2,931 matches
-
care coboară din cele dintâi. A patra este mundus materialis, lumea fizică și fiziologică, natura înconjurătoare și natura corporală; a cincea este mundus artificialis; vinerea alchimică a lui Rosenkreutz, când muncești din greu, este „lumea muncii”, a străduințelor oneste ale harnicului plugar, ale curajosului corăbier și ale răbdătorului păstor - pe care Comenius nu le disprețuiește ca un dominican retrograd. Cu mundus artificialis omul pământesc începe de fapt să se înalțe spre zeitate. Căci oricare dintre aceste munci poate ajunge la măiestrie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să dai la stat. Noi, părinții și bunicii, aveam împreună 16 hectare și tot ce depășea zece hectare se trecea la dublarea cotelor. Atunci a fost crunt, aproape că nu aveam ce mânca. Noroc că mama a fost o femeie harnică și pricepută și mai țesea pentru mâncare sau bani...”. Familia era păstrătoarea valorilor și datinilor, mediul în care individul se simțea apărat, eliberându-se de frica de autorități. Iată evocarea unui preot ortodox: „Sistemul nu interzicea explicit sărbătorile, dar nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și artistic”, „Mișcarea literară”, „Adevărul” (unde semna rubrica intitulată „Cronica evenimentelor externe”) și „Dimineața”, la suplimentul literar al cotidianului „România nouă”, „Lumea” (1926), „Aurora”, „Dreptatea” (1927), „Viața literară” (rubrica „Cronici franceze”, în 1927), „România”, „Bis”, „Gazeta literară” ș.a. Gazetar cultural harnic și iscusit (E. Lovinescu notează în agendele sale că Ș. tocmai se întorsese de la Paris „cu cincisprezece interviuri de la avantgardiști”), de orientare mai degrabă promodernistă și antigândiristă, a condus, împreună cu Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu și Pompiliu Constantinescu, revista „Kalende” (noiembrie
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
bibliografice: I. Bianu, „Comorile poporului. Literatură, obiceiuri și credințe”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIX, 1906-1907; Vasile Bogrea, „Muscelul nostru”, DR, 1922-1923; Dan Simonescu, În amintirea folcloristului C. Rădulescu-Codin, „Șezătoarea”, 1927, 1-2; M. Robea, C. Rădulescu-Codin - un pasionat și harnic folclorist, „Cultura poporului”, 1956, 5; Dan Simonescu, Folcloristul C. Rădulescu-Codin, REF, 1958, 4; D. Udrescu, Învățători de altădată, ARG, 1968, 1; Bârlea, Ist. folc., 383-387; Silvestru Voinescu, Argeșeni în spiritualitatea românească, Pitești, 1980, 94-99; Ion M. Dinu, Figuri de dascăli
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
mult ca probabil, savantul a proiectat peste lumea dedusă din extrem de săracele izvoare literare ale Antichității și mai cu seamă din laborioasele investigații arheologice întreprinse o lume a propriului spirit. În viziunea lui P. dacii erau un popor de țărani, harnic, pașnic și drept, de o exemplară moralitate; casta preoțească unea anahoreți locuitori în peșteri, disprețuitori ai plăcerilor trupești, necunoscând vinul și femeia, nici carnea, hrănindu-se doar cu brânză, lapte, miere și cu vegetale; în fruntea lor se afla marele
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
voie bună”), în fine, atacă subiecte mai subtile, cum ar fi singurătatea și politețea. Filosofia de existență este tot țărănească. Idealul uman pe care îl preconizează este „mandarinul rural”, „prințul-moșnean”, om vital, gospodar cu copii mulți și femeie credincioasă și harnică, nu cu totul auster în familie, din moment ce moralistul îi îngăduie mandarinului de a se bucura, cât poate, de ibovnice atrăgătoare și istețe. Când produce asemenea sfaturi, moralistul nu își ascunde o simpatică trufie: „Eu mă înalț tot mai drept, tot
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
și a ecoului dobândit de activitatea lor. Cercetătorul e pasionat să studieze și să scoată din uitare nume de al doilea sau al treilea rang, cum ar fi Simeon Marcovici, Gh. Lazăr, Dimitrie Eustatievici, Al. Gavra, Zaharia Carcalechi, Sevastian Tabacovici, harnici colportori de cultură sau deschizători de drum într-o direcție sau alta. Prelegeri interesante a ținut P. despre Gh. Asachi, B.P. Mumuleanu, Costache Conachi, Anton Pann, ca și despre începuturile presei românești, studii de la care se poate oricând porni spre
PERVAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288765_a_290094]
-
ocupându-se de figuri istorice, tangențial (și) literare (Gheorghe Lazăr, Simion Bărnuțiu, Eftimie Murgu ș.a.); pledează cauza adevărului în dialog, dar în polemici „ceea ce îi lipsea era spiritul toleranței cu privire la opinia altora”. P. intuiește în Bogdan-Duică un caz dramatic: cărturarul harnic și onest care „se vede întrecut și uneori ridiculizat de semenii săi”, criticul care „cunoaște toate ideile critice și estetice moderne”, făcându-și din ele o cheie, pe care însă nu știe să o folosească. E la el o dramă
PETRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288784_a_290113]
-
Stropi de rouă. Revistă enciclopedică bilunară”. Dezideratul exprimat de redactori în deschiderea primului număr, acela de a publica „novele, amintiri, versuri, schițe umoristice și de a căuta să obțină concursul scriitorilor noștri de valoare”, îi determină ulterior să solicite „corespondenți harnici pentru locurile vacante, în provincie”. Alături de rubricile specifice unui magazin - „Doctorul sănătoșilor”, „Rubrica amuzantă”, „Coloana veselă”, „Cugetări”, „Varietăți. Ecouri. Jocuri distractive”, „Rubrica științifică”, „Cronica sportivă” -, sunt de semnalat „Mișcarea culturală”, cu știri din Bacău, Târgoviște, Galați, sau „Cărți și reviste
PLOIESTIUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288853_a_290182]
-
Se decupează trei zone sau vârste distincte, care nu se suprapun cu etapele cronologice instituționalizate de istoriile literaturii. Dimitrie Bolintineanu, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri și Ion Heliade-Rădulescu ilustrează o poezie discursiv-rațională, în care privirea unui eu distanțat de lume topografiază harnic, dând naștere unor texte plasticizante și mimetice. În acest peisaj structural Eminescu marchează momentul decisiv al cristalizării unei poetici vizionare, așezată sub semnul privirii lăuntrice. Strict tehnic, proba apartenenței poetului la această paradigmă este recursul la metafora revelatoare, transferată în
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
sale. După debutul în „Luceafărul” (1977), prima carte, Aventuri într-o curte interioară, îi apare în 1979, în același an cu volumul de debut al lui Ștefan Agopian, anunțând intrarea grupului desantist în arena literaturii. Este unul dintre cei mai harnici autori din grup, ilustrând atât genul scurt cu Aventuri într-o curte interioară, Efectul de ecou controlat (1981), Amendament la instinctul proprietății (1983), Și ieri va fi o zi (1989), cât și pe cel al romanului, cu Zmeura de câmpie
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
mai harnicu unul din cei săraci decât unul den feciorii de boiari sau decât o rudă de ale voastre, voi să nu dați acelora cinstea și boeriia, în fățărnicie; ci să o dați aceluia mai sărac, deaca iaste vrednic și harnic și-și va păzi dregătoria cu cinste. Că mai bun îți iaste săracul cu cinste decât boiariul de ocară.” Ideea este nu numai foarte curajoasă, ci și foarte modernă. Cărturarului nu i-o puteau sugera textele bizantinilor, la fel cum
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
ediții și antologii. I s-au atribuit Premiul Academiei Române (1959), Premiul Asociației Scriitorilor din București (1986) ș.a. În critica și istoria literară românească M. s-a impus ca o personalitate de mare suprafață și de certă importanță. Cultivat și informat, harnic fără superficialitate și serios fără pedanterie, vădind o probitate intelectuală nedezmințită și un gust critic remarcabil, a mobilizat aceste însușiri prin avântul propice angajării în întreprinderi temerare. Puterea sa de muncă este puțin obișnuită, iar entuziasmul față de obiectul analizei rămâne
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
gândesc că este european din anumite puncte de vedere. Din punct de vedere ecologic, alimentația este aici, la noi, cea care denotă faptul că sunt ecologice și ne apropie” (femeie, salariat). „Prin oameni, da... sunt de trei ori europeni, suntem harnici, adaptabili” (lider). „În Europa suntem de când ne-am născut... Suntem pe calea cea bună, dar mai avem de lucru. Ai nevoie de aparat de muls, de răcitor, dar de unde să ai atâția bani. Să te încadrezi în parametrii de calitate
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Suntem pe drumul cel bun, numai că mai avem până să îi ajungem. La noi, agricultura se face natural, produsele noastre sunt ecologice”, spune un sătean. Pe de altă parte, suntem europeni și prin oamenii pe care îi avem: țărani harnici și adaptabili. Asemănările țin și de calitatea noastră comună de europeni - „România e în Europa... a fost dintotdeauna” - sau de calitatea de oameni - „suntem asemănători, că suntem oameni”. Concluzii Ațintișul poate fi privit ca un sat mediu din multe puncte
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
diverse ale termenului „curățenie”, între acestea, cu o frecvență destul de mare apărând cele de: om gospodar și ordine, dar și cele de: frumos și frumusețe. În opinia unora dintre săteni, Tomșaniul are câteva dintre atributele unui sat european: oamenii sunt harnici, educați, există școală, grădiniță și, în plus, există construcții moderne: „Satul a prins totuși o tentă europeană datorită faptului că foarte mulți tineri dinainte de ’89 au rămas în comună, n-au putut pleca și și-au dat drumul la construcții
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
au devenit și statistic inevitabile: dacă toată lumea scrie și publică, eventual la mai multe periodice în același timp, eventual trecând abrupt de la unul la altul, cum se poate aștepta o clarificare conceptuală? Un fenomen înrudit este „supraexpunerea” unor autori prea harnici și poate prea lacomi, omniprezenți în publicistica de toate formele și tendințele, ale căror „voci” tind să devină mult prea previzibile și repetitive, deși se ocupă, pentru a-și menține cote lucrative de audiență, în special de subiectele „grase”, construindu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ecovillages, postistorice „sate” hippie (cele care și-au autosupraviețuit, covertindu-se de la exces - overthetopia, cum își numește Andrei Codrescu propria sa experiență de acest gen - la forme mutante de ezoterism ecologist New Age), austere colonii hutterite ori sate Amish pline de harnici lucrători manuali al căror cronometru s-a oprit în pragul primei revoluții industriale, comitate întregi convertite la temperanță (așa-numitele dry counties), ori în fine statul mormonilor (Utah), apropierea geografică de comunitățile „real existente” trebuie bine administrată și nu este
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
căror bibliografie critică o dăm În nota 46. Tot acolo și o mini-bibliografie (M. Novicov, Vera Călin, Cornel Regman, Anton Petrescu) despre Mitrea Cocor de M.Sadoveanu. POETICE FACERI LA 1950 O avalanșă de poezii se rostogolește din multele și harnicele ateliere lirice, oprindu-se În coloanele generoase ale gazetelor literare; care și ele se Înmulțesc, devenind adevărate pepiniere ale creativității artistice, Întărind, cu noi oșteni și noi arme, frontul cultural. Am la Îndemână o statistică 47 mai veche, din care
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Deșliu Lazăr de la Rusca, unde eroul - activist de partid - visează mereu ziua de mâine În care exploatarea va fi complet desființată: «Lazăr cântă-n glas de strună calea nouă, viața bună: soare-n suflet, și-n ogoare arăminii truditoare, celor harnici fericire și chiaburilor pieire». Asupra proceselor sufletești pe care le trăiește omul nou s-au oprit câțiva dintre poeții noștri. Printre cele mai reușite poeme de acest fel vom nota Tovarășul Matei a primit Ordinul Muncii publicat de Veronica Porumbacu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a scris destul de mult În 1951, poetul bucurându-se de atenția criticilor, cum numai cu Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu și Dan Deșliu s-a Întâmplat (v. nota 6); dar dacă aceștia din urmă continuau să Întrunească unanimitate În elogii, În privința harnicului poet clujean, prezent Încă din 1949 În presa din capitală, apoi aproape număr de număr În Almanahul literar din Cluj, lucrurile n-au stat deloc așa. Începutul contestării acestuia, care va continua și În anii următori, a fost determinată de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
abătută pale de furtună, norii de pe zare, În urcuș. Răbdător, pământul Își Întinde pieptul Însetat În ploaia rece: știe că furtuna; care trece, arc de curcubeu, curând, aprinde”. MUGURUL „Abia crescut pe creangă, ești sol prospețimii care-și taie drum harnic - și te Împlinești În soarele arzând văpaie. Din tine va miji curând mlădiță tânără - și-mi pare că viața noastră, fremătând, te crește și te face floare”. Maria Banuș. - Când asasinii devin gentili. În: Scânteia, nr. 2115, 11 aug. xxx
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
conjuncția copulativă și ori prin sau: „Discuta dacă femeia are sau nu un suflet” (G. Galaction); - complementele directe și indirecte ce urmează după predicat nu se despart prin virgulă: „El a măritat pe fiică-sa după un om bun și harnic” (I. Creangă); - interjecția ia nu se desparte de verbul următor, cu care formează o unitate: „Ia fii bun dumneata și-i pune imediat la loc” (I.L. Caragiale); - conjuncțiile Însă, deci și adverbul totuși, plasate În interiorul unei propoziții, nu se despart
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
francez - bouleau - ș„mesteacăn”ț nu va fi descoperit decât după mai multe ședințe. Acest cuvânt îl duce cu gândul la termenul boulot șcu sensul de „muncă, slujbă”, dar omofon cu bouleauț, cu trimitere la munca tatălui său, om foarte harnic, dar subiectul îl asociază și cu sintagma boulot sexuel șactivitate sexualăț. A contrainvesti înseamnă a investi reprezentări care au scopul de a bara calea reprezentărilor asociate unei amintiri amenințătoare. În plus, observăm în acest exemplu cum contrainvestirea se construiește pornind
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
poate opri, chiar dacă persoanele de conducere ar dispărea din arena de luptă. Avem 54 de absolvente pioniere, răspândite în diferite colțuri ale țării, care sunt tot atâtea focare de răspândirea principiilor noi de asistență socială. Prin eforturile acestor mici și harnice albine, ajutate, bineînțeles, de șefii lor ierarhici, s-au creat 10 Oficii Municipale de Ocrotire - din care 2, Clujul și Brașovul, cu o organizare ce poate fi mândria noastră - și atâtea alte servicii de mare utilitate pentru țară. Este un
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]