1,674 matches
-
justificabil prin factori externi, fiind vizați elevi supraponderali, roșcați, cu ochelari sau cu un accent specific la vorbirii. Dincolo de aceste corelații pe care le considerăm fără suport empiric și circumstanțiale, asemeni altor cercetători din aria școlară, demersul de comprehensiune a hărțuirii psihologice vizează anumite elemente-cheie ale dinamicii puterii, fenomenul având la bază o relație asimetrică de putere surprinsă încă din definițiile anterior expuse. Prin urmare, puterea elevului agresor derivă fie dintr-un avantaj fizic, fie dintr-un statut social înalt în interiorul
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
folosirea unor porecle, tachinări jignitoare, atacuri verbale, intimidări până la excludere intenționată din grup sau lansarea unor zvonuri malițioase grație achiziționării abilităților verbale și sociale necesare. Chiar dacă bullying-ul încorporează mai multe forme, bullyingul verbal fiind cel mai frecvent, toate acestea implică hărțuirea psihologică a victimei. Având în vedere concepția lui Debarbieux<footnote Specialist în problematica violenței în mediul școlar footnote> (2000) potrivit căreia violența școlară are un caracter relativ, depinzând de interpretarea indivizilor implicați, statutul de victimă a hărțuirii psihologice este condiționat
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
toate acestea implică hărțuirea psihologică a victimei. Având în vedere concepția lui Debarbieux<footnote Specialist în problematica violenței în mediul școlar footnote> (2000) potrivit căreia violența școlară are un caracter relativ, depinzând de interpretarea indivizilor implicați, statutul de victimă a hărțuirii psihologice este condiționat de percepția acesteia. Conștientizând profunzimea și complexitatea fenomenului, pe de o parte, și analizând anumite cazuri, pe de altă parte, considerăm oportună lansarea următoarelor interogații: Care este procentul aferent recunoașterii și raportării a acestor conduite ostile de către
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
lipsei unor abilități sociale, manifestă reacții alternative de anxietate și agresivitate, iritându-i pe ceilalți colegi; • victimele pasive/ supuse, atitudinea afișată de către acestea constituind un semn al insecurității și al temerii de confruntare și fiind „favorizată” de caracterul repetitiv al hărțuirii. Independent de tipul de victimă, nu apreciem acțiunile negative ale autorului ca fiind justificate, cu atât mai mult cu cât nu întrezărim, nici măcar în comportamentele iritante ale victimelor provocative, prezența conștientă a intenției de a-l răni pe celălalt sau
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
ca fiind justificate, cu atât mai mult cu cât nu întrezărim, nici măcar în comportamentele iritante ale victimelor provocative, prezența conștientă a intenției de a-l răni pe celălalt sau a unei atitudini de provocare. În acest context teoretic, putem eticheta hărțuirea psihologică drept o problemă de relaționare distructivă<footnote Această idee fiind fondată și pe concluzia lui W.Craig și D.Pepler (2005) potrivit căreia, într-o clasă de elevi, va exista un grup mic de elevi care hărțuiesc sau care
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
elevi, va exista un grup mic de elevi care hărțuiesc sau care sunt hărțuiți de către alții în mod frecvent footnote> (Craig și Pepler, 2007), având un caracter serial sau multiplu în funcție de numărul agresorilor (Chan, 2006). Elevii autori ai actelor de hărțuire psihologică mizează într-o mare măsură pe controlul exercitat asupra victimei ca urmare a inducerii responsabilității pentru abuzul suferit și, implicit, pe teama acesteia de a discuta cu adulții, victima percepând posibila intervenție a acestora ca minimă, ineficientă și un
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
se delimitează scorurile scăzute ale factorului de agreabilitate, fiind explicabile preocuparea elevului abuzator pentru scopurile personale și lipsa de simpatie pentru suferința celorlalți, și scorurile ridicate ale factorului de extraversiune, justificând inițierea unor conflicte (Tani et al., 2003). În ciuda incidenței hărțuirii psihologice, există puține studii centrate pe relația dintre acest fenomen și elevii cu dizabilități, promovând concluzia potrivit căreia elevii cu cerințe speciale sunt mai susceptibili de a deveni ținte ale hărțuirii psihologice (Nabuzoka și Smith, 1993; Goodman și McConachie, 1998
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
inițierea unor conflicte (Tani et al., 2003). În ciuda incidenței hărțuirii psihologice, există puține studii centrate pe relația dintre acest fenomen și elevii cu dizabilități, promovând concluzia potrivit căreia elevii cu cerințe speciale sunt mai susceptibili de a deveni ținte ale hărțuirii psihologice (Nabuzoka și Smith, 1993; Goodman și McConachie, 1998; Unnever și Cornell, 2003), comportamentele ostile oscilând în funcție de tipul de dizabilitate al elevului. Astfel, elevii cu dizabilități atât vizbile cât și non-vizibile, în ultima categorie incluzând și deficiența de auz, sunt
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
implica într-o mai mare măsură în conduite ostile (Unnever și Cornell, 2003; Nabuzoka și Smith, 2003) ca urmare a unor caracteristici precum stimă de sine scăzută, abilități sociale limitate, un nivel scăzut al autocontrolului sau dificultăți de exprimare. În ceea ce privește hărțuirea psihologică a elevilor cu deficiență auditivă, investigațiile științifice sunt aproape inexistente, cunoscându-se puține informații despre impactul acestui fenomen asupra elevilor în cauză, despre dinamica procesului abuziv care ar putea fi specifică acestei categorii de elevi sau despre influența exercitată
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
de natură psihică. Chiar dacă sunt protezați, comprehensiunea și înțelegerea limbajului verbal sunt afectate de zgomotele din fundal. Practic, contextul anterior constituie un obstacol pentru demersul constatativ, izolarea putând fi considerată o conduită specifică acestor elevi și nu o consecință a hărțuirii psihologice. În astfel de situații, se impune să analizăm prezența unor indicatori ai prezenței abuzului de la comportamentul dificil, elevii cu abilități limitate de comunicare devenind mai puțin cooperanți cu oricine, randament școlar scăzut, anxietate și stres generate de idea de
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
de a se vorbi sau a faptului că poartă un aparat auditiv sau un implant cohlear. În plus, întrucât anumite acte agresive pot fi „ineficiente” având în vedere faptul că victima nu aude, autorii pot apela la alte strategii precum hărțuirea psihologică prin email sau mesaje pe mobil. În condițiile în care „a fi diferit” este cel mai cunoscut motiv pentru care elevii sunt hărțuiți, în cazul elevilor surzi, diferența fiind dată de specificul deficienței. În ceea ce privește gestionarea bullying-ului, mediul școlar poate
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
în procesul de învățare, neavând timp și predispoziția de a se angaja in acte ostile; de asemenea, un impact scontat au și monitorizarea intensivă a fenomenului precum și implementarea unor norme de disciplină care să impună conceptul de toleranță zero față de hărțuirea psihologică între elevi; • activități de învățare prin cooperare care să îmbunătățească atitudinile și relațiile dintre elevi, profesorul repartizând membrii unui grup de lucru astfel încât statutul de putere să fie relativ apropiat; • traininguri centrate pe asertivitate, stimă de sine și abilități
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
sociale pentru abuzatori și victime; • discuții constructive cu abuzatori și victime; • colaborarea părinte-profesor, aceasta dovedindu-se benefică mai ales în contextul în care părinții consideră comportamentul copiilor abuzatori ca fiind o normalitate. În consecință, o abordare potrivită a fenomenului de hărțuire psihologică în mediul școlar necesită cunoașterea și înțelegerea prealabilă, această idee constituind unul din motivele ce se regăsesc la baza elaborării prezentei lucrări și fiind, totodată, încă un pas important în demersul psihologilor școlari, și nu numai, de a stimula
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
și în special criticii poststructuraliști citesc textul "împotriva lui însuși", căutând un "subconștient textual" care, de obicei, posedă înțelesuri opuse celor de suprafață, vizează mai degrabă "fisurile" textuale, discontinuitățile sau "liniile de clivaj" decât unitatea, iar prin intermediul deconstrucției practică acea "hărțuire textuală" care "desface" sensurile inițiale. Sintetizând, P. Barry 53 construiește o diagramă care arată la nivel practic diferențele dintre structuralism și poststructuralism. Astfel, Structuralistul caută: Poststructuralistul caută: Paralele/Ecouri Contradicții/Paradoxuri Echilibre Schimbări/ Fisuri în: Ton Punct de vedere Timp
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dincolo de termenii opuși sau singulari. Din perspectiva lui Baudrillard, seducția ca și deconstrucție nu este văzută ca o distrugere a oricărui sens, ci ca o desfacere (diseminare) ce procedează prin eliminarea atentă a forței semnificației. Deconstructivistul practică un gen de hărțuire textuală care încearcă să demaște multiplicitatea sensurilor ce subzistă aparentei unități a textului. Prin intermediul proiectului său deconstructivist, Derrida se situează împotriva structurii ca închidere, centralitate, prezență plină. În concepția sa, a deconstrui înseamnă a trata ideile nu ca pe niște
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Saint Augustin), Brepols, Turnhout 1998, 19-37. Noi vom folosi numerotarea lui BOEHMER. 1. Iacob, slujitorul umil al bisericii din Acri (Accon), cu ajutorul îndurării divine, urează prietenilor săi dragi mântuire veșnică în Domnul. 2. Printre diferitele suferințe, neîncetatele dificultăți și frecventele hărțuiri ale pelerinajului meu, unicul remediu și de o deosebită mângâiere îmi este frecventa amintire a prietenilor mei. Bunătatea lor vine în ajutorul duhului meu ca el să nu se degradeze, iar rugăciunile lor îmi hrănesc sufletul astfel încât el să nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în sine și în relațiile cu celelalte posturi sau locuri de muncă, un anumit nivel al stress-ului. cerințele unui post sau funcții încărcate; cerințele impuse de către manager; munca desfășurată în compartimente sau echipe cu persoane antipatice sau cărora le place hărțuirea; nesiguranța locului de muncă, mai ales în condiții de criză, cum sunt cele pe care le trăim în această perioadă; activitatea în condiții în continuă schimbare. Cercetările din domeniul stress-ului ocupațional pun accent pe factorii stresori, adică pe situațiile în
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
următorii: opoziție arătată culturii organizaționale slabă (defectuoasă mai bine spus) comunicare între manageri și angajați neimplicarea în procesul decizional încărcătura excesivă a muncii desfășurate lipsa perfecționărilor continue și a dorinței de evoluție cauzarea intenționată de neplăceri fizice și psihice și hărțuirea (profesională, sexuală, verbală) schimbările ce se produc, fie imprevizibile, fie foarte dese lipsa provocărilor și a emulației situațiile conflictuale ce pot apare. În afară de ceea ce ar presupune managementul în activitatea oricărei structuri organizaționale, American Management Association, a realizat, încă din anul
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
săi, pe de o parte, și cele cu colegii sau subordonații, relații ce pot fi tensionate, neprietenoase, încordate, lipsite de încredere, egoiste, fățarnice. Și se mai impune discutarea unei categorii de stress la locul de muncă determinat de procesul de hărțuire: sexuală, profesională, rasială, religioasă. Hărțuirea afectează dreptul fiecăruia dintre noi de a ni se respecta demnitatea personală la locul de muncă. Când colegii și în special superiorii, fie că li se spune “Turbatul”, “Uscatul”..., ne supun la presiuni exagerate care
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
și cele cu colegii sau subordonații, relații ce pot fi tensionate, neprietenoase, încordate, lipsite de încredere, egoiste, fățarnice. Și se mai impune discutarea unei categorii de stress la locul de muncă determinat de procesul de hărțuire: sexuală, profesională, rasială, religioasă. Hărțuirea afectează dreptul fiecăruia dintre noi de a ni se respecta demnitatea personală la locul de muncă. Când colegii și în special superiorii, fie că li se spune “Turbatul”, “Uscatul”..., ne supun la presiuni exagerate care în mod evident ne provoacă
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
în mod evident ne provoacă o stare de disconfort psihic, conducând la scăderea randamentului în muncă, frică de a veni la serviciu chiar, atunci, la prima vedere, s-ar putea spune că avem de-a face cu un caz de hărțuire. Iată definiția formulată de Comisia Europeană, în cadrul Recomandării cu privire la protejarea demnității femeilor și bărbaților în mediul profesional (noiembrie 1991) stabilește: "... Statele membre trebuie să ia măsuri concrete pentru a institui regula conform căreia orice comportament de natură sexuală sau bazat
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
acces la pregătire profesională... încadrare în muncă... promovare, sau ca motiv pentru orice alt gen de decizie de serviciu; • crează un mediu profesional inhibant, ostil sau umilitor pentru persoana vizată de comportamentul respectiv”. Atenția cea mai mare a fost acordată hărțuirii de natură sexuală, pe care femeile în principal, dar nu în exclusivitate o suferă din partea bărbaților. Hărțuirea se poate însă declanșa și din cauza prejudecăților rasiale sau religioase, a apartenenței sau neapartenenței la un anumit sindicat, precum și din cauza atitudinilor manifestate față de
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
de serviciu; • crează un mediu profesional inhibant, ostil sau umilitor pentru persoana vizată de comportamentul respectiv”. Atenția cea mai mare a fost acordată hărțuirii de natură sexuală, pe care femeile în principal, dar nu în exclusivitate o suferă din partea bărbaților. Hărțuirea se poate însă declanșa și din cauza prejudecăților rasiale sau religioase, a apartenenței sau neapartenenței la un anumit sindicat, precum și din cauza atitudinilor manifestate față de tineri, persoane handicapate sau membri ai altor grupuri minoritare. Angajatorul poate lua următoarele măsuri: elaborarea și publicarea
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
anumit sindicat, precum și din cauza atitudinilor manifestate față de tineri, persoane handicapate sau membri ai altor grupuri minoritare. Angajatorul poate lua următoarele măsuri: elaborarea și publicarea unei declarații clare de politică în privința acestei chestiuni, care să cuprindă exemple definitorii ale noțiunii de hărțuire și ale efectelor acesteia, să clarifice normele de comportament pe care angajați trebuie să le respecte, precum și penalizările prevăzute pentru încălcarea lor; asigurarea unui sistem corespunzător și funcțional de comunicare, prin intermediul căruia angajații să poată reclama în mod confidențial orice
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
efectelor acesteia, să clarifice normele de comportament pe care angajați trebuie să le respecte, precum și penalizările prevăzute pentru încălcarea lor; asigurarea unui sistem corespunzător și funcțional de comunicare, prin intermediul căruia angajații să poată reclama în mod confidențial orice caz de hărțuire; asigurarea unui sistem funcțional de măsuri disciplinare adecvate, prin intermediul căruia contravenienții să poată fi tratați ferm, dar corect; asigurarea condițiilor necesare pentru ca acuzațiile de hărțuire să fie anchetate și rezolvate fără întârziere; asigurarea unor servicii corespunzătoare de consiliere, atât pentru
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]