3,747 matches
-
menționat în volumul Din bucătăria țăranului român, de Mihai Lupescu, publicat la Paideia în anul 2000). Europa Evului Mediu timpuriu, care cunoștea și gătea bobul, îi spunea fazole (din latinescul fasiolus, căci și romanii îl întrebuințau, termenul latin provenind din greaca veche, din pháselos), în timp ce la noi el poartă alt nume (din slavonul bobu). Atunci când fasolea și-a făcut apariția în țările române, ea și-a adus și numele (provenit din grecescul fasoli), acesta fiind de fapt termenul folosit inițial în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
fi apărut primul medic grec. în acest sens, Karl Gustav Carus, medicul lui Goethe, interpretează statuia egipteanului Imhotep, care a trăit cu 2800 de ani înaintea erei creștine și care Dar cei mai mulți cercetători sunt de acord că medicina hippocratică, respectiv greacă, marchează începuturile propriu-zise ale științei medicale. Fructificând rolul cronologiei, evitând didacticismul, dar respectând cerințele didactice ca cea a accesibilității și cea specific istoriei, a succesiunii evenimentelor capitale în dezvoltarea medicinei, este de înțeles că situările geografice își au contribuția lor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
precizând: Tot Eliade afirmă că vechii biografi a lui Hippocrat sunt de acord în ceea ce privește șederea acestuia în nordul Traciei și anumiți autori moderni observă în privința cărților I și III ale Epidemiilor, că par a fi scrise de Hippocrat într-o „greacă tracică“, deși în Corpusul hippocratic nu se află nici o referire la tradițiile tracilor. Și istoricul Vasile Pârvan în Getica subliniază înscrierea unor plante cu denumirea lor tracică. Se poate afirma că medicina dacică nu era reductibilă la terapia prin plante
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
astfel la difuzarea gândirii grecești. Aceste școli au strălucit în boli interne, chirurgie, ortopedie, oftalmologie, boli infecțioase, farmacologie, precum și prin organizare de biblioteci, pavilioane pentru boli contagioase și boli psihice. În biblioteci călugării plecați din Bizanț au tradus textele din greacă, latină, ebraică în arabă. Aici s-au achiziționat manuscrise, s-au realizat compendii, făcând posibil dezvoltarea unui învățământ medical arab dincolo de Bagdad, ajungând până la Cordoba. Medicina arabă este de fapt medicina antică greco - romană, la care se adaugă influența medicinii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
prin cucerire cu popoare mai evoluate ca dânșii, au căutat să absoarbă din cultura și civilizația acestora. Intermediarii acestui schimb au fost evreii care prin semitism și religia lor monoteistă se aseamănă cu arabii. Ei au tradus operele medicale din greacă în arabă cum le vor traduce peste câteva secole din arabă în spaniolă. în general medicii evrei sunt filosofi și raționează subtil, sunt practicieni buni, pricepuți în botanică și experți în diagnostic. Prin aceste calități evreii constituie un factor important
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în Cartea dezvăluirii. De o mare circulație s-a bucurat tratatul său medical intitulat Generalități. A fost tradus în latină și ebraică și a influențat gândirea europeană. Numărul medicilor arabi este mare și unii dintre ei au tradus opere din greacă semnate de Hippocrat, Galen, Rufus din Ephes și mulți alții. Dintre traducători, unii asimilând, au scris și ei diferite cărți de medicină, înființând cercuri medicale pe lângă spitale, ca cele din Bagdad, Cairo, Damasc, în jurul anului 1000 d.Chr. în spitalele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și ele o dezvoltare prin legăturile pe care biserica le cultiva nu numai cu Bizanțul. În spațiul românesc circulau pe lângă numele Sfinților Părinți bizantini și cele ale filosofilor Platon, Aristotel, Pitagora ș.a. în același spațiu se întâlneau cu româna limbile: greacă, latină, germană. în Transilvania, la Igriș exista o bibliotecă în aceste limbi, încă din anul 1200, înființată de 12 călugări francezi. Școala românească din șcheii Brașovului și cea de pe lângă Biserica Sf.Gheorghe-Vechi din București sunt din sec. XV - XVI. în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
din București, adevărate vetre de cultură, care anunță Secolul Luminilor și aici. Limba română iese la lumină prin biserică, spre școli. Apar, în 1643, Cartea românească de învățături, Cazania lui Varlaam, Pravilele de la Govora în 1640, 125 se traduce din greacă la 1688 Biblia; este tradus D. Cantemir în limbi occidentale; circulă în popor Rojdanicul, carte în care bolile sunt explicate astrologic, Treptnicul cu preziceri de boli după mișcarea pleoapelor, mușchilor etc. Varlaam și Joasaf sau Gâlceava sufletului cu trupul, ca să
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sufletului cu trupul, ca să nu cadă-n excese îmbolnăvitoare, Gromovnicul cu sfaturi agricole pentru recolte bune și altele de inițiere în înțelepciune ca Esopia, Sindipa, Arhirie filosoful etc. Sunt în acest secol biblioteci mănăstirești, boierești și ale Colegiilor. Circulă limbile: greacă, slavonă, ale popoarelor din jur și pentru studiu și latina. Slavona pierde vertiginos terenul. în Colegii și învățământul particular boieresc ajung și profesori străini ca secretari, cum a fost Del Chiaro la Curtea Brâncoveanului. În sec. XVII, ecoul umanismului occidental
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Padova. Lui Constantin Cantacuzino, fost student la Padova îi dedică teza de diplomă în medicină, medicul Ioan Mulaimis, intitulată Descrierea umană a bolii hidropice — Iași, 1682. La Iași există și un exemplar al unui curs de medicină al profesorului de greacă de la „Sf. Sava“— Iași, Keraneos. În Secolul Luminilor — al XVIII-lea — va pătrunde și în țările Române mai multă lumină medicală, căci școlile se vor înmulți, și circulația de valori — oameni și idei — se va intensifica. MEDICINA îN SECOLUL AL
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1976 1977 1980 1982 1989 1991 Platon, Republica (cărțile III și X) Aristotel, Poetica Horațiu, Epistolă către Pisoni Quintilian, Instituția oratorică Tertulian, Despre spectacole Sf. Augustin, Confesiuni (cărțile III și VI) Traducerea în latină a Poeticii lui Aristotel Publicarea în greacă a Poeticii lui Aristotel Traducerea franceză a Epistolei către Pisoni de către Peletier du Mans Ediția comentată a Poeticii de către Robortello Du Bellay, Apărarea și ilustrarea limbii franceze Ediția comentată a Poeticii de către Maggi Peletier du Mans, Arta poetică Scaliger, Poetica
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
les acteurs de la Grèce antique, les Belles Lettres, 1976, p. 139. 9 Platon denumește prin asta teatrul. 10 Teatrul nu exista în civilizația arabă, unde nu a apărut decât târziu, importat din Europa, în secolul al XIX-lea. 11 În greacă nu există termen echivalent cu franțuzescul "personnage" [rom. "personaj"], ci numai participiul prezent al verbului "agir" ["a acționa"]: prattontes=agissant (acționând, cel care acționează). 12 Agathon a scris tragedii din care nu ne-a mai rămas decât titlul. Aristofan în
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
grecii au hotărât așa acum douăzeci și cinci de secole" (mai cu seamă că nu cunoaștem nici un mit grecesc în contextul ritual care-i era propriu).35 Jean-Pierre Vernant, o voce de prim rang în studiul istoriei Antichității, notează că gândirea mitică greacă confundă domeniile naturii, al universului uman și al lumii forțelor sacre, glisând între aceste planuri și stabilind "un joc de corespondențe sistematice", practici pe care gândirea rațională se vede obligată să le respingă, eliminând acele "noțiuni polarizate și ambivalente care
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Campbell, două viziuni majore asupra lumii. Prima consideră pământul plat, plutind pe ape cosmice, viziune care își are rădăcinile în Epoca Bronzului timpurie, apărând și în scrierile cuneiforme sumeriene dinainte de anul 2000 î.Cr. Ce-a de-a doua este cea greacă, în care Pământul rămâne fix, în mijlocul celor șapte sfere transparente (a Lunii, a lui Mercur, a lui Venus, a Soarelui, a lui Marte, a lui Jupiter și a lui Saturn), corespunzând celor șapte zile, celor șapte metale esențiale (argint, mercur
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sută de porți, cum o slăveau cei vechi, prădată și distrusă, Babilonul cel detestat de profeți, dărâmat, locuitorii uciși și pământul risipit în cele patru vânturi, cetatea Ninive arsă cu oameni cu tot, Persepolis incendiat, Capua și Corintul nimicite, Teba greacă făcută una cu pământul, ca și Halicarnas, templul zeiței Artemis din Efes, una din minunile lumii antice, incendiat de un individ care n-a găsit alt mijloc de a intra în istorie, ca și califul Omar care, după ce a poruncit
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
și ochii sumbri îi strălucesc. Îi face plăcere, desigur, să ne dea amănunte. Dacă în alte părți ale Mexicului, nahuatl s-a păstrat în locuri izolate, unde civilizația modernă n-a pătruns, aici limba maya participă la civilizația modernă, în vreme ce greaca veche și latina au murit, această limbă se încăpățînează să rămână vie. Chiar cântecul pe care-l ascultăm e o dovadă. Iar la Merida, capitala Yucatanului, sunt străzi care au păstrat vechiul lor nume de animal sau de pasăre și
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
oprește cu un gest al mâinii și cum am dat buzna peste el nu mai are răgazul să-l trimită pe Daniel în odaia lui, Da, eu, Daniel, am rămas la masă cu creionul în mână, părintele Ioan mă învăța greaca, eu o învățam cu atâta bucurie, fiindcă eram convins că numai cunoscând acele semne ciudate voi putea citi din Cartea părintelui Ioan, mult mai târziu m-am convins că nu scria în greacă în Cartea părintelui Ioan, rămân la masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
creionul în mână, părintele Ioan mă învăța greaca, eu o învățam cu atâta bucurie, fiindcă eram convins că numai cunoscând acele semne ciudate voi putea citi din Cartea părintelui Ioan, mult mai târziu m-am convins că nu scria în greacă în Cartea părintelui Ioan, rămân la masă cu creionul în mână și ascult, Ești mâhnit, fiul meu! Știu! dar să n-ai părere de rău pe meșterul Luca, el nu-i decât purtătorul unei vechi tradiții căreia nu i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cu asta, altfel orice biserică în care vei picta nu va mai fi o biserică, ci un muzeu, Încă o dată are dreptate părintele și eu privesc peste masă semnele pe care Daniel le face pe un caiet velin, Daniel învață greaca, și eu mă gândesc în sinea mea că acum acest copil ar trebui să se joace sau să citească Cei trei mușchetari, nu să învețe greaca, pe masă, înaintea lui, frumos rânduite, cărțile de școală, sunt învelite în coperți transparente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
peste masă semnele pe care Daniel le face pe un caiet velin, Daniel învață greaca, și eu mă gândesc în sinea mea că acum acest copil ar trebui să se joace sau să citească Cei trei mușchetari, nu să învețe greaca, pe masă, înaintea lui, frumos rânduite, cărțile de școală, sunt învelite în coperți transparente și le poți citi cu ușurință titlurile, geografie, istorie, limba franceză, probabil Daniel și-a făcut deja lecțiile pentru mâine, de aceea nu l-am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de aceea nu l-am mai văzut eu dimineața în ultima vreme, era plecat la școală, arta religioasă e o artă umilă, Daniel desenează în caietul cu foi veline semnele alfabetului grecesc, Dar Theo nu știa atunci de ce învățam eu greaca, el nu știa că voiam să citesc din Cartea părintelui Ioan, că voiam să descifrez misterioasa scriitură, de aceea învățam greaca, eu l-am rugat pe părintele Ioan să mă învețe, Cu câtă răbdare desenează Daniel pe caietul cu foi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
umilă, Daniel desenează în caietul cu foi veline semnele alfabetului grecesc, Dar Theo nu știa atunci de ce învățam eu greaca, el nu știa că voiam să citesc din Cartea părintelui Ioan, că voiam să descifrez misterioasa scriitură, de aceea învățam greaca, eu l-am rugat pe părintele Ioan să mă învețe, Cu câtă răbdare desenează Daniel pe caietul cu foi veline semnele cunoscute de el ale alfabetului grec, pe când afară se întunecă și din al meu Ioan Gură de Aur n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
jos întors spre el, Marius neînțelegând, regăsindu-l în vârful scărilor afară la lumină, zbătându-se între simțăminte contradictorii și deodată mi-e milă de acest tânăr excepțional dotat intelectual, cel mai bun student al universității pariziene la latină și greacă, pe Avenue de la Porte de Clignancourt soarele blând de primăvară nouă, oameni despovărați de greutatea hainelor de iarnă, mulțime pestriță, în stânga noastră piața, Trecem pe aici când ne întoarcem, îmi explică Marius, acum traversăm bulevardul și, Bine, un grup de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
căutând parcă să-l consoleze, că Maștera era foarte bătrână. — O fi având vreo nouăzeci de ani acum - și tata îi spunea Maștera. Zaleucos dădu peste ei, îl luă pe copil și îndată începu să-i vorbească în frumoasa lui greacă attică pe care nimeni din castrum n-o înțelegea: — Nu e bine ca tu, fiu de dux, să te amesteci printre grăjdari și să-i asculți cum vorbesc despre familia ta. Sclavul numit Zaleucos trăise probabil, sub alt cer, zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
deși și ploaia măruntă care, fără zgomot, îmbiba pământul, și pădurile, și serile de iarnă care se lăsau foarte repede. De la înălțimea culturii sale rafinate, se înfiora când băiatul reproducea cu ușurință expresiile argotice ale soldaților. Dar văzuse că și greaca o învățase la fel de ușor: începuse să citească la patru ani și jumătate. „Micuțul a primit daruri speciale de la zei“, spunea el mândru, plin de entuziasm. „Pune întrebări înaintate pentru vârsta lui. Dacă nu-l convingi, insistă. Caută tovărășia adulților. Citește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]