsesc, Prietenii m-au lăsat Ah, Doamne, Cui i-am stricat. În pustie plec, mă duc, Să fiu fiarelor năluc, Pe copaci să zugrăvesc Un suflet care-l iubesc. Ah nană, nănuța mea Singură dorința mea, Iată că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
arunci Ca să scap dintr-aste munci. Vino, vino de mă ia Că tu ești scăparea mea, Nu gândi doar că doresc În lume să mai trăiesc Și ce mi-au fost de plăcut Viața cât am petrecut Tocm-acelea m-au gonit, Toți mi s-au împotrivit. Și vr-un bine De - am gustat Cu ah l-am răscumpărat! Zori răsar și eu sunt treaz, Plec, mă duc, ah, ce năcaz, Frați, prieteni, las dormind, Singur sunt și mor plângând. Doamne, ce lucru
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
viră reflex ca și cum nu și-ar fi putut stăpâni mâinile. Șerbănică veni peste el bolborosind speriat: ― Ce-a fost asta? ― Fără demonstrații, scrâșni Raul Ionescu. Ne-am înțeles? Ioniță Dragu își înghiți lacrimile: Sînt un laș! Un laș mizerabil". Mașinile goneau lăsând în urmă ogrăzi pustii, mușcate râzând rural pe perdele croșetate, birturi fără mușterii, cu firma strâmbă, o basma albastră răsărită de după niște uluci. Pe o cutie poștală, o cioară croncănea Scuturîndu-și penele ude. * Avionul cu o cruce mare roșie
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
și cățeii au dreptul la partea lor de fericire, nu mai puțin zemoasă și rumenă decât a oamenilor pe care îi iubesc atât de mult), fericirea însemna, în oricare dintre aceste după-amieze calme și nesfârșite, bucuria fără seamăn de a goni, în libertate, după pisicile ce se aventurau pe domeniul lor. La capătul unei asemenea munci herculeene (despre existența lui Hercule, Milou aflase răsfoind, alături de Tintin, o enci clopedie cu ilustrații miraculoase), ceea ce se cuvenea era tihna burgheză a roaderii osului
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
dracu de vânători mai sânt și astea? să vânezi cerbi în mlaștină?", ambiție, "acum, dacă tot am plecat n-aș vrea să mă fac de rîs", teamă, "dacă o să vomit?" Odată, cu Emilia, împrumutasem o mașină și, amândoi beți, am gonit, cu farurile aprinse, pe șosea până ce am călcat un iepure care alergase orbit, înnebunit, ca să scape. După ce l-am călcat și am oprit, ne-am dat jos, am văzut bucata de carne însîngerată de pe șosea, apoi m-am dus în spatele
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
alarmate, țipete. Cineva striga: "Dați-vă la o parte, nu vedeți că se întinde focul?" Am aruncat pătura de pe mine și am ieșit în pijama pe coridor. Ardeau bălăriile uscate din spatele azilului și întrucît vântul începuse să bată înspre azil, gonind flăcările ca pe o turmă roșie, înnebunită, situația amenința să devină critică. Focul se întinsese până la magazia veche de scânduri de lângă morgă. Bătrânii se călcau în picioare pe coridoarele pline de fum, încurcîndu-i, prin panica lor, și pe cei care
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cerut trei cafele una după alta, apoi s-a dus la văduva unde își ținea pușca de vânătoare și a băut toată noaptea. Dimineața, abia se mai ținea pe picioare. S-a îndreptat, clătinîndu-se, spre pădurea de sălcii și a gonit de-acolo, el care nu suporta vânătorile de acest fel, doi cerbi în mlaștină. Ca de obicei, pescarii se strânseseră la marginea cătunului și se uitau. Au văzut cum a fost împușcat primul cerb. Apoi al doilea. Dar Dinu își
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
se uitau. Au văzut cum a fost împușcat primul cerb. Apoi al doilea. Dar Dinu își pierduse parcă mințile. Din pricina beției? A fricii? Era disperat? Nu știu. A mai hăituit doi cerbi. Noroiul se umpluse de sânge. Când Dinu a gonit alți doi cerbi din pădure, Profetul s-a desprins dintre pescarii care urmăreau nemișcați, tăcuți, masacrul, a înaintat cu pași grei, l-a luat în brațe ca pe un bolovan și l-a aruncat în mlaștină. Dinu a început să
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
vrea ca destinul să surâdă ironic, aplecat peste umărul meu, după ce mi-a mai acordat o amânare, cum s-a întîmplat și puțin mai devreme... Strigoii amintirilor ieșiseră dintre stânci și dansau în jurul meu. Apoi s-au pornit să mă gonească spre cătun. Balta secase. Când am ajuns la casa Martei, am încercat să intru, să mă ascund. Dar portița era încuiată. N-am avut încotro și am mers mai departe. La cafenea, pescarii m-au privit indiferenți, în vreme ce din arțarul
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
fi îngrămădite în ambulanță trupuri din ce în ce mai numeroase. Și cei câțiva trecători întârziați care, împotriva oricărei reguli, se mai aflau prin cartierele mărginașe după oprirea circulației (sau cei pe care munca lor îi aducea acolo) întâlneau uneori lungi ambulanțe albe care goneau cu toată viteza, făcând să răsune cu sirenele lor leșinate străzile goale ale nopții. În grabă, trupurile erau aruncate în gropi. Nici nu se rostogoleau bine că lopețile de var se și sfărâmau pe fețele lor, iar pământul îi acoperea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
pentru întâia oară doctorul și-a dat seama că această noapte plină de oameni care se plimbau târziu și lipsită de sunetele sirenelor ambulanțelor semăna cu cele de altădată. Era o noapte eliberată de ciumă. Și se părea că molima, gonită de frig, de lumini și de mulțime ieșise din adâncimile întunecate ale orașului și se refugiase în această odaie caldă ca să dea ultimul ei asalt asupra trupului inert al lui Tarrou. Flagelul nu mai răscolea cerul orașului. Dar șuiera încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
își câștiga existența făcându-i pe oameni să vorbească despre ei, dar nu își amintea când anume o întrebase altcineva ultima oară „Cum de ești negociatoare?“. A izbit-o faptul că Edward nu i-a pus niciodată întrebarea asta. În timp ce goneau spre Ierusalim, lăsând în urmă drumuri despre care știa că sunt pline de palestinieni ce se mișcau cu un sfert din viteza lor, dacă se mișcau vreun pic, încerca să se concentreze asupra întâlnirii cu Shapira. Păruse destul de elocvent: Guttman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
stinsă: Au spus că urmează elogii aduse ziaristului veteran Baruch Kishon, ucis într-un accident de mașină în Elveția. Chiar lângă Geneva. —Uri. Oprește mașina. Acum. Dar Uri era prins în trafic; nu putea să schimbe banda. Gândurile lui Maggie goneau nebunește. Cineva era cu un pas înaintea tuturor mișcărilor pe care le făceau. Ea și Uri descifraseră numele lui Afif Aweida la apartamentul lui Kishon; după câteva ore, un om pe nume Afif Aweida zăcea într-o baltă de sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
o anumită restricție a autostrăzilor interstatale cu privire la gabaritul în tunele, sau așa ceva. Poate unul dintre voi, dragi cititori, care are înclinație spre legi, poate scormoni prin memorie clauza adecvată. Vehiculele alea trebuie într-adevăr eliminate. E destul să le știu gonind pe undeva în noaptea aceasta întunecoasă, ca să fiu cuprins de neliniște. Fabrica este o clădire mare, ca un hambar, unde sunt valuri de stofe, mese de croit, mașini de cusut masive și cuptoare care asigură aburii pentru călcat. Efectul general
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
mai rău — albi protestanți, o clasă de oameni specializați în ignoranță, cruzime și tortură. (Nu țin neapărat să-i apăr pe protestanții albi; nici eu nu mă prăpădesc după ei.) După puțin timp, manierele sociale brutale ale Myrnei mi-au gonit admiratorii de la masă și am rămas singuri, doar cu cafelele reci și cuvintele arzătoare. Când n-am mai fost de acord cu zbieretele și bâlbâielile ei, mi-a spus că sunt evident antisemit. Logica ei era o combinație de jumătăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
contemporană și dădeau drumul tare și sfidător la radiourile lor cu tranzistor de câte ori Myrna începea unul dintre bocetele ei lugubre. Deși negrii au încercat să o ignore, albii i-au arătat mult interes. Bandele de sărăntoci și de țărani au gonit-o din sate, i-au tăiat anvelopele și au biciuit-o puțin peste brațe. A fost urmărită cu copoii, amenințată să fie împunsă de vite, mușcată de câini polițiști, ciuruită ușor cu alice. Totul i-a făcut o plăcere nebună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
punctul să-l strivească. Visele cu M. Minkoff deveniseră mai rele decât vechile și înfiorătoarele coșmaruri cu autobuzul turistic, cele în care Ignatius, stând impunător pe platforma de sus a câte unui autobuz blestemat, trecea peste poduri cu șine sau gonea pe pistele unor aeroporturi, gata să se ciocnească cu câte un avion cu reacție care aterizase și se îndrepta spre el. Noaptea era chinuit de vise, iar ziua de traseul imposibil pe care i-l fixase domnul Clyde. Nimeni din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
crenvurșt? Darlene veni la ușă. Ian privește cine-i aici! Ce face biata ta mamă? — O, Doamne! râgâi Ignatius. De ce m-a condus Fortuna tocmai în locul acesta? — Hei, Jones! strigă Lana. Lasă repede mătura aia din mână și vino să gonești individu’ ăsta. — Regret. Nu fac vânt la nime’ pe mai puțin de cinzeci pe săptămână. — Zău că ești crud cu mama ta, spuse Darlene din ușă. — Nu-mi pot imagina că vreuna dintre dumneavoastră l-a citit pe Boetius, suspină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
privind prin ușă. Mutra cu șapcă verde! În carne și oase... Constat că ai luat hotărârea înțeleaptă să angajezi un negru deosebit de fioros ca să te apere de furia clienților tăi înșelați, îi spuse mutra cu șapcă verde lui Lana Lee. — Gonește-l de aici, îi porunci Lana lui Jones. — Cum poț’ goni un elefant? — Ia uite ce ochelari negri are! Sunt sigur că-i amețit de droguri. — Du-te naibii înăuntru, se răsti Lana la Darlene, care se uita lung spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Constat că ai luat hotărârea înțeleaptă să angajezi un negru deosebit de fioros ca să te apere de furia clienților tăi înșelați, îi spuse mutra cu șapcă verde lui Lana Lee. — Gonește-l de aici, îi porunci Lana lui Jones. — Cum poț’ goni un elefant? — Ia uite ce ochelari negri are! Sunt sigur că-i amețit de droguri. — Du-te naibii înăuntru, se răsti Lana la Darlene, care se uita lung spre Ignatius. O împinse să intre și îi spuse lui Jones: Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
mobile inutile și neatrăgătoare și priviseră prin cele două ferestruici de pe acoperiș crâmpeiul de lume pe care și-l închipuiau că există în afara universului lor de bârfă, croșetat și recitări ciclice de mătănii. Dar mâna de profesionist a unui decorator gonise orice urmă de stafie a burgheziei franceze care mai bântuise poate zidurile groase de cărămidă ale clădirii. Exteriorul era vopsit într-un galben vesel, flăcările de gaze din cele două felinare de alamă, reconstituite, tremurau ușor de fiecare parte a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]