3,347 matches
-
clasei), fie individual, În ritmul propriu și independent de ceilalți, asemenea produse didactice. Bineînțeles, impactul acestor inserții tehnologice asupra calității instruirii este În funcție de calitatea respectivelor Înregistrări, de măsura În care proiectarea acestora are În vedere Încorporarea diferitelor medii statice (text, grafică, imagine) și medii dinamice (audio, tehnici video, animație). Este o modalitate care se extinde pe măsură ce tot mai multe școli sunt echipate cu calculatoare ori Își organizează laboratoare de Învățare dotate cu calculatoare. Pentru a Înțelege avantajele unei activități de predare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o largă deschidere spre cunoaștere. Eficacitatea acestui tip original de rețea constă nu numai În performanțele proprii ale calculatoarelor, ci și În comunicarea care se instituie Între conectanții ei. O comunicare În esență multimedia (care Îmbină textul cu imaginea și grafica, cu sunetul și cuvântul) și interactivă sau dialogată, totodată (Cerghit, 2002). Internetul (NET sau Cyberspace) s-a dezvoltat considerabil după 1980 odată cu apariția computerului tradițional - PC - și deci a posibilităților conectării la rețea a persoanelor particulare. Din punct de vedere
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
imaginar (Cerghit, 2002). c) Caracteristici și avantaje semnificativetc "c) Caracteristici și avantaje semnificative" Grație acestei integrări Într-un sistem unitar de instruire IAC+Internet, Învățarea electronică Își permite să opereze cu o mare varietate de medii (mijloace) de Învățare: text, grafică, imagine statică și animată, sunet, filme scurte etc. și În modul hiperlink (de legături multiple). În felul acesta apare posibilitatea recurgerii la foarte multe soluții metodologice (metode), rezultat al integrării unor asemenea tehnologii. Cum s-ar spune, materialele de Învățare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Tot subiectivă este și aprecierea echilibrului dintre necesitatea instrumentalizării cu efect simplificator asupra interpretării realității și necesitatea unei reflectări corecte a acestei realității. Prima matrice de portofoliu, lansată de cabinetul de consultanță Boston Consulting Group (BCG), vizualizează simbolic, cu ajutorul unei grafici bidimensionale, raportul în care se află afacerile unei firme față de mediul extern. Reprezentarea grafică este un caroiaj în interiorul căruia se stabilește poziția unei afaceri, marcată printr-un cerc, prin coordonatele calculate pe baza segmentului relativ de piață deținut de aceasta
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
investiții unde oamenii „se mișcă cu talent” și atașată discret pe o serie de etichete ale unor sisteme IT. Sigla a devenit o marcă de firmă cu „putere de circulație”, căpătând notorietate pe măsură ce numărul realizărilor grupului de firme a crescut. Grafica simplă, albastră pe fond alb, sugerează transparență și claritate în acțiune, ca atribute care îi pot fi asociate. Mașinile firmei, chiar și cele ale executivilor, expun sigla la vedere, ca semn de apartenență la o mare familie. Artefactele vizibile create
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
financiar à l’americaine. Se remarcă și corelarea între culoarea dominantă a imaginilor filmului publicitar și culoarea etichetei care se găsește pe ambalajele produsului. Emblematicul „munte de apă”, care în clip este transportat în mijlocul unui oraș, apare stilizat într-o „grafică cu cheie” și pe etichetele sticlelor de apă minerală. Nu în cele din urmă, orașul de fundal al clipului este Bucureștiul. Traseul „muntelui de apă” este prin centrul orașului, reprezentat printr-un element arhitectural simbolic, clădirea sediului central al CEC
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
produs cultural” prin toate particularitățile sale. Inițial, „produsul cultural” Coca-Cola a fost băutura și sticla-contur asociată, apoi, cu trecerea anilor, rolul de „produs cultural” a revenit firmei și sistemului său. Cele mai importante artefacte ale culturii organizaționale rămân numele și grafica sa, culoarea și sticla-contur, care sunt inseparabile în majoritatea combinațiilor, chiar dacă și unul singur dintre aceste elemente poate sugera tot restul. Pe parcursul a mai mult de un secol, TCCC și-a stabilizat o cultură organizațională care și-a adus o
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
educațional care implică competențe specifice în sectorul predeterminat, includerea lor pe piața muncii, deci, integrarea socială, datorită achiziției unei mentalități întreprinzătoare și a independenței în muncă. Sunt numeroase societățile create la sfârșitul proiectelor formative, în diferite sectoare, cum ar fi: grafică computerizată, sectorul multimedia, organizarea evenimentelor, sectorul producțiilor cinematografice și de televiziune, consultanță pentru societăți, sectorul modei și, în special, sectorul social. În ultimii ani s-a afirmat, de asemenea, implicarea Consorțiului în domeniul economic și cel al asistenței sociale, contribuind
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de desen la școli generale din Roșiori de Vede. După 1990 devine redactor la cotidianul „Teleormanul liber” și consilier al Inspectoratului de Cultură din județul Teleorman, lucrând totodată ca pictor restaurator de monumente religioase. Participă cu lucrări de pictură și grafică la expoziții de grup și, din 1993, are și expoziții personale. Debutează cu versuri în „Luceafărul” (1970). Colaborează la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri”, „Familia”, „Tomis”, „Teleormanul”, „Tribuna Teleormanului” ș.a. Redactor la „Pagini teleormănene” (1988-1989), redactor-șef la „Carul solar
LUPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287934_a_289263]
-
Narly) etc. Ultima pagină este consacrată unei reviste a revistelor, cu numeroase ieșiri polemice. În fiecare număr, din loc în loc, sunt citate versete din Evanghelii sau pasaje din Emil Cioran, Nae Ionescu, Traian Brăileanu, Vasile Pârvan, C. Breazul ș.a., iar grafica e semnată de Rudolf Rybiczka. Cei de la I. militează, la început mai timid, apoi din ce în ce mai înflăcărat, pentru românism (un românism care să nu însemne întoarcere la sămănătorismul antebelic), naționalism, specific național în artă (opus libertinajului), religiozitate și morală, ca arme
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
sculptor, pe Dimitrie Paciurea. În mediul literar (la „Revista copiilor și a tinerimii”, unde debutează în 1919 și unde îndeplinește și funcția de corector, la „Adevărul literar și artistic”, „Rampa”) pătrunde grație înzestrării lui pentru desen. Curând se afirmă în grafica publicistică, ilustrând texte de prin reviste, precum și cărți pentru copii (cum ar fi Haplea de N. Batzaria). Un timp lucrează într-un atelier de reclame ilustrate. Îndemnat de V.I. Popa, se apucă să scrie, în special literatură pentru cei mici
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
timpuri de asuprire străină.” Prin asumarea continuității față de periodicul budapestan, apoi sibian, și față de revistele ardelene în general, G. se situa principial pe linia orientării literare tradiționale. Acest sens orientativ se declară - în primele numere mai ales - fără echivoc în grafica revistei. Pe copertă, sub caligrafia delicată a titlului, e înfățișat un chip de tânăr îngândurat, cu frunte și plete eminesciene: un „luceafăr”. În interior, desenele, vignetele perpetuează motive patriarhale: peisaje cu copaci, o fată așezată la o margine de lac
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
religiozitate creștină în variantă precis ortodoxă e cea din poeziile lui Nichifor Crainic. Pictural, orientarea estetică propusă de „Gândirea” a fost realizată - în latura etnologică, cu doar vagi implicații religioase - de Francisc Șirato, Ioan Theodorescu-Sion, Rodica Maniu. Eminamente ortodoxistă e grafica lui Anastasie Demian. De o muzică gândiristă și ortodoxistă nu se poate vorbi, dar G. Breazul pledează pentru valorificarea modernă a melosului ritual, cultic. În concluzie, g. poate fi caracterizat ca fiind, în expresia lui ideologică, autohtonism, etnicism și tradiționalism
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
număr, versuri populare dintr-o „colecție mai veche”, fără a se specifica sursa. Rubrica „Bibliografie”, ce menționează noutățile literare, anecdotele (cuprinse la rubrica „Haz”) completează profilul revistei care, în ciuda apariției într-un interval scurt de timp, întrunește, și printr-o grafică deosebită, atributele unei publicații atractive. A.Gț.
FAMILIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286944_a_288273]
-
a istoriei, cât și a ficțiunii oficiale publicate în totalitarism, pusă în relație cu „romanul obsedantului deceniu”, care oferise doar iluzia adevărului mărturisit. În primul număr din 1994, editorialul Închiderea ziarului - deschiderea cărții anunță un nou format și o nouă grafică a revistei, înlocuirea formatului de ziar cu cel de carte, realizându-se prin aceasta și „un racord cu seriile interbelice”. Inscripția de pe ultima copertă - „Familia: O revistă. O carte. O bibliotecă” - își află acoperire deplină în numerele de peste vară, de
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
Michaela Eleutheriade, București, 1978; Pictura lui Ion Gheorghiu, București, 1979; Constelația gemenilor, București, 1979; Istoria unei generații pierdute: expresioniștii, București, 1980; Brâncuși, București, 1981; Ion Sălișteanu, București, 1981; Vasile Celmare, București, 1982; Aventura imaginii, București, 1982; Eugen Popa, București, 1983; Grafica lui William Blake, București, 1983; Brăduț Covaliu, București, 1984; Gh. Șaru, București, 1984; Realitate, mit, simbol: un portret al lui James Joyce, București, 1984; La nord de Rio Grande, București, 1985; Înainte și după Columb, București, 1986; Cumințenia pământului, București
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
Hotarul”, „Societatea de mâine”, „România literară”, „Universul literar”) -, câte un text de comentariu, ca Revistele provinciale de Ștefan Codreș, relevă emulația presei locale cu capitala, adesea surclasată de „atitudinea impecabilă” moralmente și profesional a „provinciei”. O mențiune se cuvine și graficii revistei, cu xilogravuri de Marcel Olinescu. G.O.
LITERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
ci doar acea libertate care i-a îngăduit R.l. să devină una dintre cele mai vii și mai complete publicații ale momentului. Extrem de bine redactată, cu rubrici diverse, cu ingenioase numere tematice și texte care ilustrau toate genurile, cu o grafică excelentă, are, de asemenea, colaboratori numeroși și de valoare atât din rândul scriitorilor consacrați, cât și al tinerilor în curs de afirmare. Faptul se verifică, de pildă, în cazul poeziei. În sumar intră poeme de V. Voiculescu (A doua tinerețe
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
variat ca expresie, acoperind cam întreaga plajă de la stilul grafic, sec și oarecum maniheist prin cultivarea polarității, pînă la compoziția elaborată, amplă ca desfășurare, și de aici mai departe pînă la pictura propriu-zisă, pe care n-o mai leagă de grafică decît, poate, problemele de tehnică. Oscilînd între monumentalismul imaginii și grija pentru detaliu, între pura expresivitate și retorica intrinsecă a motivului, Vlad Ciobanu sugerează și cel de-al doilea nivel al diversificării deja amintite; acela formal, care determină, pînă la
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
considerîndu-se invitate la masă. Ciugulesc cîte un bob de porumb din salata pe care tocmai o mănînci, apoi se retrag mai încolo cu o scurtă mișcare de mulțumire. La proaspăt deschisul Leopold Museum - unde se află o colecție năucitoare de grafică și pictură: Egon Schiele, Oskar Kokoschka, Gustav Klimt și cîți alții - turiștii se pot așeza pe imense saltele care plutesc în fîntîna din curte. Artă și plajă, iată o idee turistică nouă. Or fi avînd și ei un ministru al
Vara prin Europa by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15006_a_16331]
-
varii versiuni asupra realizatorilor: cea mai vehiculată se referă la un tandem de liceeni de la „Mihai Viteazul”, S. Samyro și I. Iovanaki - viitorii Tristan Tzara și Ion Vinea, alta îl asociază și pe pictorul Marcel Iancu, autor în majoritate al graficii, care ar fi finanțat și tipărirea; s-a afirmat și că partea materială i-ar fi revenit lui Ion Vinea. Singurul indiciu cert este o notiță inserată în numărul 3, ca o punere la punct: „Cu toată partea redacțională a
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
secolului al XX-lea. La începutul anilor ’90, ca istoric al avangardei, Ion Pop releva întâlnirea fertilă, pentru prima oară aici, a „treimii moderniste românești”, Tzara-Vinea-Maniu, cel din urmă, prezent și el în revistă, atât cu texte, cât și cu grafică din placheta în curs de apariție Figurile de ceară. Lui Marcel Iancu i se alătură cu „desenuri” Claudia Millian și Henry Weisselberg, cu toții susținând fericit, și în registrul plastic, un mesaj modern, cu o paletă elocventă a stilisticii de epocă
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
calcul 3.Formatarea celulelor, documentelor 4.Utilizarea formulelor 5.Sortarea datelor 1.7.,1.10, 2.1,2.2, 2.3, 3.1, 4.1..4.2, 4.3., 4.4 -prezentarea informației prin diversele moduri de reprezentare (text, imagine, grafică, sunet etc.) -antrenarea elevilor în discuții care să se finalizeze cu identificarea cât mai multor forme de reprezentare a informațiilor prezentarea editorului de foi de calcul ales realizarea unor aplicații simple de tip buget familial, statistici, centralizatoare Unitatea de învățare
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
metoda mecanică. B. Metodologia specifică: Demonstrația articulatorie: demonstrația logică; demonstrația cu ajutorul obiectelor sau fenomenelor; demonstrația cu ajutorul desenului; demonstrația prin exemple și experiențe; demonstrația prin imitarea unor procese, fenomene. Exercițiul articulatoriu: imitativ cu ajutorul imaginilor audio-vizuale; fonator: spontan independent Comparația: ortofonie sonoră grafică sonoră și grafică Derivarea sunetului: din sunete apropiate ca loc și mod de articulare; din sunete care apar primele în ontogeneză. Mijloace didactice Obiecte confecționate: profile de articulare, alfabetul (litere și silabe mobile), planșe și imagini, ilustrații, jocuri de cuvinte
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
Exerciții pentru impostarea sunetului “t” cu imitarea mișcărilor realizate de logoped. Exerciții pentru impostarea sunetului “d” cu imitarea mișcărilor realizate de logoped în fața oglinzii. Exerciții de pronunție în fața oglinzii: Se pronunță mai întâi silabe, apoi cuvinte și propoziții. 2.COMPONENTA GRAFICĂ OBIECTIV GENERAL Formarea și dezvoltarea comportamentului lexico grafic corect. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ Educarea psihomotricității: Pregătirea grafo motrică. Educația mâinii dominante. Schema corporală. Pregătirea perceptiv-motrică: formarea calităților și structurilor perceptiv motrice vizuale și auditive (formarea noțiunilor de culoare, formă, mărime, direcție
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]