7,204 matches
-
păruse? Gândul la comoara din mină nu-i dădea pace, aurul îl chema din nou acolo. Privi în jurul său și, ridică de jos o ladă goală, veche, dar care părea destul de solidă. Își adusese sculele în ea, săptămâna trecută. În graba cu care fugise afară, lanterna îi scăpase din mâini și probabil se rostogolise undeva înăuntru. Nu-i nimic, mai avea una și apoi, felinarele agățate de pereți erau toate la locul lor. Avusese grijă să le umple cu petrol încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se întoarcă spre el. I-am văzut data trecută când am fost aici cum procedează, îi explică Cristi, luându-i talerul din mână. Crezi că vom găsi ceva important aici? întrebă Ileana. Nu știu. E clar că au plecat în grabă, declară polițistul. Asta știam deja, de când ne-am întâlnit cu ei pe drum. Nu cred că vom afla mare lucru, recunoscu el apoi, după ce mai aruncă o privire spre fosta tabără. Și atunci, ce căutăm aici? Trebuia să începem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
subțire cu care se îmbrăcase dimi neață, era ud în spinare. Însă noaptea stătea să vină iar dacă pe deasupra mai și începea să plouă, i-ar fi prins bine o haină mai groasă. Straiele primite de la Calistrat rămăseseră acasă, în graba cu care plecase, uitase să le mai ia. Când văzuse cum era îmbrăcat, moșul strâmbase din nas dar nu făcuse nici un comentariu. Un firicel de vânt se stârnise din senin răsfirându-i părul. Își ridică fruntea în sus, cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
casnic stupid în urma căruia își pierduse viața. Oricât se străduise Boris să aranjeze lucrurile, Mihailovici știa că nu mai poate sta mult acolo. Pentru moment reușise să scape cu fața curată, dar trebuia să părăsească țara fără întârziere. Plecase în grabă, lăsând în urmă o mulțime de bunuri și mai ales bani. După ce trăsese linia și își făcuse socotelile constatase că îi mai rămăseseră numai puțin peste două sute de milioane de dolari. Era o lovitură puternică dar nu mai avea importanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
împrejmuirea de lângă Râpa Dracului. Drumul nu fusese ușor și durase chiar mai mult decât estimase mercenarul șef. Era cât pe ce să îi surprindă noaptea pe munte. Abia reușiseră să ajungă acolo când înserarea începuse să se lase. Plecaseră în grabă, gonind ca disperații la vale. Dimineață, se întorseseră cu toții ca să ducă la bun sfârșit operațiunea. În sfârșit trecură podul și așezaseră capcana la locul ei. Nu se mai grăbeau, Boris nu era dispus să lase la voia întâmplării nici un detaliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Însuflețire și har de tinerii cu ochi albaștri și blajini, Încît lumea ajunsese să-i creadă. CÎnd un neadevăr este rostit cu neostoire, lumea Începe să creadă. Căci oamenii au nevoie de credință. Așa că mulți tineri și-au pus În grabă crepidele și-au pornit-o pe urmele lor. Unii se mai Întorceau În cătunul lor după un an-doi, alții după zece, vlăguiți de-atîta drum și cu bărbile Înspicate, acum și ei glăsuiau cu vocea stinsă, ținînd mîinile Încrucișate pe piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
bun prilej de a întâmpina această aniversare cu o carte despre acei oameni și urmașii lor, pe care cei de dinaintea mea n-au putut s-o facă când s-au împlinit 200 de ani, în 1984. Acum veți fi înțeles graba cu care am acționat și insistența de a culege datele atât de necesare pentru a scrie o lucrare de mari dimensiuni. în finalul acestor destăinuiri și mărturisiri, se cuvine să amintesc că fratele meu, generalul Gheorghe Cernat, mi-a pus
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
multele colțuri ale Barcelonei unde secolul al XIX-lea Încă nu-și primise vestea pensionării. Scara din piatră urca dinspre o curte interioară de palat pînă la o rețea fantomatică de galerii și saloane de lectură unde invenții precum telefonul, graba sau ceasul de mînă erau anacronisme futuriste. Portarul, ori poate că era doar o statuie În uniformă, abia dacă a clipit la sosirea mea. M-am strecurat pînă la primul etaj, binecuvîntînd paletele unui ventilator care susura printre cititorii adormiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
zilele acestea, ca prin minune, nu miroase nici a clor. Înaintam cu pas ușor, driblînd lustragii, conțopiști care se Întorceau de la cafeluța de dimineață, vînzători de lozuri și un balet de măturători ce păreau să curețe orașul cu penelul, fără grabă și cu tușe poantiliste. Încă de pe atunci, Barcelona Începea să se umple de automobile, iar În dreptul semaforului de pe strada Balmes am văzut postate, pe ambele trotuare, cvadrigi de amploiați cu pardesie cenușii și privirea Înfometată, mîncînd din ochi un Studebaker
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
care au fost deschise ușile secțiilor de votare și cozile au început să se miște, casetofoanele nu putuseră să capteze mai mult decât fraze nesemnificative, comentarii extrem de banale despre frumusețea dimineții și temperatura blândă sau despre micul dejun înghițit în grabă, scurte dialoguri despre chestiunea importantă a copiilor care trebuiau lăsați în siguranță în timp ce mamele veneau să voteze, A rămas tatăl să aibă grijă, unica soluție era să facem cu schimbul, acum sunt eu aici, după aceea va veni el, sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
trăiți în altele, Să ne întoarcem la sare și la speranță, ce cantitate din aceasta din urmă ar fi bine să se pună ca să nu devină insuportabil ceea ce se așteaptă, Vă simțiți obosit, Vreți să mergeți acasă, Nu vă grăbiți, graba e cel mai prost sfătuitor, nu te poți gândi bine la răspunsurile pe care le vei da, iar consecințele care decurg de aici pot fi cele mai rele, Nu, nu sunteți pierdut, ce idee, după cum se vede încă n-ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
nu părea înclinată să se plece, nici să renunțe la ceea ce considerase drept și exprimase prin vot, simplul drept de a nu urma nici o opinie stabilită prin consens. Unii observatori, în general corespondenți ai mijloacelor de comunicare străine trimiși în grabă pentru a acoperi evenimentul, așa se spune în argoul profesiei, și, prin urmare, cu puține menajamente pentru idiosincraziile locale, comentară cu nedumerire absența totală a conflictelor între oameni, deși s-au constatat, și imediat au fost dovedite ca atare, acțiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
un miracol faptul că spuseseră pe mâine și iată că a devenit o certitudine ceea ce nu fusese decât o problematică posibilitate. Primarul se urcă în mașină. Se ducea să dea o raită prin oraș, să-i privească pe trecători, fără grabă, staționând din când în când și coborând ca să meargă puțin pe jos, să asculte ce se vorbea, în fine, să ia pulsul orașului, să-și dea seama de forța marii febrei aflată în fază de incubație. Din lecturile copilăriei își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
de a descoperi ceea ce poate fi de folos ideilor noastre. Ministrul apărării și cel de interne schimbară priviri indignate, numai asta le mai lipsea, să fie nevoiți să audă laude la adresa inteligenței unui trădător renegat. Ministrul de interne mâzgăli în grabă câteva cuvinte pe o hârtie pe care o trecu celuilalt, Flerul meu nu mă înșela, îi bănuiam pe tipi de la începutul acestei istorii, la care ministrul apărării răspunse pe aceeași cale și cu aceleași precauții, Am vrut să infiltrăm oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
de desensibilizator magnetic. Nu vom întârzia să aflăm că, la o oră stabilită, senzorii electronici din acest segment de încercuire vor fi deconectați timp de cinci minute, durată considerată mai mult decât suficientă pentru ca trei bărbați, unul câte unul, fără grabă și fără să se precipite, să traverseze bariera de sârmă ghimpată, care, în acest scop, a fost azi tăiată în mod corespunzător pentru a evita sfâșierea pantalonilor și pentru a feri pielea de zgârieturi. Soldații armatei vor ajuta la repararea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Fiți liniștit, albatros, nu știu karate, dar știu ce fac, Intrați cu pistolul în mână, umpleți-i de căcat, faceți-i să se cace pe ei de frică, Da, albatros, O să mă ocup deja de decorația dumneavoastră, Nu e nici o grabă, albatros, încă nici nu știm dacă voi ieși viu din acțiunea asta, Ei, asta e sigur, papagal-de-mare, am toată încrederea în dumneavoastră, știam eu bine ce fac când v-am desemnat pentru această misiune, Da, albatros. Se aprindeau felinarele pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
din care faci parte. Asta îți oferă o cantitate imensă de respect de sine. Ai automulțumirea curajului fără neplăcerea primejdiei. Dar dorința de aprobare este probabil instinctul cel mai profund al omului civilizat. Nimeni nu se repede cu mai multă grabă să capete adăpostul respectabilității decât femeia neconvențională care s-a expus săgeților și pietrelor decenței ultragiate. Nu-i cred pe oamenii care spun că nu le pasă câtuși de puțin de opinia semenilor lor. Asta este doar o bravadă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Am să mă străduiesc și mai tare să te fac fericită“. „Scoală-te, Dirk. Te faci de râs în ultimul hal.“ Se ridicase cu greu în picioare dar n-o lăsase să plece. „Unde te duci?“ îi spuse el în grabă. „Nici nu știi în ce hal e locuința lui Strickland. N-ai să poți să trăiești acolo, o să fie îngrozitor.“ „Dacă mie nu-mi pasă, nu văd de ce ți-ar păsa ție?!“ „Mai zăbovește o clipă. Trebuie să-ți vorbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de îndurare atunci, nici măcar îngăduință. Are doar o iritare nebunească. Blanche s-a oprit brusc și l-a pocnit pe bărbatu-său în obraz cât de tare a putut. A profitat de năuceala lui ca să fugă și a urcat în grabă scările până în atelier. De pe buze nu i-a ieșit nici o vorbă. Când mi-a relatat toate acestea și-a dus mâna la obraz ca și cum ar mai fi simțit lovitura, și în ochii lui era o durere sfâșietoare, îngemănată cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
unii bărbați femeile. Mi-am manifestat compasiunea față de Tiaré și am remarcat cu multă emoție că bărbații au fost întotdeauna niște impostori, apoi am rugat-o să-și reia povestirea despre Strickland. — „Ei, i-am zis eu, nu e nici o grabă, gândește-te bine și pe îndelete. Ata are o cameră foarte drăguță în atenanse. Trăiește cu ea o lună și vezi dacă-ți place. Să iei masa aici. După o lună, dacă te hotărăști că vrei s-o iei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
roadele pământului, venind prea rar la Papeete. În apropiere era un pârâu în care se scălda, iar uneori mai avea și ce pescui. Când venea bancul de pești, băștinașii se îngrămădeau cu sulițele și țipând zgomotos, străpungeau vietățile speriate în graba lor de a ajunge la mare. Uneori Strickland cobora până la recifurile de corali și se întorcea cu un coș de peștișori mici și colorați, pe care Ata îi prăjea în unt de cocos, sau cu câte un homar. Iar uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de două ceasuri pe terenul Îmbibat cu apă, Împiedicându-se În armurile grele și străduindu-se să Înainteze printre băltoace. Dante Alighieri, purtând Însemnele prioratului, mergea Înaintea grupului, la vreo douăzeci de pași. - Priorule, așteaptă, mergi mai Încet. De ce atâta grabă? horcăi bargello, șeful poliției, un bărbat bondoc, acoperit de o armură care Îl făcea să arate și mai dizgrațios. Bargello alunecă, În tentativa de a-l ajunge din urmă. - Acela e turnul de la Santa Croce... ăsta ar trebui să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
la Întâmplare, murdare de sânge. Dante se apropie repede, apucându-se să le examineze. În timp ce verifica grijuliu țesătura, simți ceva moale Într-un buzunar interior. Era o foaie Împăturită, cu câteva semne trasate pe ea. Recunoscu un octogon, schițat În grabă cu pana, cu niște cruciulițe pe unele din vârfuri. Iar alături cuvintele: „Templum lucis, haec arca thesauri Federici”. „Acesta este templul luminii, sipetul comorii lui Frederic”. Iar mai apoi o frază scurtă În limba populară: „Aici se va deschide poarta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
atingă brațul drept. Sub haine, Îi dibui rezistența solidă a mușchilor, ca și când trupul i-ar fi fost mai tânăr. Marcello se retrăsese din instinct, de parcă s-ar fi ferit să fie atins de poet. - Iartă-mă, messere, zise el În grabă surprinzând expresia de uimire a priorului. E un vechi obicei de-al meu, căpătat de pe vremea când vindecam leproșii, peste mare. - Ai de gând să te Întorci la gazda dumitale? Îl Întrebă Dante. - Da... dar orașul vostru s-a schimbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
salut, bolborosind ceva. - Ce te poartă prin părțile astea, Colonna? Nu ești prea departe de drumul spre Roma? - Cetatea mea stă neclintită pe colinele ei de douăzeci de secole și așa va rămâne pentru Încă multe secole. Nu-i nici o grabă să ajung acolo, dacă ținuturile voastre tot abundă În vânat, exclamă tânărul, scoțând din traista șeii un iepure plin de sânge. - Nu pare cine știe ce trofeu, pentru patru bărbați vânjoși, observă priorul, arătând spre Însoțitorii lui Franceschino, care se țineau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]