2,559 matches
-
De fapt, este destul de greu să credem că niște banale semne, care pot fi asociate cu diverse lucruri din realitatea vizibilă, se pot preta unor interpretări diverse și pot furniza adevăruri absolute, definitive. Iată ce afirmă Moshe Idel referitor la hermeneutica negativului în cabala, într-un interviu pe care ni l-a acordat în 2004: "Nu contează cât de profund este mesajul, el este mai puțin important decât sursa. Așa că "albul" este prezența directă a autorului care dă negrului un fel
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ar fi următorul: performa-torul recurge la o practică pentru a descoperi semne și semnificații și pentru ca, în cele din urmă, să ajungă la negativul semnului. De această dată schema prezentată mai sus se modifică în felul următor: PRACTICĂ → SEMN → SEMNIFICAȚIE → HERMENEUTICA NEGATIVULUI Atunci când se trece de pragul vizibilului (simpla citire a semnelor și a semnificațiilor lor), se ajunge la a se decripta negativul unui fapt, semn, gest, cuvânt pentru a se afla esența. Acest efort hermeneutic și interpretativ depășește analiza lingvistică
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
credem că negativul este reprezentat de însuși contextul în care se produce un fenomen pentru care se recurge la o ședință de divinație (o ceartă între frați, o problemă sentimentală sau de sănătate etc.) Discutăm, cu alte cuvinte, despre o hermeneutică a cotidianului. Psihanaliștii au înțeles acest fapt și interpretează visele plecând de la o serie de evenimente cunoscute din viața persoanei 282. Dacă acceptăm acest fapt, atunci cel care practică divinația este un extrem de fin observator al realității. El descifrează semnele
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
se poate realiza în două direcții: a) într-un sens formal, direct, care favorizează strict relația semn semnificație și b) într-un altul mai subtil, specific profeților, misticilor și, de ce nu, magicienilor veritabili, în care demersul se continuă către o hermeneutică a negativului și a cotidianului. Firește, noi suntem tentați să gândim o hermeneutică a negativului, mai ales în raport cu semnul scris. Iar acest fapt este pe deplin explicabil. Adesea relația semn scriere divinație este pusă sub semnul cunoașterii. Ea ar denumi
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
favorizează strict relația semn semnificație și b) într-un altul mai subtil, specific profeților, misticilor și, de ce nu, magicienilor veritabili, în care demersul se continuă către o hermeneutică a negativului și a cotidianului. Firește, noi suntem tentați să gândim o hermeneutică a negativului, mai ales în raport cu semnul scris. Iar acest fapt este pe deplin explicabil. Adesea relația semn scriere divinație este pusă sub semnul cunoașterii. Ea ar denumi o formă primară (una magico-religioasă) a cunoașterii livrești de mai târziu. Diverse spații
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
divinație, este faptul că înțelegerea mantică a unui text a generat ceea ce Moshe Idel numea "descoperirea experiențială, prin trăire spirituală a divinului din text"287. Indiferent de situație, scrierea rămâne suport, pretext sau mediator al cunoașterii. Trebiue spus că această hermeneutică a negativului și a cotidianului nu funcționează asemenea unei rețete. Ea nu este în nici un fel teoretizată, cunoscută sau conștientizată de către practicieni. O putem descoperi camuflată și în unele practici divinatorii, sub forma unei hermeneutici populare. Doar priceperea, harul, inspirația
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cunoașterii. Trebiue spus că această hermeneutică a negativului și a cotidianului nu funcționează asemenea unei rețete. Ea nu este în nici un fel teoretizată, cunoscută sau conștientizată de către practicieni. O putem descoperi camuflată și în unele practici divinatorii, sub forma unei hermeneutici populare. Doar priceperea, harul, inspirația profundă sau stările de grație îl ajută pe divinator să pătrundă în negativul lumii. 14.3. Divinația o hermeneutică populară? Jeanne Favret-Saada consideră vrăjitoria un limbaj, însă nu unul oarecare: "Vrăjitoria este cuvânt, dar un
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sau conștientizată de către practicieni. O putem descoperi camuflată și în unele practici divinatorii, sub forma unei hermeneutici populare. Doar priceperea, harul, inspirația profundă sau stările de grație îl ajută pe divinator să pătrundă în negativul lumii. 14.3. Divinația o hermeneutică populară? Jeanne Favret-Saada consideră vrăjitoria un limbaj, însă nu unul oarecare: "Vrăjitoria este cuvânt, dar un cuvânt care este putere și nu cunoaștere sau informație."288 Spre deosebire de vrăjitorie, care revendică puterea cuvântului (de unde și aspectul său ofensiv), divinația revendică cunoașterea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
am făcut-o mai sus demonstrează destul de limpede că prezicătorul a conservat foarte bine o serie de caracteristici ale tradiției populare (cel puțin la nivel gestual, verbal și chiar ritualic). Din aceste motive efortul său interpretativ se prezintă ca o hermeneutică populară. Aceasta, la rândul său, poate fi privită fie ca o formă de elevație spirituală (ne referim aici la acele încercări de decriptare a negativului), fie ca un experiment în care se exersează o tehnică de decriptare. Referindu-se la
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
subiectului, iar uneori chiar reușește (unele mărturii vorbesc de astfel de succese). Totuși, indiferent de situații, el va folosi aceleași clișee (verbale, gestuale) și tehnici ale divinației, așa cum le-a moștenit sau cum i-au fost predate. În esență, această hermeneutică populară dorește să facă traductibil, pe înțelesul tuturor, neînțelesul, misteriosul, neștiutul. Ea dorește să răspundă unor exigențe specifice fiecărui timp și spațiu. Este cu putință ca aceste practici să contribuie involuntar la ceea ce francezii numesc "la désenchantement du monde"? Este
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
iar negru moarte, tristețe, eșec, neîmplinire), urmată de interpretarea conținutului cărții cu trimitere directă la situația vizată de client. În cel de-al doilea caz este vorba de o interpretare prin adaptarea conținutului la situația concretă. Este un fel de hermeneutică aplicată. 15.3.2. Practica divinării cu ajutorul cărții bisericești și al cheii În această situație, principalele semne care constituie punctul de sprijun al interpretării sunt: mișcarea sau nemișcarea cărții, direcția de rotire (dreapta sau stânga). O amănunțită descriere a tehnicii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dau informații diferite) adunate din bazinul Mediteranei. Învățații s-au văzut nevoiți să stabilească ce era corect și ce era fals În exemplarele diferite ale aceluiași text. Ei au cercetat moștenirea secolelor anterioare cu trei mij loace: critica, grama tica, hermeneutica. Subdisciplinele filologiei, În această primă etapă a existenței ei, repre zentau trepte ale reconstituirii textului, În deplinătatea lui formală, semantică și lite rară: prozodia (care, În sens strict, se ocupa de accent și accentuarea corectă a cuvintelor, precum și de pronunția
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
încercat să fie asemenea lui Dumnezeu; iar, pe de altă parte, cuvîntul i-a fost dat omului nu numai pentru a comunica, ci și pentru a-și putea ascunde gîndurile, oprind astfel cunoașterea de către celălalt. Să recapitulăm, în termenii unei hermeneutici adecvate, elementele simbolice ale contextului care a făcut posibilă această primordială înșelăciune. Într-un asemenea interogativ orizont, va trebui să constatăm că trei relativ distincte situații de comunicare (sau semioze, în termeni semiotici denumite), dar în același timp complementare (potrivit
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ale înșelăciunii Să ne întrebăm, o dată mai mult, și în acest context: în fapt, CE SENSURI PROFUNDE ocultează actul înșelăciunii primordiale? Ce se ascunde dincolo de actul aparent banal al înfruptării din mărul cunoașterii binelui și răului? În consens cu accepțiunile hermeneuticii religioase, semnificațiile simbolice ale actului căderii pot fi urmărite din trei perspective și anume [Popescu, Costache, 1997:162-177]: teologică, antropologică și cosmologică. • Perspectiva teologică acreditează ideea că în ciuda faptului că "a ales să trăiască diabolic (dezbinat, înșelat în propriile obsesii
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de la 10 pînă la 31 funcțiile pe care Propp le-a evidențiat la nivelul basmului laic). Acestea se regăsesc în forme aproape identice atît la nivelul simbolisticii biblice, cît și la acela al basmului. Comparația lor poate face obiectul unei hermeneutici de sine stătătoare. Sociologia minciunii ar fi implicit ancorată într-un atare exercițiu, avînd ca limbaj-obiect modurile de desfășurare în lume a luptei dintre bine și rău, dintre adevăr și neadevăr. Întrucît prezentul cadru nu mai îngăduie însă dezvoltarea acestei
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în această situație: ori Biblia este cu adevărat revelarea unor structuri profunde predeterminate de "Ceva/Cineva" de deasupra ființei umane; ori Biblia este o excepțională "lucrare științifică", sintetizînd cunoștințe rafinate din domeniul disciplinelor socio-umane (psihologie, psihosociologie, filosofie, logică și morală, hermeneutică și semiotică etc.) sau din domeniul științelor naturii (cosmologie, geologie, zoologie, biologie etc.). În realitate, Biblia ar putea fi și una și alta. "Acelora care nu se înșeală" (înțelepții sau cei "săraci cu duhul"?!) le revine sarcina de a acredita
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în cea anterioară, rolul dinamizator al "negativității" (în forma minciunii inclusiv) nu poate și nu trebuie a fi ignorat. Tocmai această rațiune ne-a stimulat, de fapt, să deschidem prefața lucrării lui J. A. Barnes cu o greu de încheiat hermeneutică / semiotică a minciunii originare. 3. SEMIOZA RĂULUI ÎNTRUCHIPAT CA MINCIUNĂ, "NUCLEU DUR" AL PSEMATOLOGIEI În mod firesc, "limbajului sacru" desfășurat de multiplele forme ale discursului simbolic (magic, mitico-ritualic, inițiatic, religios), de care numai hermeneutica poate da seama, i se supraordonează
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Barnes cu o greu de încheiat hermeneutică / semiotică a minciunii originare. 3. SEMIOZA RĂULUI ÎNTRUCHIPAT CA MINCIUNĂ, "NUCLEU DUR" AL PSEMATOLOGIEI În mod firesc, "limbajului sacru" desfășurat de multiplele forme ale discursului simbolic (magic, mitico-ritualic, inițiatic, religios), de care numai hermeneutica poate da seama, i se supraordonează "limbajul profan" al discursului analitic, pentru a cărui manifestare semiotica este în întregime responsabilă. Iată de ce, ne propunem ca secvenței suspendate in illo tempore a existenței edenice a omului să îi asociem secvența ceva
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Bibliei; deși, și o atare lectură ar fi marcată, de la bun început, de pervertirea sensurilor originare pe care a generat-o transformarea vechii limbi rostite (în care Cuvîntul Domnului a fost revelat) în limbă scrisă. Iată de ce, orice altă încercare (hermeneutică sau/și semiotică) venită din afara limbii ebraice și a pregătirii teologice, precum în cazul propriei noastre exegeze, nu poate fi ferită de o inerentă doză de subiectivism, de "eroare" sau de "mistificare", chiar dacă pentru a-și justifica aserțiunile face apel
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
modern, prin excelență vizual, să recupereze și statutul de vizionar pe care amintirea încă apropiată a Edenului i-o îngăduia cîndva omului inițiatic, o știință specială s-ar cuveni întemeiată. Am putea numi "logică a lui Hermes" [Noica, 1986], "logică hermeneutică" [Dima, 1994:188] sau, schimbînd noi înșine accentul, "hermeneutică logică" această știință, care desfășurîndu-se în favoarea mileniului trei sub semnul zeului comunicării și al interpretării ar urma să recupereze în orizontul adevărurilor logico-științifice actuale semnificații pierdute, ignorate sau pervertite (înșelătoare) ale
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
vizionar pe care amintirea încă apropiată a Edenului i-o îngăduia cîndva omului inițiatic, o știință specială s-ar cuveni întemeiată. Am putea numi "logică a lui Hermes" [Noica, 1986], "logică hermeneutică" [Dima, 1994:188] sau, schimbînd noi înșine accentul, "hermeneutică logică" această știință, care desfășurîndu-se în favoarea mileniului trei sub semnul zeului comunicării și al interpretării ar urma să recupereze în orizontul adevărurilor logico-științifice actuale semnificații pierdute, ignorate sau pervertite (înșelătoare) ale simbolisticii protoarhaice. Scopul unei atare discipline "ar avea sens
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de putere, de cooperare, de ierarhizare socială etc. sînt determinate (favorizate, am spune mai degrabă) de factori genetici. Să cuprindă cu adevărat structura noastră biologică și o "genă a minciunii"? Greu de argumentat cu alte mijloace decît cele speculative ale hermeneuticii. În termenii acesteia, să recunoaștem că nici unul din "instinctele" mai sus amintite nu se desfășoară în plan social fără de adjuvantul minciunii. Potrivit dogmaticii ortodoxe, vorbind despre o adamică "genă a minciunii" nu ar trebui să gîndim în termeni strict juridici
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sintagma flori de liliac cuvîntul flori nu mai are nicio independență. Simplitatea formulării, firescul rostirii, diferența dintre cele două imagini și felul armonios În care rămîn totuși Într-o legătură intimă n ar mai Însemna nimic. ȚÎnțarul văzut prin lupa hermeneutică s-ar face ditamai armăsarul. Cele trei cuvinte geamul cât palma -, care evocă nu doar o căscioară (poate un bordei), ci și vremuri și locuri care și-au trăit traiul, la fel ca și acel limbaj pe care nimeni nu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
fără a se baza pe un set de principii etice abstracte. Sarcinile teoriei critice ca teorie emancipatoare Dacă teoriile orientate spre rezolvarea problemelor adoptă o metodologie pozitivistă și sfârșesc prin a reafirma sistemul predominant, teoriile critice sunt susținute de tradițiile hermeneuticii și ale Ideologiekritik. Teoria critică internațională nu este preocupată doar de înțelegerea și explicarea realităților existente în politica mondială, ci are și intenția de a le critica, în scopul de a le transforma. Este o încercare de a înțelege procese
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
aceea, una dintre sarcinile ei esențiale este de a analiza producția istorică și socială a agenților și a structurilor luate ca atare de teoriile tradiționale. Împotriva pozitivismului și empirismului diverselor forme de realism, teoria critică internațională adoptă o abordare mai hermeneutică, care înțelege structurile sociale ca având o existență intersubiectivă. "Structurile sunt construite social" mai precis, spune Cox (1992a: 138), "acestea devin o parte a lumii obiective în virtutea existenței lor în intersubiectivitatea grupurilor relevante de oameni". Acceptarea unui rol activ al
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]