4,284 matches
-
, comuna Milaș, județul Bistrița-Năsăud datează de la începutul secolului XIX . Lăcașul de cult are hramul „Sfântul Ioan Botezătorul” și figurează pe lista monumentelor istorice, . Satul Comlod este așezat de o parte și de cealaltă a pârâului Comlod, de la care vine și numele satului. Primele date concrete care atestă existența satului datează din anul 1150. Documentar
Biserica de lemn din Comlod () [Corola-website/Science/327191_a_328520]
-
Biserica din Brătia, cu hramul Sfânta Treime, a fost biserica parohială a localității Brătia, cătun inclus în anul 1968 în satul Axintele. Biserica este situată în mijlocul cimitirului ce se vede pe dreapta drumului județean Coșereni-Axintele. Arhitectura este de tip sală accesul făcânduse prin pridvorul scund
Biserica Sfânta Treime din Brătia () [Corola-website/Science/308791_a_310120]
-
5 imperiali. 1754: Printre martorii unei ascultări cu privire la descendenții lui Vasile Hossu din Răstoci apare „nobilul și preot al locului de rit grec unit din Răstoci, onorabilul popa Luca, de 70 de ani” . Cca 1756. Pentru prima dată e atestat hramul „Sfinții Arhangheli” al bisericii din Răstoci. Fiindcă majoritatea bisericilor din Chioar poartă acest hram, e aproape sigur că el a fost moștenit din secolul al XVII-lea, când satele aveau sarcini militare de apărare a graniței Nord-Vestice a Transilvaniei, și
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
apare „nobilul și preot al locului de rit grec unit din Răstoci, onorabilul popa Luca, de 70 de ani” . Cca 1756. Pentru prima dată e atestat hramul „Sfinții Arhangheli” al bisericii din Răstoci. Fiindcă majoritatea bisericilor din Chioar poartă acest hram, e aproape sigur că el a fost moștenit din secolul al XVII-lea, când satele aveau sarcini militare de apărare a graniței Nord-Vestice a Transilvaniei, și era firesc să-și ia patroni pe sfinții arhangheli Mihail și Gavriil. 1760: Profund
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
Biserica de lemn din Sat Șugatag, comuna Ocna Șugatag, județul Maramureș, datează din anul 1642. Are hramul „"Cuvioasa Paraschiva"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Sat-Șugatag este o veche așezare a Maramureșului istoric, pe valea Marei, atestată documentar pentru prima oară printr-un act din martie 1360, fiind întărită proprietatea lui
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
veche așezare a Maramureșului istoric, pe valea Marei, atestată documentar pentru prima oară printr-un act din martie 1360, fiind întărită proprietatea lui Dragoș din Giulești alături de alte cinci „villas nostras olachales” de către autoritatea regală maghiară. Biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” a fost construită în anul 1642, din lemn de stejar, pe temelia unei alte vechi biserici. Ea a fost pictată mult mai târziu, probabil în anul 1753, an însemnat în pronaos de popa Ioan. Monumentul se încadrează în
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
din Maramureș. Interiorul are ancadramentul ușii naosului bogat decorat, iar iconostasul se distinge prin ușile sale deosebite. Fragmente ale picturii interioare parietale se păstrează fragmentar în naos, respectiv în altar (sfinții părinți). Dintre icoanele păstrate se pot menționa cea a hramului „Cuvioasa Paraschiva”, realizată, semnată și datată de către zugravul Vișovan Gheorghe în anul 1785 și cea a Sfântului Nicolae. Între anii 1969-1970, monumentul a fost reparat prin grija Direcției monumentelor istorice, iar în anul 1994 a fost reacoperit cu draniță de
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
pe „dealul bisericii” din localitatea Purcăreni, comuna Popești, județul Argeș. A fost ultima biserică de lemn ridicată în tehnica „cățeilor” dintre cele cunoscute la sud de Carpați. Izvoarele istorice o datau din secolului 18 sau chiar mai veche. A avut hramul „Sfinții Voievozi”. Biserica a fost documentată într-un inventar al bisericii întocmit de preotul Ioan Manda în 1972 și de cercetătoarea Ioana Cristache-Panait, care a vizitat-o în septembrie 1997. La ieșirea în teren din aprilie 2011 s-au putut
Biserica de lemn din Purcăreni, Argeș () [Corola-website/Science/322825_a_324154]
-
policandri, i sfeșnicii, i argintării și alti multe de mari sumă de bani; asăminea și toată liafa și hrana preoțalor slujători de opștii i diiacon și clisiiarh și dascal, și toată cheltuiala bisericii cu celi trebuincioasă și pominire tictorilor la hram bisăricii”". Biserica a fost construită inițial în formă de navă, prin secolul al XVIII-lea, fiindu-i adăugat un turn clopotniță deasupra pridvorului. În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori. Ea a suferit unele transformări înaintea
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
Pârvu, părintele Atanasie Ștefănescu, preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa) și culturii românești (poetul Radu Gyr) precum și implicării active în disputele naționale privitoare la pașapoartele biometrice și exploatarea gazelor de șist. Administrativ tutelează alte mănăstiri sau schituri - tot în zona Neamțului. Lăcașul, având hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", a fost înființat în anul 1991 într-o poiană (Hașca) din Munții Stânișoarei de către Arhimandritul Iustin Pârvu, în amintirea celor care au suferit în detenție în timpul regimului comunist. Biserica din lemn a fost terminată în
Petru Vodă, Neamț () [Corola-website/Science/301660_a_302989]
-
de beton. Catapeteasma - realizată de Pantelimon Peiu din Târgu Neamț, este din stejar. O turlă octogonală prelungește în sus naosul. Intrarea în pridvor se face prin partea sudică, printr-o ușă sculptată în stejar. Este un mănăstire de călugărițe cu hramul "Acoperămîntul Maicii Domnului" înființat în 2003 pentru a deservi așezămintele sociale, situată mai jos la o mică distanță în punctul "Buba". Biserica este lemn construită în stil maramureșean, are la interior pictura în stil bizantin, executată de soții Purici (Doina
Petru Vodă, Neamț () [Corola-website/Science/301660_a_302989]
-
2003 pentru a deservi așezămintele sociale, situată mai jos la o mică distanță în punctul "Buba". Biserica este lemn construită în stil maramureșean, are la interior pictura în stil bizantin, executată de soții Purici (Doina și Ștefan) din Cernăuți. Având hramul "Sfânta Parascheva", a fost înființat în anul 2001 și se află în satul Rădeni din comuna Păstrăveni, județul Neamț. Având hramul "Ioan Hozevitul de la Neamț", a fost înființat în anul 2000 și se află în satul Urecheni din comuna Urecheni
Petru Vodă, Neamț () [Corola-website/Science/301660_a_302989]
-
stil maramureșean, are la interior pictura în stil bizantin, executată de soții Purici (Doina și Ștefan) din Cernăuți. Având hramul "Sfânta Parascheva", a fost înființat în anul 2001 și se află în satul Rădeni din comuna Păstrăveni, județul Neamț. Având hramul "Ioan Hozevitul de la Neamț", a fost înființat în anul 2000 și se află în satul Urecheni din comuna Urecheni, județul Neamț. În cadrul complexului format din cele două așezăminte - "Petru Vodă" și "Paltin-Petru Vodă", există un azil de bătrâni ("Sfântul Pantelimon
Petru Vodă, Neamț () [Corola-website/Science/301660_a_302989]
-
declarat absenteist și, conform Legii de reformă agrară, i s-a confiscat partea din moșia tatălui său care i se cuvenea. A obținut-o în instanță după lungi demersuri și sume fabuloase cheltuite cu avocații. De la mica biserică ortodoxă cu hramul Sfintei Treimi, drumul se bifurcă ducând spre Valea Curciului (cu acces spre acest sat) și spre Răriște, un hotar aflat odinioară în grija răpândanului. Aici se află casele parohiale ortodoxă și fostă greco-catolică. În fața celei dintâi se înălța impunător conacul
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
monahal de către IPS Mitropolit Vlasie Mogârzan și PS episcopi Demosten Ioniță, Ghenadie Gheorghe, Sofronie Oțel, Iosif Mogârzan, Teodosie Scutaru, Flavian Bârgăoanu și Antonie Tătaru, în prezența unui numeros sobor de preoți și diaconi . Mănăstirea de maici de la Brădățel are ca hram sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. La praznicul organizat cu prilejul hramului participă episcopii ortodocși de stil vechi din România. În prezent, în Mănăstire viețuiesc 70 de maici.
Mănăstirea Brădățel () [Corola-website/Science/313053_a_314382]
-
Demosten Ioniță, Ghenadie Gheorghe, Sofronie Oțel, Iosif Mogârzan, Teodosie Scutaru, Flavian Bârgăoanu și Antonie Tătaru, în prezența unui numeros sobor de preoți și diaconi . Mănăstirea de maici de la Brădățel are ca hram sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. La praznicul organizat cu prilejul hramului participă episcopii ortodocși de stil vechi din România. În prezent, în Mănăstire viețuiesc 70 de maici.
Mănăstirea Brădățel () [Corola-website/Science/313053_a_314382]
-
folclorică „Opincuța”, etc. Lângă Saharna s-a păstrat și un vechi complex monastic săpat în stâncă. Și astăzi aici pot fi văzute chiliile călugărilor și o biserică rupestră unde aceștia oficiau slujbele. Lângă satul Țipova se află complexul monastic cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Acest ansamblu de unicat e compus din două mănăstiri - una rupestră, de construcție veche, înălțată probabil prin secolele XI-XII și alta mai nouă, edificată în secolele XVI-XVII. Mănăstirea veche, săpată într-o stâncă gigantică de calcar, include
Rezina () [Corola-website/Science/303139_a_304468]
-
Biserica "Sfântul Dumitru" din Valea Moldovei este o biserică romano-catolică din lemn, construită în anul 1891 în satul Valea Moldovei (județul Suceava). Ea se află în centrul satului, lângă clădirea primăriei. Biserica are hramul Sfântul Dumitru (sărbătorit în fiecare an la 26 octombrie). După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1774), autoritățile austriece au adus aici coloniști de origine germană, care proveneau din diverse regiuni ale imperiului și din landurile germane. O parte din coloniști
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
catolic din Câmpulung. a fost construită în anul 1891, din lemn, de către comunitatea germanilor de religie catolică din satul Valea-Seacă (în ), aflat pe atunci în Ducatul Bucovinei. La momentul acela, în satul Valea-Seacă locuiau mulți etnici germani. Biserica a primit hramul "Sfântul Dumitru". După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Valea-Seacă locuiau 135 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 8% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În 1940, ca
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
religie. Comuna Valea Moldovei era formată din două sate: Valea Moldovei și Mironu. În prezent, este filială a Parohiei "Preasfânta Treime" din Gura Humorului. În această biserică sunt celebrate liturghii în fiecare a treia duminică din lună și de sărbătoarea hramului, în restul timpului rămânând închisă.
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
a fost hirotonit diacon, de către P.S.Nicolaie Popovici, episcopul Oradiei Mari - singurul episcop martir al Bisericii Ortodoxe de sub regimul comunist. Slujba de hirotonire a avut loc și în prezența episcopului locului, cu aprobarea Sf.Sinod, la Sfânta Mănăstire Vladimirești, cu Hramul Adormirea Maicii Domnului, din loc. Tudor Vladimirescu, situată între Tecuci și Galați. Pe 7 noiembrie 1949 tânărul diacon Silviu Iovan a fost tuns în monahism, de către P.S. Antim Nica, Episcopul Galațiului, la Mănăstirea de călugări Sihastru de lângă Adjud, primind numele
Ioan Iovan () [Corola-website/Science/326558_a_327887]
-
a fost dotată cu încălzire centrală pentru ca pe timpul iernii creștinii să poată lua parte la sfintele slujbe. Tot pe timpul acestui preot, mai precis în anul 1993 s-a resfințit „Mănăstirea” din localitatea Rebra, stareț fiind Iloie Paisie. Astăzi Mănăstirea cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel numără peste 30 de călugări, fiind condusă de Preacuviosul părinte Simeon. S-a construit o frumoasă biserică și chilii pentru călugări. Astăzi parohia Rebra este condusă cu aceeași răbdare de preotul Teodor Nedelea. Credincioșii participă
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
Biserica de zid cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” din Ribița, comuna Ribița, județul Hunedoara, a fost construită la începutul secolului al XV-lea (1417). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Satul Ribița este consemnat în documente în anul 1439
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
suprafață și inundă fisurile cu un miros înțepător, semn că vine ploaia. Lacul Sfânta Ana este o rezervație complexă naturală, geologică, floristică și faunistică, fiind legat de Băile Tușnad prin poteci turistice. Lângă lac se află o capelă romano-catolică cu hramul Sfintei Ana. Vârsta lacului Sfânta Ana nu a fost încă determinată cu exactitate, diverși cercetători estimând că ultima erupție a avut loc cu 32.000 de ani în urmă (Juvigne et al. 1994), cu 10.500 de ani în urmă
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
anul 1914 se precizează că „biserica greco-catolică din Lemniu avea în administrare și filia Toplița, aflată la o distanță de 2 km de biserica mamă. Și aceasta, se pare că a fost construită în același an, 1535, și avea același hram ca și biserica de lemn din Lemniu” (dispărută între timp) . O altă variantă, mai plauzibilă, sugerează că „biserica a fost construită în anul 1698 în localitatea Lozna și cumpărată de locuitorii din Toplița, după mai bine de un secol, în
Biserica de lemn din Toplița, Sălaj () [Corola-website/Science/310148_a_311477]