1,645 matches
-
trezește nostalgii și-l predispune la comparații. Îi răsar în memorie practici și obiceiuri care dădeau farmec și culoare vieții simple, dar curate, a trăitorilor din acele vremuri. Își amintește că pe când era copil, mama sa, la fel ca toate gospodinele din sat, torcea, țesea, ghilea pânză, împletea, cosea, pregătea zestrea pentru fete și îmbrăcămintea pentru toți membrii familiei. În legătură cu aceste activități, Dumitru Dascălu rememorează obiceiul ca femeile, tinere sau mai înaintate în vârstă, să meargă cu lucrul una la alta
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
la specializare în redacția unei celebre reviste pariziene îmi povestea cum sunt realizate mâncărurile ale căror poze sunt date în revistă, alături de rețete. Folosindu se din belșug aracet, plastic și tot felul de lacuri și geluri necomestibile. Vă închipuți disperarea gospodinei care, oricât de pricepută ar fi și ar respecta cu strictețe rețeta publicată, tot nu ar reuși să facă o mâncare care să arate atât de bine ca aceea din poză. Așa e și cu vedetele pe care le vedem
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
o dantură albă, lucrată cu migală și pricepere, pare o adevărată prințesă. Dacă închid ochii pentru o clipă, lesne îmi pot imagina fetița strunită pas cu pas de părinți, educată de maică-sa pentru a deveni o adevărată doamnă, bună gospodină și cu o pregătire literară demnă de toată invidia. A citit mult, chiar și teatru, ceea ce se întîmplă mai rar. La cei treizeci de ani ai mei, e timpul să mă gîndesc la căsătorie. Și, dacă e s-o fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Doamna Ana, și nu știu dacă pentru că, după aproape opt luni, mi-a hotărît brusc să nu ne mai vedem, sau pentru că-n mîinile ei nu mă simțeam decît o bucată de aluat, pe care-l frămînta cea mai desăvîrșită gospodină. Tamara, însă, a fost altceva; Bucureștiul mă trimisese aici, la Valea Brâdușelor, orașul de provincie tipic moldovenesc, dezvoltat odată cu înălțarea combinatului chimic ce-i poartă numele, "cu lecția învățată" am știut să fac din noaptea de Ajun un oratoriu dedicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
familii la un loc În cea mai bună armonie, pre când la români nu pot sta la un loc doi fără să se Împungă cu coarnele ca două vaci Într-un ocol. La 16 ani fata [jidancă] e măritată, este gospodină, cu copilul În brațe ; o frumusețe de privit pe copilă cu copilul la pept, ca pe o floare Îmbobocită. Și ori cât de mulți copii va avea, cam În genere Între 8 și 12, ea nu se vaită despre aceasta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe hărți. Măcar atîta Își mai permite fata unui culac (chiabur, n.n.)... Să călătorească pe atlas>>”. O altă replică din piesa scrisă de autorul slovac ce nu a fost pe placul cenzorilor români a fost cea descoperită la pagina 16: „Gospodina (chiaburoaica) spune: <<Ăsta-i un nepot de-al nostru, care s-a ales și el cu un aparat. CÎnd cu jaful și cu hapca. Era În garda revoluționară (subl.ns.) >>. Chiaburul, comparînd manifestele răspîndite din avioane de către diversioniști cu presa
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
stea la masă cu toată familia. Fata cea mare, Emilia care împlinise treisprezece ani, era considerată principalul ajutor al maică-si; ea curățase masa, a așternut o față de masă curată și a pregătit tacâmurile punând pe masă străchini curate iar gospodina, Maria, după ce a răsturnat mămăliga fierbinte pe un fund de lemn curat, a pus borș de cartofi cu costiță afumată în străchini iar fasolea prăjită aburea pe plită așteptând să ajungă în gurile pofticioase, însoțită de cunoscutele murături moldovenești. într-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
își primise porția pentru dimineața aceea. înainte de a începe mîncarea, toți ascultă în picioare rugăciunea rostită de cei mari, își fac semnul crucii și se așează să mănânce. La terminare mulțumesc Domnului făcându-și semnul sfintei cruci și rostesc către gospodina Maria „ sărut mâna pentru masă, c-a fost bună și gustoasă” iar Costache adaugă, hâtru, privindu-și nevasta „și hazaica frumoasă”. Zâmbetul finuț al Mariei mulțumește pentru vorba frumoasă rostită de bărbat. Fiecare apoi se îndreaptă spre treburile hotărâte înainte
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
privire plină de căldură și inteligență. Urmase cursurile școlii primare din satul natal, Cursești-Deal, dar datorită prejudecății părinților ce spuneau că băieții trebuie să învețe carte pentru că fac armata și merg în lume iar fetele care trebuie să devină bune gospodine n-au nevoie de multă știință de carte, nu frecventase cu asiduitate cursurile școlii ci a stat mai mult pe lângă casă. Trecerea prin școală i-a fost înlesnită de plocoanele ce le primeau învățătorii de la părinții ei, adică brânză proaspătă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Pungești. Costache era bine pregătit, făcuse și cîteva clase secundare dar nu avea timp să se ocupe de pregătirea copiilor iar Maria se străduia uneori să le explice unele cunoștințe ce le citea din cărțile lor. Printre ocupațiile ei, ca gospodină a casei se număra și îngrijirea „bătrânilor de diladeal”, adică părinții luiCostache, Ion și Ruxanda, care adesea erau bolnavi. Le pregătea de mâncare, le îngrijea cele câteva orătănii din ogradă, le spăla așternuturile și îmbrăcămintea și îi vizita aproape zilnic
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
sunt acasă și la răspunsul afirmativ, deschise cu atenție ușa să intre Emilia care ținea cu amândouă mâinile oala cu lapte, oală tot din pământ ars dar mai încăpătoare decât suratele lor de un litru și jumătate și în care gospodinele pun laptele la prins. Bunica Ruxanda era în fața sobei și trăgea jarul cu cleștele de foc, acesta având două urechi răsucite de ciocanul fierarului care îl meșterise, iar bunicul pregătea lampa pentru a o aprinde, adică potrivindu-i fitilul să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
se taie felioare subțiri, care se usucă la soare și se pun apoi la păstrare în poduri, întinse în straturi subțiri. Oamenii și în special copiii se dau în vânt după asemenea gorgoase. Prunele uscate sau afumate sunt pregătite de gospodine cu costiță de porc afumată. Mihăiță porni spre casă ținând strachina plină cu amândouă mâinile și după ce intră o puse pe masă lângă oala cea mare. în timp ce ei erau ocupați cu adusul prunelor, bunica Ruxanda vorbi pe îndelete cu nepoata
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
români dar și evrei care au sprijinit material acțiunea, prin aprovizionarea cu toate cele necesare celor trei etape de desfășurare a evenimentului. Un rol deosebit l-au avut gospodarii satului, feciorii și fetele lor, care așteptau cu nerăbdare asemenea eveniment. Gospodinele satelor se îngrijeau în pregătirea de bunătăți, cozonac, pască, ouă roșii, prăjituri, care mai de care mai gustoase, întrecîndu-se între ele. Toate acestea erau menite să asigure reușita primei părți a evenimentului dar și partea a doua, adică serbarea câmpenească
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
frumos, ba mai mult, am auzit că sunt și lăudate ca „artiste”, și bine văzute în acest târg. Dar datorită neterminării nici a celor șapte clase câte se puteau face în Pungești, nu au alt viitor decât să devină bune gospodine. - Mihai,vorbești despre frații și surorile tale; ne bucurăm că te preocupă viitorul lor. Dar nu ne-ai vorbit destul despre tine. Ai douăzecișișapte de ani. E adevărat, acum suntem în război și nu prea e timpul de însurătoare. Dar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
noi era încă liniște, în timp ce în zilele următoare frontul se stabilizează pe linia Chișinău-Iași. În ajunul plecării merg la un cantonament provizoriu și vreau să fac o baie, să ajung curat acasă. Ordonanța face totul folosind albia de rufe a gospodinei respective. Cum râia era un fenomen aproape general la populația civilă, prin baia făcută mă capăt cu o râie în toată regula. Până dimineața eram ciucure de râie, fapt ce mă determina să opresc la Bârlad și să-mi procur
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
sala de festivități, urmând să-mi găsesc undeva un spațiu locuibil corespunzător. Am cerut sprijinul directorului pentru găsirea unei căsuțe, dând voie șoferului să meargă în drumul său. Căldură de iulie, miros accentuat de motorină. Aerisim, soția ia măsuri de gospodină cu răspundere față de bunul trai al familiei. Suntem cu o persoană în plus, deoarece din Buzău am luat o fetiță dintr-o familie numeroasă cu serioase lipsuri, în condițiile secetei catastrofale din acea vară 1946. Va fi tovarășa de joacă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
chiar în cadrul locuinței mele. În vară, ne bucurăm de vizitele surorilor și fraților soției, toți sunt încântați de casa noastră, de atmosfera caldă din casa noastră și chiar de o oarecare bunăstare, mai ales că soția avea excelente calități de gospodină. Fetița noastră era totul pentru părinți și pentru rudele ce ne treceau pragul. Aproape că nu am simțit trecerea vacanței și ne pregăteam să continuăm munca, fiecare la locul său. Anul școlar 1948-1949 aduce „Reforma învățământului”, extinzându-se învățământul de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
încurcat puțin planul instituției de a juca până pe data de 22 decembrie. De luni de zile nu am prezentat mai mult de două spectacole, sala fiind încontinuu închiriată, și brusc înaintea sărbătorilor, când studenții și elevii pleacă sau colindă, când gospodinele fac curățenie, spală, apretează, calcă, aprovizionează, când bărbații aleargă după brazi și vin, ne-am pomenit cu spectacole în fiecare zi aproape, doar cele trei, în care jucăm aceeași trupă. Motivul meu fiind temeinic, s-a renunțat la câteva reprezentări
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
către mașiniști, ci de către noi. În valizele care se vor transforma în decor se află recuzita, costumul. Ca și cum am coborât dintr-un tren și am venit în acest parc numai pentru noi nu pentru public. Femeile ruse nu sunt bune gospodine pentru că au înlocuit tot timpul sarcinile bărbaților care mereu au plecat. Dar au spirit de sacrificiu, se luptă pentru iubire. Rolul trebuie gândit. Obligatoriu. Trebuie să ne propunem continuu să nu ne repetăm (cel puțin la mine asta e un
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
și tinereții. Am condus-o de câteva ori până acasă, în cartierul Aurora din spatele grădinii Copou. Avea niște părinți simpatici, primitori, care-și vedeau de ale lor cu seriozitate, cinste și bună înțelegere. Tatăl era impiegat de mișcare CFR, mama gospodină. Mai avea o soră mai mare, studentă la medicină, una din frumoasele târgului, și o bunică din partea mamei. Străbunica din partea tatălui venise în Moldova cu un secol în urmă de prin zona Veneției, se căsătorise cu un cunoscut avocat ieșean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Lupta pentru supraviețuire!“ Blestemul bătăliei și al trudei readuce omul Înapoi la starea de zimbru, la obsesia de nebun a sălbăticiunii care mormăie disperată În căutarea hranei. Tu și cu mine am observat deseori licărirea de obsedat din ochii unei gospodine care-și face planuri În timp ce Își plimbă privirea peste alimentele dintr-o băcănie sau prin morga unui măcelar. Truditori ai lumii, Împrăștiați-vă! Vechile cărți greșesc. Lumea a fost creată Într-o duminică. 2 Pe parcursul anilor primei copilării a băiatului
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
care vizionarul Cagliostro le-a zărit În șanțul unei grădini regale. Iar și mai aproape de lac, vara, mai ales duminicile, locul era năpădit de trupuri omenești În diverse stadii de goliciune și solarizare. Numai veverițele și anumite omizi rămâneau Îmbrăcate. Gospodine cu tălpi cenușii ședeau pe nisipul cenușiu slinos, În costume de baie; masculi respingători, cu glasuri de foci, În slipuri pline de noroi, se zbenguiau prin jur; fete extrem de atrăgătoare, dar neîngrijite, menite să aducă pe lume peste câțiva ani
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
timp a și murit. Perete în perete, eram vecini cu familia Nicoriuc, în micul apartament al căreia se intra direct din stradă, ușa aflându-se chiar pe colț. Aveau un copil nu prea reușit, ea - femeie altfel foarte harnică, excelentă gospodină - se remarca printr-un debit verbal amețitor, iar el, de meserie electrician, o înșela copios și până la urmă a părăsit-o, dar nu oricum, ci rămânând în Elveția, unde se dusese în vizită la o rudă. Marea sa replică, dl.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
familia lui Ion și Șerbana Moise s-au născut șase copii: trei băieți și trei fete. Primul născut a fost tata. Sora cea mai mare, Zamfira, a fost căsătorită cu Gheorghe Gingărașu, un localnic; au avut cinci copii. Era bună gospodină, harnică, îndemânoasă la treabă, la lucrul de mână, la țesut, la împletit lâna, ambițioasă. Mi s-a părut totdeauna cam zgârcită și prea aspră cu copii ei. Avea stare materială bună. N-a școlit nici unul dintre copii. Pe toți
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
responsabilizat pe cei în ale căror mâini erau destinele noastre pentru a asigura condiții de trai decente celor care odată promovați erau obligați să se mute în comună. Ajutată în seara aceea de contabila de la primărie și de două femei gospodine din sat, am pregătit o masă tradițională pentru musafirii de la județ, care m-au anunțat că doresc să ne viziteze locuința modestă pentru a vedea cum m-am instalat. BUCURIA NESPERATĂ Ședința de instalare a durat puțin. Am primit mandat
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]