1,518 matches
-
evocă o jale cosmică, frica omului singur într-un teritoriu infinit de "lunci deșarte". Solitudinea câmpurilor e simbolizată prin greier. Dar greierii, răspunzîndu-și la depărtări incomensurabile, sugerează corespondența gândurilor. Fata trimite dar greierul obscur din apropierea ei în grinda casei materne. Greierul acesta nu e însă terestru ci lunar, iar luna e la Eminescu edenul: Greieraș ce cânți în lună, Cum le vărs cu jele! Când pădurea sună, - Du-te, greier, du-te, greier, Cum nu știi ce am în mine, Pîn
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Fata trimite dar greierul obscur din apropierea ei în grinda casei materne. Greierul acesta nu e însă terestru ci lunar, iar luna e la Eminescu edenul: Greieraș ce cânți în lună, Cum le vărs cu jele! Când pădurea sună, - Du-te, greier, du-te, greier, Cum nu știi ce am în mine, Pîn' la munte-n creier Greiere streine? Și privește-nduioșat Că te-ai duce, de-ai ajunge, Zarea depărtată, Noaptea de te-ai plânge Lumea-ntreagă o colindă, Ca o pasăre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
greierul obscur din apropierea ei în grinda casei materne. Greierul acesta nu e însă terestru ci lunar, iar luna e la Eminescu edenul: Greieraș ce cânți în lună, Cum le vărs cu jele! Când pădurea sună, - Du-te, greier, du-te, greier, Cum nu știi ce am în mine, Pîn' la munte-n creier Greiere streine? Și privește-nduioșat Că te-ai duce, de-ai ajunge, Zarea depărtată, Noaptea de te-ai plânge Lumea-ntreagă o colindă, Ca o pasăre măiastră Mergi la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Viorele (1905) și a unui roman francez La tunique verte (publicat sub numele Alice Orient), a risipit prin reviste (Semănătorul, Viața literară, Luceafărul, Viața romînească) poezii abundente în compoziție, nu bogate în imagini, înclinate a transcrie polifonia din univers, țârâitul greierilor, sfârâitul fusului, ritmurile universului: Aud cântarea lumii, și ritmu-i bate des, Și veșnice cadențe din glasurile-i ies. E-ntîi sonorul cântec stăpânitor al mării Ce-n ritmu grav se duce și vine-n largul zării... Cum trece carul vremii cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
comentează metaforic până la epuizarea tuturor relațiilor cu putință. Imaginile formează însă o rețea organică a cărei funcție este de a revela corespondențele oculte între toate părțile lumii. Poemul cel mai izbutit, plin de superbe versuri și de apropieri, este Cântecul greierului, în care nu se face deloc descripția insectei, ci se studiază raporturile între această formă minusculă și durabilă cu întreg câmpul cosmic, până la Geneză: Sunt poate milioane de ani de-atunci, - o, Soare! De când tu cel ce astăzi urci bolțile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și-un contur. Așa erai, dar timpul ți-a modelat conturul, Și incendiul ce-n tine mocnea de veșnicii, Înflăcărat deodată a luminat azurul Și ale mele negre și mari melancolii. Așa erai pe vremea întîiei aurore, Pe când eu, negrul greier, rapsodul fără glas Ce te cînta-nstrunîndu-și elitrele sonore, Așa am fost de-a pururi și-același am rămas. Eu sunt întîiul sunet care-a trezit ecouri Făr-a trezi pe lume fiorul unei uri, Rapsodul ce-a rupt pacea înaltelor platouri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Și pe divanul cu cretonul înflorit cu roze, Aș adormi-n iatacul cald și bun, În miros de gutui și de tutun... Oglinzile sunt senzație rece de apă stătătoare, cerdacul, un lemn viu ca un corp de vioară, sonor de greieri: - Cerdac sonor, aici, în vița ta, Întârziam în fiecare sară Și lemnul vechi subt pașii mei vibra Cu rezonanțe calde de vioară. Subt treapta ce se clătina, plecată, Cânta strident un greier într-o vară (Un sfredel într-o scândură
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
viu ca un corp de vioară, sonor de greieri: - Cerdac sonor, aici, în vița ta, Întârziam în fiecare sară Și lemnul vechi subt pașii mei vibra Cu rezonanțe calde de vioară. Subt treapta ce se clătina, plecată, Cânta strident un greier într-o vară (Un sfredel într-o scândură uscată...) Și sus, prin crengile de nuc, se rătăcea În fiecare sară altă stea. CLAUDIA MILLIAN, ALFRED MOȘOIU Poezia Claudei Millian se caracterizează printr-o viziune decorativă a lumii, fastuoasă, exotică, desfășurare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și al reveriei Într-o expresie mai direct lirică (Reverie): „De zgomot departe, În vesela vale, A cării verdeață ades am călcat, În liniștea nopței, privirile tale Se-nalț, se ațintă pe cer luminat.” Apar, numaidecît, elementele pastoralei: clopotul turmelor, greierul ce cîntă, tainici „geniuri” ascunși prin flori, iarba, pădurea stufoasă, cărările pierdute și, bineînțeles, cerul, Într-o figurație mai inspirată. Grigore Alexandrescu, care ridică rareori ochii de pe mizeriile lumii comune, privește cerul și gîndește (filozofie elementară) la legătura dintre individ
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
spate, Un mac își scutură pe rând Petalele însângerate. În salcii, vrăbiile tac, Doar cucul cal bătrân aruncă, Ne-ndemânatic și buimac; Chemarea-i scurtă peste lunca. Și din trifoiul adormit Cu flori ușoare și rotunde, Acelasi dulce târâit De greieri tineri îi răspunde. Pe-un fir subțire, auriu, Se leagănă sub o sulfina Un mic paianjen străveziu, O picătură de lumină. Și, dibuind un gândăcel Cu poleitele antene Coboară pe un mușețel La umbră între buruiene... Vară de Elenă Dragoș
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
are sunet? Da! Stai în fața lui, închide ochii pe trotuar fiind, preferabil și ascultă... Dacă ai ales un semafor de la Unirii, vei auzi mașini, motoare, oameni, claxoane, vuiet. Dacă ai ales un semafor de cale ferată, în câmp, vei auzi greieri, lăcuste, vânt... Toate acestea înseamnă sunetele unui semafor, și mai înseamnă și cea mai făină lecție de observare și construcție a sunetului de film. Ambianță, dialog, etc. Trebuie să mărturisesc ceva aici. Îmi asum foarte tare tot ce spun, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
amurgul violet de toamnă. Priveam în jur și-mi închipuiam că întreaga natură prezenta un spectacol cu costume și figuri mozaicale. Vântul jalnic lăsa-n ramuri câteo melodie tristă de toamnă. În fundul parcului, doi plopi apăreau în siluete, iar un greier cânta venirea serii. Și ca un sfârșit, își făcu apariția ultima rază a soarelui palid care își adună aripile și se lăsă tremurând pe-o frunză aurie. Copacii se lasă în genunchi, plecându-se în fața nopții care se ivește pe
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
mai zăresc. Rândunelele și-au părăsit cuiburile și împreună cu cocorii au fugit de zile rele. Oaspeții noștri dragi se îndreaptă spre țările calde. Iarba adie, plopii se pierd în zare, iar amurgul toamnei este violet. Sub o frunză argintie, un greier își cântă melodia. Furnicile se bucură de bogățiile din hambarele lor pline de hrană. Pomii își scutură frunzele și pe jos se așterne covor miraculos. Castanii sălbatici se bucură că sunt plini de fructe, dar se rușinează că sunt zburlite
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
un alt anotimp mai frumos decât toamna și am jurat să mă duc la fiecare petrecere, în fiecare an. Andreea Sfetcu VARA Este vară cu cer albastru de nu-mă-uita. Fluturii se scaldă în culorile florilor, iar în iarba mătăsoasă, un greier mic își cântă balada veselă. Un fluture rătăcit, aeroplan al visurilor mele, zboară printre copacii-flăcări de lumânări verzui. Razele soarelui sunt ca o plasă a gândurilor mele. Acest vis sălbatic îl visezi numai în nopțile vegherii. O adiere aduce cu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de pe mal, în timp ce, pe malul opus, cîmpia pare să se întindă la nesfârșit. Bogăția de plante face să existe și o bogăție de insecte și animale. Te surprinde mai ales abundența insectelor și păsărilor ; pretutindeni vezi fluturi, gândaci, bondari și greieri. În pădure cântă pițigoiul cu notele sale curioase. Ce plăcut este ca într-o zi frumoasă de primăvară să asculți trilurile melodioase ale păsărelelor ! Alexandru Ruja NOAPTE DE VARĂ Noaptea se lasă molcom ca o pânză întunecată.Încep a se
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
lasă molcom ca o pânză întunecată.Încep a se vedea stelele cele strălucitoare. Ele sunt candelabrul uriaș al cerului, iar râul se aude curgând încetișor și lin. Luna galbenă ca un bostan se vede pe cerul spuzit de stele. Un greier mic, muiat în tuș și pe aripi pudrat cu brumă se aude cântând din vioară. Un plop negru încrustat în cer pare un uriaș . Liliacul cel mărunt a ieșit din cuib după pradă, zburând amețit dintr-un loc într altul
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
niște cărămizi “. Furnicile sunt chiar mai harnice decât oamenii uneori. O furnică pe nume Hărnicuța își construia o casă. -Tu până acum nu ai avut o casă în care să locuiești ? -Ba da, dar mi-au inundat furtunile casa. -Dar greierul nu te ajută ? Poți să faci tu singură o casă ? -El cântă toată ziua din chitară, iar la iarnă, eu o să mă-ndur de dânsul și o să-l primesc în casă. Ce bună ești, furnicuțo! Cum să te ajut și
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
primesc în casă. Ce bună ești, furnicuțo! Cum să te ajut și eu ? -Mi-ar fi casa gata dacă m-ai ajuta și tu puțin, dacă vrei, și ți-aș fi recunoscătoare. -Bine, la treabă ! După ce am terminat de făcut casa, greierului îi era frig și a venit cu chitara lui să ne cânte un cântec de casă nouă și, dacă n-o fi pierit, poate mai stă și astăzi în gazdă la harnica furnică. Oana Hobincu PINGUINUL Pe ghețarul mare, Șade
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
membrii din toate familiile cu exceptia vulpilor-zburatoare) se hranesc cu insec insecte. Gr Grupele de insecte cel mai frecvent capturate sunt sunt: gândacii (Coleoptera), fluturii de noapte (L (Lepidoptera), mustele si tântarii (Diptera), gân gândacii de bucatarie (Blattoidea), termitele (I (Isoptera), greierii si cosasii (Orthoptera), ci cicadele (Homoptera), albine si viespi (H (Hymenoptera). Există numeroase estimări ale beneficiilor pe ca care liliecii le aduc agriculturii. Astfel, McCracken (1996) a arătat că în Texas, unde Tadarida brasiliensis formează cele mai m mari colonii
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
în ogorul neamului nostru”. Rubrici: „Cronica”, „Redacționale”, „Presa românească”, „Cugetătorii noștri”, „Recenzii”, „Cronica teatrală”, „Însemnări”, „Bibliografii”, „Tribuna scriitorilor noștri”. Sunt găzduite versuri de Ludovic Dauș, Nuși Tulliu, George Murnu, I. Găvănescul, Octavian Goga (Vorbeau azi-noapte două ape), Cincinat Pavelescu (Cântă greierul), Cezar T. Stoika, Sandu Tudor. Semnează proză N. Dunăreanu, Ion Dragu, Alexandru Bogdăneț, iar Olimpiu Constantinescu publică drama în versuri Adevărul învinge. Sectorul publicisticii este mai bine ilustrat. Se remarcă numele lui Theodor D. Speranția, Cezar Petrescu (Cărți pentru Basarabia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287148_a_288477]
-
figurile umane par lipsite de nervi și sânge, rămase undeva în trecut. „Frumoasă de nespus”, bunica e o suavă amintire. Imaginea ei, recapitulând „o viață de ruină”, revine în portretul compozițional Fusul, în care gestica mecanică, ceasornicul vechi, focul somnolent, greierul de sub vatră întrețin o „vrajă” a vidului. Poetul evită desenul precis, preferând sugestia, care nu e pregnantă, ci asemenea unei succesiuni de picături rare. Viață nu are nici bunicul povestitor din E mult de-atunci, neajungând totuși la golul persistent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
cu vagoanele lui mici, șerpuia îndelung de-a curmezișul Provenței. Mergeam să petrecem câteva zile la o mătușă care locuia la... nu îmi amintesc numele orașului. Îmi vine în minte numai soarele care inunda dealurile, cântecul răsunător și scurt al greierilor când ne opream în gări mici și somnoroase. Iar pe dealuri, cât vedeai cu ochii, se întindeau lanuri de lavandă... Da, soarele, greierii și albastrul acela intens și mirosul care intra o dată cu vântul pe ferestrele deschise... Mergeam alături de ea, mut
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
amintesc numele orașului. Îmi vine în minte numai soarele care inunda dealurile, cântecul răsunător și scurt al greierilor când ne opream în gări mici și somnoroase. Iar pe dealuri, cât vedeai cu ochii, se întindeau lanuri de lavandă... Da, soarele, greierii și albastrul acela intens și mirosul care intra o dată cu vântul pe ferestrele deschise... Mergeam alături de ea, mut. Simțeam că, de acum înainte, „Cucușka” avea să fie primul cuvânt din noua noastră limbă. Din limba care avea să spună indicibilul. Două
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ar fi fost desprinse dintre podoabele de promoroacă. N-am mai văzut o frumusețe atât de fragilă. Da, ca o icoană desenată pe gheață... Am mers multă vreme în tăcere. Stepa se întindea încet înaintea noastră în țârâitul răsunător al greierilor. Dar zgomotul acela sec, căldura aceea nu mă împiedicau să păstrez în plămâni aerul înghețat din izba mare și neagră. Vedeam fereastra acoperită cu promoroacă, scânteierea albastră a cristalelor, femeia cea tânără cu copilul ei. Charlotte vorbise franțuzește. Franceza pătrunsese
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
B. plăsmuiește o mitologie curioasă. De esență folclorică, aceasta are o notă autohtonă, pronunțat ardelenească, dar rămâne, totuși, strict personală și aparține poetului și numai lui. Fauna pe care o instituie, unicorni fără glas, urși împărați, păsări prefăcute în oameni, greieri cu apucături popești, fete lunatice, șerpi domestici, balauri deprinși să calce stânile, ca să fure lapte albastru, închipuie un tărâm din basme, întrezărit parcă sub sclipiri de rouă diamantină. Peisajul pare cufundat într-o tăcere de biserică și doar ecourile tulnicelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]