2,083 matches
-
Dumnezeu Persoanele sunt distincte însă fără ca această distincție să implice vreo inferioritate ... când se zice Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, unul este darul, una este și puterea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 6-7) „... Care a grăit prin prooroci ...” „Dumnezeu deschide gura proorocilor și-i umple de duhul vorbirii, cum se zice în acest loc: Eu voi deschide gura ta și te voi învăța ce trebuie să vorbești! Însă Dumnezeu vorbește și prin David: Pune-voi cuvintele
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de duhul vorbirii, cum se zice în acest loc: Eu voi deschide gura ta și te voi învăța ce trebuie să vorbești! Însă Dumnezeu vorbește și prin David: Pune-voi cuvintele Mele în gura ta (Ps. 80, 11). La fel grăiește și Pavel: Să-mi dea mie cuvânt când voi deschide gura mea (Efes. 6, 19). Dumnezeu deschide deci gura celor care vestesc cuvântului Domnului”. (Origen, Omilii la Cartea Ieșirii, omilia III, cap. II, în PSB, vol. 6, p. 71) „Din
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
minunat profet, dar mai bune spus, la învățătura Sfântului Duh!” (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XII, I, în col. PSB, vol. 21, p. 139) „Gurile profeților sunt gura lui Dumnezeu; iar o gură ca aceasta nu grăiește nimic la întâmplare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie la Serafimi, omilia a II-a, în vol. Omilii la Ana. Omilii la David și Saul. Omilii la Serafimi, p. 150) „Cred ... întru Una ... Biserică...” „Unitatea Bisericii o arată și Duhul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Bisericii - decât a nu fi legați întreolaltă, cu multă strășnicie și profunzime, ucenicii și dascălii, părinții și fiii duhovnicești, mai-marii și cei conduși de ei”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre Aquila și Priscilla; și că nu se cuvine să grăim de rău pe preoții lui Dumnezeu. Cuvântul 2, în vol. Cateheze maritale, p. 173) „Vrednicia Bisericii atunci strălucește, când credincioșii păstrează unitatea trupului ei”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre schimbarea numelor, cuv. IV, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
un cuvânt de-a ne atinge de această gingașă și frumoasă zidire, în care poate că unele cuvinte aparțin unei arhitecturi exotice, dar în ideea ei generală este însăși floarea sufletului etnic al românimii."102 În virtutea acestor ecuații ontologice, cuvântul grăiește adevărul chiar și atunci când vrea să-l ascundă. Sau mai ales atunci. Eminescu se reîntâlnește aici cu subterana dostoievskiană și cu subtilitățile inconștientului dezvăluite de Sigmund Freud, C.G. Jung sau de Jacques Lacan. Sub cuvântul Basarabia, rușii au vrut să
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
istorice": "în vremurile acelea eram singurul român din Regat care aveam putința și dreptul să vorbesc în numele Basarabiei românești", cu vulnerabilitatea de a bea "până la fund paharul umilinței", de a fi trimis la eșafod, sfâșiat în bucăți, "fiindcă prin mine grăiau toate generațiile stinse în robie și nemângâiere, memoria fraților de luptă pieriți în furci și în ocnele uitate ale Siberiei."194 A rămas să-și ducă blestemul și sub ocupația germană din București, ziarul Lumina având drept scop să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
frați. Adevărul e că Basarabia s-a simțit abandonată de mai multe ori în cursul ultimelor două secole: la 1812, la 1878, la 1917, la 1940 și la 1989. Versurile unor Grigore Vieru (Ridică-te!) și Dumitru Matcovschi (Basarabia, 1986) grăiesc asupra acestui dramatic adevăr: "Trecută prin foc și prin sabie,/ furată, trădată mereu (s.n.),/ ești floare de dor, Basarabie,/ ești lacrima neamului meu." (Basarabia). Numai intelectuali de talia lui Eminescu, Stere, Iorga, Gheorghe I. Brătianu, Paul Goma ș.a. și un
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
strâns de convingerea sa că totul este sub controlul lui Dumnezeuo, în ciuda nebuniei și răutății oamenilor din jur5. Și exclamă: "De voi intra la judecată cu Tine, Doamne, dreptatea va fi de partea Ta, și totuși, despre dreptate vreau să grăiesc cu Tine: Pentru ce calea necredincioșilor este cu izbândă și pentru ce toți călcătorii de lege sunt în fericire?"p. Însă Ieremia este și profetul speranței. Dumnezeu îl vestește că exilul în Babilon va lua sfârșit și că într-o
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Eminovici: "Trăia bine cu bădica 'neu, cu Costache Gireadă și cu Costache Cărăușu, că erau cam de-o baie. Venea pe la noi și-l scotea din minte pe bădica, să facă gioc. Îi plăcea să vadă lumea veselă și să grăiască tot vorbe de-a noastre. El da țidulă pentru rachiu. Aveau ei un crîșmar, Șmil, cu care se înțelegea, în ascuns. Crîșma era într-un bordei, colo peste gard, cam unde-i ocolul gițeilor. Cîntau trei ursari: doi cu cobza
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
moartea acestei nenorocite, I. Păun-Pincio a văzut, într-o dimi neață, cum pe Strada Teatrului din Botoșani se scoteau în vînzare cîteva lucruri ale ei: o canapea, vreo două sofe, niscaiva cărți și cîteva lucruri, toate vechi, toate hîrbuite, care grăiau lumii de sărăcia, de mizeria în care au trăit cei care le-au avut315. Bineînțeles că le vindea Aglaia Drogli. La 2 decembrie 1889, avocatul Athanasie At. Gheorghiu a trimis somații, prin agentul judecătoresc, la toți moștenitorii defunctului Christea Marinovici
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
aici, chiar dacă eidolon-ul lui Agamemnon nu apare niciodată, regele mort nu este mai puțin prezent, el care aude totul în lăcașul lui subpământean, el al cărui psyche „plutește” prin preajmă, aidoma fantomei lui Polidoros în Hecuba. Prin gura lui Oreste grăiește Agamemnon: „Vorbește ca și mine”. De asemenea, și în Oreste a lui Euripide, chiar dacă eriniile nu sunt reprezentate pe scenă ca în Eumenidele lui Eschil, ele există totuși în privirile halucinate ale lui Oreste, victimă a propriilor obsesii, târât într-
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
lor protectoare sau acuzatoare. Ambivalență a tăcerii și a vorbei, a inanimatului și a animatului, a corpului de piatră ca non-corp și ca substitut al corpului neînsuflețit sau al corpului zeilor. Statuile prind viață când se întorc morții sau când grăiesc zeii. E felul de a se manifesta al fantomei celor dintâi sau al apariției supranaturale a celor din urmă. Prin urmare, va trebui ca, în analiza tragediei, să ținem seama de această strânsă legătură dintre statuie, pe de o parte
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
iar vorbele fantomei ce-și povestește moartea par a deschide calea unei rememorări („Remember me...”) sprijinite pe adevărul revelațiilor despre trecut. Totuși discursul lui rămâne obscur, încâlcit, uneori indescifrabil. Căci, după cum recunoaște el însuși, nu îi este deloc ușor să grăiască limpede, când chiar și cel mai neînsemnat cuvânt ce-ar zugrăvi tragica-i experiență - a suferinței și a morții - ar fi de neîndurat pentru sufletul omenesc. Și apoi, ce sunt toate acele păcate de neiertat pe care le-ar fi
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
tradițional”, populat de strigoi și de fantome, dar și aici morții vorbesc ori stau de vorbă cu cei vii. Asistăm și la o veritabilă scenă de evocare, chiar dacă la sfârșitul ei fantoma, eidolon-ul, nu se înalță deasupra mormântului. Mortul va grăi însă prin gura unui om viu, devenit din acea clipă Gura (altfel spus, „purtătorul de cuvânt”), Gura-mesager a umbrei nevăzute. În comentariile pe marginea acestei lungi scene, Genet își exprimă preocuparea și dorința de a înscrie replicile Gurii într-o
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
heraldică. Ne uluia știința lui în privința blazoanelor tuturor familiilor nobile din Europa. Memoria lui era prodigioasă, ca dealtminteri și a fratelui și sorei lui mai mici. Se plimba prin salon cu mâinile la spate, ridica bărbia, își țuguia buzele și grăia cu tremur în glas: «Eu cobor din ilustra familie a conților italieni Cavacioni». (Nu putea să pronunțe litera „r” și spunea „v”). Se oprea brusc, ne măsura condescendent, își ferea gâtul de gulerul înalt și scrobit, și continua să viseze
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
lumii Începe de la o perlă primordială, după care Dumnezeu Îi dă viață lui Pir-Benyamin sau Jibrayil (arhanghelul Gabriel), care nu-și recunoaște creatorul. Atunci cînd Dumnezeu i se adresează, Gabriel Îi răspunde asemenea demiurgului gnostic: „Nu știu cine ești, tu care Îmi grăiești În taină; căci eu sînt o ființă liberă În lume și mai mult nu știu. Nimeni nu are putere asupra mea și, În afară de mine, nu cunosc pe nimeni”69. Însă după ce, din cauza ignoranței sale, rămîne fără aripi, arse de focul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Totuși, această glorie hipercosmică Îl așează de drept În fruntea Arhonților: „Iată de ce s-a numit el Însuși Dumnezeu, căci era din cale afară de mîndru de locul de unde ieșise”42. Într-adevăr, „este nelegiuit În nebunia dintr-Însul, căci a grăit: «Eu sînt Dumnezeu și nu există alt dumnezeu În afară de mine», neștiutor cum este de izvorul lui, de locul de unde a venit”43. După ce creează Hebdomada planetară, Ialdabaot le dă planetelor masculine parteneri feminini: Providența, Divinitatea, Stăpînirea, Gelozia, Regalitatea, Inteligența, Înțelepciunea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
purcezîndu-se la aceasta În urma unei gigantice orgii și printr-un șir nesfîrșit de Întinări. 3. Crearea omului În „urzelile sale perverse”, Marele Arhonte Saklas (În siriană Ashaqlun, În pahlavi Az, amintind de monstrul primordial al zoroastrismului - Azi Dahaka) „le-a grăit celor care Îl Înconjurau: Ce credeți voi despre Lumina aceasta mare ce se Înalță? Uitați-vă cum zguduie cerul, cum răstoarnă cele mai multe Puteri! În aceste condiții, ar fi mai bine să-mi dați mie partea de Lumină pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Montaillou auzise de la el aceeași versiune a mitului căderii Îngerilor pe care o povestea și tatăl său. Jacques era un povestitor mai iscusit și se oprea mai mult asupra „tunicilor, adică a trupurilor din pămîntul uitării”75: „Sfîntul Părinte le grăi spiritelor căzute: «Voi aceștia o să aveți tunici Întoarse, de diverse feluri, căci o să mergeți din tunică În tunică pînă ce veți ajunge Înapoi la tunica În care veți fi după dreptate și adevăr, În care vă veți putea mîntui»”76
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a cînta; ciocîrlia; ciripește; citește; clape; clasic; compune; cucul; cucuveaua; da; dar; descîntă; dicta; distruge; doini; dragoste; drăguț; duet; durere; emoție; se exprimă; expunere; fain; fals; flaut; fluiera; fredonează; frumusețe; gen; la ghitară; gîndire; glas melodios; glăsui; Gloria Mielului; a grăi; grăiește; harpie; hip-hop; horă; Ioana; a imita; interpret; a interpreta; intonare; intonație; iubăreț; încînta; încîntare; încîntător; înflori; îngîna; îngînare; jalnic Ana; a juca; lăutar; lăutari; libertate de exprimare; liniște; a liniști; liniștit; lucra; lume; Manciu; mașină; mereu; mesaj; meserie; mimează
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cînta; ciocîrlia; ciripește; citește; clape; clasic; compune; cucul; cucuveaua; da; dar; descîntă; dicta; distruge; doini; dragoste; drăguț; duet; durere; emoție; se exprimă; expunere; fain; fals; flaut; fluiera; fredonează; frumusețe; gen; la ghitară; gîndire; glas melodios; glăsui; Gloria Mielului; a grăi; grăiește; harpie; hip-hop; horă; Ioana; a imita; interpret; a interpreta; intonare; intonație; iubăreț; încînta; încîntare; încîntător; înflori; îngîna; îngînare; jalnic Ana; a juca; lăutar; lăutari; libertate de exprimare; liniște; a liniști; liniștit; lucra; lume; Manciu; mașină; mereu; mesaj; meserie; mimează; cu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
comunicație; concept; copii; corect; creație; creion; crud; cunoștințe; curat; cuțit; cuvinte; dar; declarație; definiție; DEX; dicție; dispoziție; domol; dorință; drept; dumnezeu; dur; fără el nu putem exista; Eminescu; entitate; enunț; exemplu; de fier; filologie; franceză; frumusețe; furculiță; gest; gîndire; gogoși; grăi; grăire; greșit; gura; gură; iarbă; idei; important; impresie; inimă; interesant; iubire; îmbinare; învățare; joc; legătură; de legătură; legături; la locul lui; lecții; liber; lichid; limba; limba română; lingvistică; lucru; mai multe litere; melesteu; metaforă; minciună; minte; minune; mit; mod de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prostii (6); secret (6); taci (6); opinie (5); poveste (5); tare (5); transmite (5); veste (5); vorbăreț (5); exprima (4); gură (4); rostește (4); tot (4); buze (3); comunica (3); curaj (3); da (3); dialog (3); discurs (3); explica (3); grăiește (3); lucruri (3); multe (3); povestește (3); discuție (3); acum (2); adresare (2); afirmă (2); ascult (2); cunoaște (2); declara (2); descărcare (2); dictează (2); direct (2); drept (2); eliberare (2); frumos (2); gîndul (2); grai (2); grăi (2); grăire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
explica (3); grăiește (3); lucruri (3); multe (3); povestește (3); discuție (3); acum (2); adresare (2); afirmă (2); ascult (2); cunoaște (2); declara (2); descărcare (2); dictează (2); direct (2); drept (2); eliberare (2); frumos (2); gîndul (2); grai (2); grăi (2); grăire (2); informații (2); interesant (2); împărtăși (2); încredere (2); laudă (2); minciună (2); mult (2); orice (2); poezie (2); povești (2); a relata (2); rostire (2); sfaturi (2); a ști (2); trădare (2); verb (2); vorba (2); vorbire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3 purceluși; ciorbă; cînepă; copia; a copia; în corn; da jos; a dărîma; descoperă; dicta; din greu; dispare; disprețui; dragoste; duce; ecler; elibera; eliberare; eliminare; examen; existență; a expira; fălci; floare; fluiera; în foc; focul; friptură; fulg; fumează; în fund; grăi; greoi; gumă; hîrtie; iarnă; iaurt; în iaurt; imagina; imagine; indiferent; inimă; insecuritate; inspirație; inspiră; instrument; insufla; intens; iradiere; împărtășire; înecat; a înteți; întruna; lapte; lenjerie; a lua aer; luat; în lumînare; lumînarea; magie; melancolie; miroase; miros urît; a mirosi; mîncare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]