4,781 matches
-
tuturor locuitorilor ce trăiesc pe teritoriu românesc într-o armonie desăvârșită. Grație acestei sărbători, timp de trei zile am avut posibilitatea de a trăi într-o altă dimensiune a existenței unde ne-am putut bucura de blândețea sufletului și a graiului, de primirea călduroasă, din care nelipsite au fost cele două elemente tradiționale: pâinea și sarea, asezonate cu un pic de băutură și din belșug de mâncăruri pregătite cu suflet, modestie și pricepere, după vechi rețete, cu interioare bogat împodobites cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
era ocupat cu școala, cu parohia, cu pământul. Faptul că am rămas fără mama a făcut ca eu și sora mea să fim foarte uniți. Ea nu a putut suporta să rămână fără mine. Când am venit acasă, își pierduse graiul de plâns și atunci tatăl meu mi-a zis: «Ori o iei și pe soră-ta, ori nu mai pleci nici tu.» - Ați luat-o de acolo pe sora dumneavoastră? Tatăl a rămas în sat? - Am luat-o. Așa a
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
foarte multă lume în căutarea amintirii Părintele Constantin Galeriu. În zilele noastre, dacă ar fi printre noi, ar zice așa cum a spus Mântuitorul nostru Iisus Hristos: „Veniți la mine toți cei împovărați și eu vă voi odihni pe voi", fiindcă graiul lui era și înălțător, și odihnitor. Când începea să vorbească, toată lumea era ca și electrizată și stătea câte un ceas în ascultarea cuvântului de propovăduire al Părintelui. Nimeni nu se simțea obosit. Și toți se întorceau acasă cu sufletul împăcat
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
din Medgidia, holul vagonului a fost invadat de persoane gălăgioase și murdare, aflate în tranzit spre vagoanele de clasa a II-a. Pentru câteva momente viața din tren s-a mai animat un pic. Era gălăgie. Se tot strigau în graiul lor unul pe celălalt, până s-au liniștit și ei. Stelică a adus vorba despre banchet și l-a întrebat pe Mircea dacă s-a mai întâlnit cu frumoasa parteneră de dans și de masă, însă a primit un răspuns
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > NEFUMĂTOR... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 228 din 16 august 2011 Toate Articolele Autorului 15/16 August 2011. „Ești un poetzel fumat”, Așa-mi spune Adinutza Din Miami, cu bănat Dându-se prin grai de-a huța... Omul cât trăiește învață, Nicio supărare nu-i, N-am fost fumător în viață, Nici țigara nimănui! Scriu și eu din întâmplare, Din aceea-n care ești, Fecioria ta mă doare, Ai răbdare să mai crești! Nene
NEFUMĂTOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360741_a_362070]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > FUEGO: LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA CÂNTULUI MEU! Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 973 din 30 august 2013 Toate Articolele Autorului Limba română! Este atât de măreață și fascinantă! Acest grai în care poeții și-au făurit trăirile, în care muzica și-a găsit dorurile, în care simțirile, gândurile, idealurile capătă formă, este fără doar și poate simbolul care ne unește peste timp, un simbol fără granițe, fără bariere. 31 August
LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA CÂNTULUI MEU! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359993_a_361322]
-
omagiu liantului ce i-a desăvârșit, format și șlefuit. Deși nu ar trebui să existe un motiv anume pentru a dărui limbii române toate meritele, de această dată există un prilej oficial pentru care românii, cu respectul cuvenit, să omagieze graiul strămoșilor, al gliei străbune, al propriei conștiințe ce solidarizează inimile, căci „a vorbi despre limba română este ca o duminică. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numește, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se
LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA CÂNTULUI MEU! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359993_a_361322]
-
prin artă, pe marea scenă a vieții! Indiferent de colțul de lume în care m-am aflat, am încercat să fac cunoscută spectatorilor mei puternica legătură de conștiință, limbă și sânge dintre românii neamului meu, spunându-le că în același grai trăim cu toții și că prețuirea acestei limbi este esența dăinuirii noastre. Și cred că nimic și nimeni nu poate fura dreptul românilor de a trăi și a gândi românește. Modernizându-ne, ajungem să uităm că graiul este cel ce ne
LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA CÂNTULUI MEU! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359993_a_361322]
-
-le că în același grai trăim cu toții și că prețuirea acestei limbi este esența dăinuirii noastre. Și cred că nimic și nimeni nu poate fura dreptul românilor de a trăi și a gândi românește. Modernizându-ne, ajungem să uităm că graiul este cel ce ne definește și că oriunde ne-ar purta timpul pașii, vom simți acest glas cu o intensitate și mai puternică. Mai mult decât atât, limba română este patria cântului meu, a românilor de pretutindeni și nu există
LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA CÂNTULUI MEU! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359993_a_361322]
-
și a strigătului jertfei pentru un singur țel, un cântec comun al fascinantei lumi numite simplu : România. Și tot în această zi, unul dintre cele mai importante vise ale mele prinde contur. La mormântul poetului ce a militat pentru acest grai, pentru libertatea lui, mentorul meu, Grigore Vieru, se va dezveli monumentul realizat din bronz, reprezentându-l în marime naturală. Și orice cuvânt aș folosi pentru a descrie ceea ce simt cu privire la limba română, orice urare aș putea să fac, nimic nu
LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA CÂNTULUI MEU! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359993_a_361322]
-
Stâpân pe toate alea... Și liniștea s-a așternut În cerul plin de ceruri... Venise vremea de născut, Cum altul nu-i misterul... Și fătul, disperat, a mai Scâncit din hău de pântec, Parcă spre iad ieșind din rai, Cu grai firav de cântec: - Mai spune-mi, cui voi mulțumi, Cel înger cum se cheamă? - N-ai grijă cum se va numi, Tu îi vei spune „mamă”...! (după o legendă foarte scurtă) Referință Bibliografică: Înger fără nume / Romeo Tarhon : Confluențe Literare
ÎNGER FĂRĂ NUME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360006_a_361335]
-
și hrana mereu vie a gândirii sale (gândirea este cu putință în și prin cuvinte), precum și regalul vehicul de comunicare cu ceilalți, altfel spus de interacțiune cu divinitatea și cu semenii. Cu atât mai mult în cazul românilor, care prin graiul lor străbun au fost întâii cuceritori mesianici ai Romei antice devenită imperială și care în vremurile de cumpănă ce au urmat pentru ei și provinciile locuite de ei, au făcut din limbă maica acestor locuri bântuite de nenumărate urgii și
LIMBA CE-O VORBIM – CEA MAI MĂREAŢĂ CATEDRALĂ A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360001_a_361330]
-
locuri bântuite de nenumărate urgii și suferințe, dar și de curajul răbdării și al speranței de mai bine. Iar ea, ca o adevărată mamă grijulie și iubitoare, i-a strâns și continuă să-i strângă în brațe pe toți vorbitorii graiului românesc, chiar și pe aceia care o necinstesc prin manelizare și nevrednice împrumuturi din alte limbi, pentru că brațele ei sunt mai duioase ca tradițiile, mai mătăsoase ca apele îmbelșugate ale Dunării și mai viguroase ca piatra caldă a Carpaților. Tocmai
LIMBA CE-O VORBIM – CEA MAI MĂREAŢĂ CATEDRALĂ A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360001_a_361330]
-
acele buletine politice, dări de seamă teatrale, notițe despre cărți ... La fiecare moment marea sa putere de intuiție fixează puncte sau deschide perspective cu totul nouă.” Altceva: „Eminescu e cel dintâi scriitor român care scrie cătră toți românii într-un grai pe care românii de oriunde îl pot recunoaște ca al lor ... Eminescu e întruparea literară a conștiinței românești, una și nedespărțită”. „Eminescu este drumul către sănătatea acestui popor.” Exemplele sunt enorm de multe și toate vorbesc despre o neostoită fascinație
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
așterne La copil în palme. Mama e pământul Care coace roade, Toamna ce bogată, Poame în cascade. Mama-i mac în floare Ce îmbie câmpul, Dulcea lui privire Ce-o străbate vântul. Mama e Lumina Sufletului veghe, Mama e credința - Graiul nepereche. Gheorghe A. Stroia Mărțișor - de Ziua Mamei Referință Bibliografică: GHEORGHE A. STROIA - ALBASTRU GLAS DE ÎNGER (Lirică dedicată Mamei) / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 798, Anul III, 08 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe
ALBASTRU GLAS DE ÎNGER (LIRICĂ DEDICATĂ MAMEI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360037_a_361366]
-
dis¬cutie pledează și comparația nesemnalată până acum cu sân¬scritul kudhra „munte“, întoc¬mai că în albaneză, Banat, Crișana. (E. Burnouf, Dictionnaire classique sanscrit-français, Paris, 1866, p. 170). Credem că aceasta este o dovadă a vechi¬mii și continuității graiului străbun daco-get până în idio¬mul românesc de astăzi. În limba strămoșilor băștinași, cuvantul trebuie să fi sunat [kudra] și să fi însemnat „mun¬te“. Găsim întemeiata și ipoteza lui Gh. Mușu, Din mitologia tracilor, p. 83, care deduce rom. codru
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
atenția asupra asemănării romanescului a merge și a franțuzescului marcher, acesta din urmă explicat în di¬verse moduri printr-un etimon germanic. Domnia sa reconstituie un latin *mergo, compară¬bil cu sanscritul marga „drum, cale“ cu o întrebuințare mai ales in graiurile rustice și păstrat în ariile laterale ale lați¬nei. S-a sugerat și influența unui termen paronim din sub¬strat apropiat de albanezul mergoni (I. Fischer, în TILR, ÎI, 1969, p. 158). Este probabil ca in graiul daco-geților să fi
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
mai ales in graiurile rustice și păstrat în ariile laterale ale lați¬nei. S-a sugerat și influența unui termen paronim din sub¬strat apropiat de albanezul mergoni (I. Fischer, în TILR, ÎI, 1969, p. 158). Este probabil ca in graiul daco-geților să fi existat un verb asemănător cu cel românesc de azi cf. sanscr. margayami care avea chiar sensul „a merge“, înrudit desigur cu marga „drum, cale“, rădăcina mrg (vezi Burnouf, op. cît., p. 504, 769). Poate așa se explică
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
CONFLUENTE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVA EDIȚII ARHIVA CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Cultural > Patrimoniu > ELENĂ ARMENESCU - STRAIUL ȘI GRAIUL - ARGUMENTE PENTRU SUSȚINEREA CONTINUITĂȚII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI Autor: Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 973 din 30 august 2013 Toate Articolele Autorului Sunt cunoscute mărturiile literare antice care îi localizează pe geto-daci, ca popor locuind în
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
-și cu siguranta seama de importanța acestei teme fundamentale. Acum, pește încă un veac de când a fost pusă această întrebare, timp în care polemicile au continuat, răspunsul nostru este neîndoios și categoric NU! Unul din argumentele forțe, pe lângă cel al graiului, al unității de limbă și simțire - reflectată în mod fabulos în bogăția nuanțata a folclorului, culminând cu fascinantul dans terapeutic bărbătesc „Calusul”, care a făcut obiectul prezentării unei lucrări în anii anteriori, alături de multiple ritualuri precreștine asimilate de biserică - toate
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
bucuriei zorilor Ești născătoare a vitejilor adevărați Tu, care nu ești o legendă, ori fiica de împărați Ci o femeie vie, treaza, simpla din Carpați *** Cât despre grâi, măi grăitoare decât orice argumentație mi se pare poezia lui George Coșbuc: Graiul neamului „Fie-a voastră-ntreaga țară, Si de cereți, va mai dăm, Numai dați-ne voi graiul Neamului și se sculară Să ne vremuiască traiul Câți dușmani aveam pe lume! Graiul ni-l cereau anume, Să-l lăsăm! Dar nestrămutați
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Ci o femeie vie, treaza, simpla din Carpați *** Cât despre grâi, măi grăitoare decât orice argumentație mi se pare poezia lui George Coșbuc: Graiul neamului „Fie-a voastră-ntreaga țară, Si de cereți, va mai dăm, Numai dați-ne voi graiul Neamului și se sculară Să ne vremuiască traiul Câți dușmani aveam pe lume! Graiul ni-l cereau anume, Să-l lăsăm! Dar nestrămutați strămoșii Tot cu arma-n mâini au stat: Au văzut și munți de oase, Si de sânge
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
orice argumentație mi se pare poezia lui George Coșbuc: Graiul neamului „Fie-a voastră-ntreaga țară, Si de cereți, va mai dăm, Numai dați-ne voi graiul Neamului și se sculară Să ne vremuiască traiul Câți dușmani aveam pe lume! Graiul ni-l cereau anume, Să-l lăsăm! Dar nestrămutați strămoșii Tot cu arma-n mâini au stat: Au văzut și munți de oase, Si de sânge râuri roșii, Dar din țara lor nu-i scoase Nici potop și nici furtună
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
ni-l cereau anume, Să-l lăsăm! Dar nestrămutați strămoșii Tot cu arma-n mâini au stat: Au văzut și munți de oase, Si de sânge râuri roșii, Dar din țara lor nu-i scoase Nici potop și nici furtună. Graiul lor de voie bună Nu l-au dat! Astăzi stăm și noi la pândă, Graiul vechi să-l apărăm; Dar pe-ascuns dușmanii câtă Să ni-l fure, să ni-l vândă. Dacă-n vreme tulburata Nu ne-am dat
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
au stat: Au văzut și munți de oase, Si de sânge râuri roșii, Dar din țara lor nu-i scoase Nici potop și nici furtună. Graiul lor de voie bună Nu l-au dat! Astăzi stăm și noi la pândă, Graiul vechi să-l apărăm; Dar pe-ascuns dușmanii câtă Să ni-l fure, să ni-l vândă. Dacă-n vreme tulburata Nu ne-am dat noi graiul țării, Azi, în ziua deșteptării, Cum să-l dăm? Repezi trec cu vifor
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]