2,069 matches
-
François Coty a înțeles că trebuie să-și îmbrace parfumurile și să le înconjoare cu luxul pe care-l meritau, de unde s-a născut și colaborarea sa cu cei mai renumiți creatori de crista luri, pentru o prezentare cât mai grandioasă. 1905 este și anul nașterii parfumului Origan, deschizător de drumuri către modernism, cap de afiș timp de 25 de ani, comandat la Paris chiar și de elegantele noastre bunici. Parfumul Chypre, apărut în anul 1917, este o altă creație magistrală
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
simbolizează. El a fost primul care a transformat ambalajele anoste și deloc atrăgătoare, în adevărate opere de artă în miniatură. Astfel, cu ajutorul unor mari maeștri ai vremii, între care René Lalique (designer de bijuterii), Bakst și Draeger (semnatari ai decorurilor grandioaselor spectacole desfășurate pe scena mare a Operei din Paris) și a extraordinarului artist Baccarat, care semna designul sticluțelor și ambalajelor exterioare, produsele sale erau considerate drept „minuni artistice plăsmuite cu imaginație, eleganță și perfecțiune”. „Să dai oamenilor ce e frumos
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
construit. Papa Iuliu al II‑lea a stipulat ca mormântul să‑i fie înăl‑ țat la o scară mai mo destă însă executorii testamentari au ignorat această dorință. Michelangelo între timp a lucrat de unul singur oferind un plan mai grandios. Noul papă Leon 41 Ibidem. 42 G. néret, o.c. 49. Moise Pp. Iuliu al II‑lea Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 84 al X‑lea l‑a încurajat, iar Michelangelo era încântat de modul favorabil cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
patriarhale, unică în concepția ei, gesturile fiecărui deget dau întregului forță, viață, astfel că statuia devine generatoare de acțiune, de faptă. Sculptura a fost realizată între anii 1515‑1516 și artistul a înțeles să lase în această lucrare atât de grandioasă portretul său moral: profetul inspiră deopotrivă și amărăciunea pe care o simte cel neînțeles și furia celui neascultat. Michelangelo și‑a dat seama că arta sa trebuie să fie simbolul vremurilor noi și această statuie, ca de altfel întreaga sa
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
un mare proiect dar care reprezintă un compromis între tendințele exprimate anterior. În 1547 Michelangelo este numit arhitect al bazilicii sfântul Petru din Va‑ tican și el constată că succesivele elaborări și transformări ale construcției produseseră o schimbare de la proiectul grandios al lui Bramante; prin urma‑ re, el consolidează unele părți ale edificiului și mai ales cei patru stâlpi masivi de zidărie care trebuiau să sprijine cupola. De asemenea, pentru a contura și mai clar unitatea întregului edificiu adaugă zidurilor exterioare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ale crucii. Iradiind din intersecția acestora, din continuarea celor patru stâlpi colosali pe care se sprijină bolțile cilindrice, cupola ne apare ca un element ascendent care conturează o mișcare de înălțare în punctul cel mai de sus al edificiului. Acest grandios organism al elementelor arhitecturale conce‑ put pe baza unor principii strict statice, devine prin compunerea ingenioasă și armonioasă, expresia unui spațiu dinamic. Înălțimea deosebită a cupolei (80,50 metri de la tambur și 119 metri de la sol, cu diametru interior de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și terminând cu beția lui Noe. Corni‑ șa pictată care înconjoară cele nouă panouri este flancată de piedestale pe care sunt așezați atleți nuzi. În continuarea acestui plan central, pe suprafețele din‑ tre bolțile mai mici se găsesc douăsprezece figuri grandioase: profeți și sibile. Între acestea pe spațiile triunghiulare ale bolților sunt pictate figuri ale stră‑ moșilor Mântuitorului, iar pe cele patru bolți de colț ale plafonului sunt picta‑ te scene din Vechiul Testament. În această perioadă de patru ani cât a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
fi fost tributară grandomaniei barocului. Dar această operă unică nu poate fi încadra‑ tă în niște șabloane obișnuite, pentru că în această adevărată cascadă de cor‑ puri omenești de un dinamism furtunos, elementele sunt distribuite după un sens compozițional nou și grandios: el stă la temelia expresiei violente, mijloc foarte adecvat conținutului vast de idei. În niciuna din creațiile sale poate nu a fost mai sincer, mai liber de orice conveniență. Aici, artistul nu caută să placă, să cucerească pe cel ce
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
că Michelangelo îl înfățișează pe Moise, ilus‑ trând textul Vulgatei, care spune că acesta avea coarne, după întâlnirea cu Dumnezeu; iar în textul ebraic se spune că fața lui strălucea. 4.2.4. Cupola Bazilicii Sfântul Petru Există o dimensiune grandioasă în tot ce a înălțat, în tot ce și‑a imaginat acest artist. Cupola Bazilicii Sfântul Petru, cea mai vastă pe care o îndrăznise omenirea, sprijinindu‑se pe un trunchi de zidărie colosal, are siguranța și co‑ erența Coloseumului. Un
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
diferite. În ei se împletesc tradi‑ 32 Salvador Dali - pictor spaniol, originar din provincia Catalonia, reprezentant de seamă al curentului suprarealist din artă. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 135 ția artistică de la Nord de Alpi cu grandioasa tradiție clasică a antichității și a Renașterii italiene. Artiștii pe care i‑am amintit în această lu‑ crare se caracterizează prin patos și grandoare. După ei, va urma o perioadă de tranziție numi‑ tă baroc ceea ce exprimă forma neregulată. Folosit
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
bătrânețe se vedea singur și împovărat de pierderi dureroase. Prin această parabolă biblică artistul mărturisește valoarea căinței și a iertării 35. Curentul renascentist și‑a pus amprenta și asupra unui alt mare centru esențial al artei italiene - Veneția. Aici găsim grandioasa bibliotecă San Mar‑ co care bine realizată, este opera arhitectului florentin Jacopo Sansavino (1486‑1570). Acesta a știut să adapteze maniera și stilul propriu la caracterul orașului. Artistul a obținut un mare efect din jocul luminii pe alternanța de coloane
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
insuflă o nobilă resemnare. Acordurile masive cu dispunerea largă a sunetelor se înlănțuie într-o uniformitate ritmică ce sugerează, pe de-o parte, rigiditatea mișcărilor, iar pe de altă parte imprimă o puternică senzație de stabilitate. Astfel, se conturează o grandioasă redimensionare fizică și spirituală a templului antic, ca simbol al echilibrului și al perfecțiunii civilizației elene. La nivelul structurii macro-formale distingem o formă monopartită (argumentul constituindu-l dezbaterea acelorași materiale tematice) cu divizare clasică în trei secțiuni perfect echilibrate ca
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
evidente afinități de concepție și limbaj cu Dialogue du vent et de la mer cea de-a treia mișcare din suita orchestrală La mer (1905) recunoaștem aici rumoarea murmurată, dar și amenințătoare a introducerii, urletul oceanului răscolit de valuri, dar și grandioasele sonorități orchestrale ale acestei creații premergătoare. Deși expune o manieră de virtuozitate pur lisztiană, preludiul Ce qu’a vu le Vent d’Ouest se plasează departe de semnificațiile romantice ce antrenează imaginația la audierea Furtunii din Anii de pelerinaj. Eroul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
timp, tendința de accelerare a tempo-ului (sans presser). Expusă în configurația unei ample înlănțuiri de acorduri perfecte (13 măsuri) ce afirmă un mixolidian pe do (apariția ulterioară a sunetului începând cu măsura 33), tema catedralei captează atenția prin rezonanțele grandioase ale țesăturii acordice suprapuse și nivelul extrem de ridicat al valorii de intensitate ( ff ). Astfel, se conturează o imagine sonoră copleșitoare prin masivitate și monumentalitate, care dobândește în fermitate printr-o respectare strictă a indicelui agogic inițial (), precum și printr-o utilizare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
față prin căsătoria Elenei cu junele Ionescu, nu cunoaște în întregime dedesubturile lui Traian Băsescu, modul său de a gândi. Ca și personajul de tristă amintire pentru omenire ajuns Führer în ianuarie 1933 și Popeye Marinarul nostru, care conduce nava grandioasă numită România, are nevoie de ocultiști, de consultări cu persoane care posedă calități paranormale. În cele mai multe cazuri, dacă nu în toate, cei care consultă asemenea persoane sunt indivizi slabi, care se tem în permanență de eșecuri, și nu sunt stăpâni
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
construit. Papa Iuliu al II‑lea a stipulat ca mormântul să‑i fie înăl‑ țat la o scară mai mo destă însă executorii testamentari au ignorat această dorință. Michelangelo între timp a lucrat de unul singur oferind un plan mai grandios. Noul papă Leon 41 Ibidem. 42 G. néret, o.c. 49. Moise Pp. Iuliu al II‑lea Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 84 al X‑lea l‑a încurajat, iar Michelangelo era încântat de modul favorabil cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
patriarhale, unică în concepția ei, gesturile fiecărui deget dau întregului forță, viață, astfel că statuia devine generatoare de acțiune, de faptă. Sculptura a fost realizată între anii 1515‑1516 și artistul a înțeles să lase în această lucrare atât de grandioasă portretul său moral: profetul inspiră deopotrivă și amărăciunea pe care o simte cel neînțeles și furia celui neascultat. Michelangelo și‑a dat seama că arta sa trebuie să fie simbolul vremurilor noi și această statuie, ca de altfel întreaga sa
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
un mare proiect dar care reprezintă un compromis între tendințele exprimate anterior. În 1547 Michelangelo este numit arhitect al bazilicii sfântul Petru din Va‑ tican și el constată că succesivele elaborări și transformări ale construcției produseseră o schimbare de la proiectul grandios al lui Bramante; prin urma‑ re, el consolidează unele părți ale edificiului și mai ales cei patru stâlpi masivi de zidărie care trebuiau să sprijine cupola. De asemenea, pentru a contura și mai clar unitatea întregului edificiu adaugă zidurilor exterioare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ale crucii. Iradiind din intersecția acestora, din continuarea celor patru stâlpi colosali pe care se sprijină bolțile cilindrice, cupola ne apare ca un element ascendent care conturează o mișcare de înălțare în punctul cel mai de sus al edificiului. Acest grandios organism al elementelor arhitecturale conce‑ put pe baza unor principii strict statice, devine prin compunerea ingenioasă și armonioasă, expresia unui spațiu dinamic. Înălțimea deosebită a cupolei (80,50 metri de la tambur și 119 metri de la sol, cu diametru interior de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
și terminând cu beția lui Noe. Corni‑ șa pictată care înconjoară cele nouă panouri este flancată de piedestale pe care sunt așezați atleți nuzi. În continuarea acestui plan central, pe suprafețele din‑ tre bolțile mai mici se găsesc douăsprezece figuri grandioase: profeți și sibile. Între acestea pe spațiile triunghiulare ale bolților sunt pictate figuri ale stră‑ moșilor Mântuitorului, iar pe cele patru bolți de colț ale plafonului sunt picta‑ te scene din Vechiul Testament. În această perioadă de patru ani cât a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
fi fost tributară grandomaniei barocului. Dar această operă unică nu poate fi încadra‑ tă în niște șabloane obișnuite, pentru că în această adevărată cascadă de cor‑ puri omenești de un dinamism furtunos, elementele sunt distribuite după un sens compozițional nou și grandios: el stă la temelia expresiei violente, mijloc foarte adecvat conținutului vast de idei. În niciuna din creațiile sale poate nu a fost mai sincer, mai liber de orice conveniență. Aici, artistul nu caută să placă, să cucerească pe cel ce
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
că Michelangelo îl înfățișează pe Moise, ilus‑ trând textul Vulgatei, care spune că acesta avea coarne, după întâlnirea cu Dumnezeu; iar în textul ebraic se spune că fața lui strălucea. 4.2.4. Cupola Bazilicii Sfântul Petru Există o dimensiune grandioasă în tot ce a înălțat, în tot ce și‑a imaginat acest artist. Cupola Bazilicii Sfântul Petru, cea mai vastă pe care o îndrăznise omenirea, sprijinindu‑se pe un trunchi de zidărie colosal, are siguranța și co‑ erența Coloseumului. Un
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
diferite. În ei se împletesc tradi‑ 32 Salvador Dali - pictor spaniol, originar din provincia Catalonia, reprezentant de seamă al curentului suprarealist din artă. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 135 ția artistică de la Nord de Alpi cu grandioasa tradiție clasică a antichității și a Renașterii italiene. Artiștii pe care i‑am amintit în această lu‑ crare se caracterizează prin patos și grandoare. După ei, va urma o perioadă de tranziție numi‑ tă baroc ceea ce exprimă forma neregulată. Folosit
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
bătrânețe se vedea singur și împovărat de pierderi dureroase. Prin această parabolă biblică artistul mărturisește valoarea căinței și a iertării 35. Curentul renascentist și‑a pus amprenta și asupra unui alt mare centru esențial al artei italiene - Veneția. Aici găsim grandioasa bibliotecă San Mar‑ co care bine realizată, este opera arhitectului florentin Jacopo Sansavino (1486‑1570). Acesta a știut să adapteze maniera și stilul propriu la caracterul orașului. Artistul a obținut un mare efect din jocul luminii pe alternanța de coloane
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Schreeber care a propus practicarea zilnică timp de 15-30 minute a unui program compus din mișcări libere și cu haltera. Gimnastica de înviorare a fost larg răspândită și dezvoltată în țările socialist. 1.4.2. Gimnastica de masă, reprezentată de grandioase demonstrații de masă s-a dezvoltat în special în Suedia (Lingiada pentru comemorarea lui Ling), în Cehoslovacia (înființată de Tyrs) și în URSS cu ocazia Spartakiadelor 1.4.3. Gimnastica de performanță care s-a dezvoltat și s-a diversificat
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]