1,549 matches
-
(colocvial "Sighet", colocvial "Sziget", în traducere "Insula", , ucraineană "Сигіт, Сигіт-Мармароський, Сігету-Мармацієй", ) este un municipiu în județul Maramureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Iapa, Lazu Baciului, (reședința), Șugău, Valea Cufundoasă și Valea Hotarului. Localitatea are o populație de locuitori (2011), fiind al doilea centru urban ca mărime și ca importanță al județului după orașul-reședință Baia Mare. În perioada 2000 - 2012, primarul municipiului a fost Eugenia
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Bădeni, Brebu, Ferestre, Piatra, Runcu (reședința) și Siliștea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Ialomița-Dâmbovița al județului Dâmbovița și era formată din satele Costești, Bădeni, Piatra Iepei și Runcu, cu o populație de 1734 de locuitori. În comuna funcționau patru biserici, o școală și mai multe fierăstraie de apă pentru tăiat scânduri și mori de apă cu făcaie. În 1925, anuarul Socec consemnează comună în plasă Pucioasa
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
această comună existau o școală și trei biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă. Comuna Borlești avea aceeași alcătuire, populația ei fiind de 3632 de locuitori. Comuna Mastacănu avea atunci 5235 de locuitori în satele Bălanu, Calu, Iapa, Mastacănu, Nechitu, Negulești, Șovoaia și Poieni. În 1931, satele Calu, Iapa și Negulești s-au separat de comuna Mastacănu pentru a forma din nou o comună de sine stătătoare. În 1950, comunele au trecut la raionul Buhuși din regiunea Bacău
Comuna Borlești, Neamț () [Corola-website/Science/301622_a_302951]
-
1925 consemnează comunele în aceeași plasă. Comuna Borlești avea aceeași alcătuire, populația ei fiind de 3632 de locuitori. Comuna Mastacănu avea atunci 5235 de locuitori în satele Bălanu, Calu, Iapa, Mastacănu, Nechitu, Negulești, Șovoaia și Poieni. În 1931, satele Calu, Iapa și Negulești s-au separat de comuna Mastacănu pentru a forma din nou o comună de sine stătătoare. În 1950, comunele au trecut la raionul Buhuși din regiunea Bacău, iar comuna Mastacănu a fost în timp desființată, satele ei trecând
Comuna Borlești, Neamț () [Corola-website/Science/301622_a_302951]
-
Cocârceni, Cozieni, Mărculești, Tulburea, Valea Banului, Valea Epei și cătunul Fața lui Nan), în vreme ce comuna Trestia avea 2090 de locuitori. În 1950, comunele au fost arondate raionului Cislău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Satul Valea Iepei al comunei Bălănești a luat în 1964 denumirea de "Anini". În 1968, cele două comune au fost unite sub numele de "Cozieni", în alcătuirea actuală, și rearondate județului Buzău. Șase obiective din comuna Cozieni sunt incluse în lista monumentelor istorice
Comuna Cozieni, Buzău () [Corola-website/Science/300810_a_302139]
-
și instinctul de a lupta sau a fugi în caz de pericol. Legată de această necesitate de a scăpa de prădători în sălbăticie este o trăsătură neobișnuită: caii sunt capabili de a dormi în picioare. Caii de sex feminin, numite iepe, au o perioadă de gestație de aproximativ 11 luni (340 de zile), iar puiul, numit mânz, poate sta în picioare și alerga la scurt timp după naștere. Cei mai mulți cai domestici încep pregătirea cu șa sau ham la vârste cuprinse între
Cal () [Corola-website/Science/299202_a_300531]
-
în secolul al XVI-lea. Calul readus în America se sălbăticește din nou, apărând mustangul, calul indienilor din America; un proces asemănător se produce în Australia cu calul și măgarul. Calul de sex masculin este numit armăsar, femela fiind numită iapă. Aceasta poate să aibă un mânz pe an, perioada de gestație la iapă având o durată de 11 luni. Termeni specifici și specializați sunt folosiți în descrierea anatomiei ecvine, diferite stadii ale vieții, culori și rase. Depinzând de rasă, îngrijire
Cal () [Corola-website/Science/299202_a_300531]
-
apărând mustangul, calul indienilor din America; un proces asemănător se produce în Australia cu calul și măgarul. Calul de sex masculin este numit armăsar, femela fiind numită iapă. Aceasta poate să aibă un mânz pe an, perioada de gestație la iapă având o durată de 11 luni. Termeni specifici și specializați sunt folosiți în descrierea anatomiei ecvine, diferite stadii ale vieții, culori și rase. Depinzând de rasă, îngrijire și mediu, calul modern domestic are speranță de viață cuprinsă între 25 și
Cal () [Corola-website/Science/299202_a_300531]
-
vârfuri de săgeți din ea. Filip l-a înfrânt și ucis în luptă, la vârsta de 90 de ani, după cum precizează Lucian din Samosata. A capturat 20.000 de femei și copii și a trimis în Macedonia 20.000 de iepe. Întors din expediție, este atacat de tribali și rănit, iar pradă de război este pierdută. Rontinus, în Stratageme, susține că tribalii au participat la expediția împotriva sciților și, având pretenții la pradă, nu au primit-o. Filip avea un interes
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
schitul de la Forest deținea moșii la Waterloo, lucru confirmat în 1245 de către papa Inocențiu al IV-lea. În 1410, ducele Brabantului Antoniu de Burgundia dădea voie ca pe pășunea satului să pască animalele lui: 30 de vaci, 12 cai, 2 iepe și 25 de porci. Apoi pășunea a fost vândută cu bani grei. Ferma a fost lovită în parte în timpul bătăliei de la 18 iunie 1815, apoi nimicită în 1818. Călugării ospitalieri au avut și ei moșii la Waterloo pe Muntele Saint-Jean
Waterloo () [Corola-website/Science/298501_a_299830]
-
care există o ierarhie precisă. În fruntea unei herghelii se află mereu un mascul (armăsarul dominant) care conduce și apără herghelia pe durata deplasării spre alte teritorii și în timpul staționării hergheliei. Pe laturile acesteia se găsesc armăsarii, spre centru femelele (iepele) și în centru se află mânjii și iepele gestante, astfel încât la un atac al prădătorilor să fie cât mai feriți componenții vulnerabili. Herghelia de mustangi are și unul sau mai mulți „cercetași” care au misiunea ca, pe timpul deplasării, să cerceteze
Mustang () [Corola-website/Science/307710_a_309039]
-
herghelii se află mereu un mascul (armăsarul dominant) care conduce și apără herghelia pe durata deplasării spre alte teritorii și în timpul staționării hergheliei. Pe laturile acesteia se găsesc armăsarii, spre centru femelele (iepele) și în centru se află mânjii și iepele gestante, astfel încât la un atac al prădătorilor să fie cât mai feriți componenții vulnerabili. Herghelia de mustangi are și unul sau mai mulți „cercetași” care au misiunea ca, pe timpul deplasării, să cerceteze terenul și să avertizeze herghelia în cazul eventualelor
Mustang () [Corola-website/Science/307710_a_309039]
-
a lui Caragiale descoperă câteva inadvertențe ale „jafului“, mirându-se cum câinii, care erau „ca niște fiare“, nu lătraseră și nici nu fuseseră nici adormiți sau omorâți, cum de nu-i furaseră popii și caii, „un buiestraș minunat și două iepe de prasilă.“ După două săptămâni de la această întâmplare, se auzi de o altă tâlhărie îngrozitoare asupra arendașului de la Dărmănești, care fusese prădat, chinuit, apoi omorât împreună cu o bătrână cu care stătea. După această fărădelege, hoții „spoiți cu negru căzură în
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
necesar, palparea splinei; h) examinarea vizuală și palparea rinichilor și, dacă este necesar, incizarea rinichilor și a ganglionilor limfatici renali (Lnn. renales); i) examinarea vizuală a pleurei și a peritoneului; j) examinarea vizuală a organelor genitale ale armăsarilor și ale iepelor; k) examinarea vizuală, a mamelei și a ganglionilor săi limfatici (Lnn. supramammarii); dacă este necesar, incizarea ganglionilor limfatici mamari; l) examinarea vizuală și palparea regiunii ombilicale și a articulațiilor tinerelor animale. In caz de dubiu, regiunea ombilicală se va inciza
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85162_a_85949]
-
de pe Somerset Street unde a locuit pentru tot restul vieții sale. A fost o hotărâre bună deoarece anii 1760 au fost cei mai prolifici ani ai carierei sale. În această perioadă a început să lucreze pentru seria de picturi înfățișând iepe și mânji, acestea fiind considerate drept cele mai bune lucrări ale sale. De asemenea, a fost angajat să realizeze picturi ale celor mai renumite curse de cai din acea perioadă, acest lucru sporindu-i renumele. Aceste succese au coincis cu
George Stubbs () [Corola-website/Science/311518_a_312847]
-
sacrifice taurul în cinstea Herei, dar aceasta nu a acceptat, pentru că reflecta gloria lui Heracle. Taurul a fost lăsat liber pe câmpia Maratonului și a fost ucis mai târziu de Theseu. Heracle a îndeplinit și cea de-a opta sarcină. Iepele lui Diomede, regele Traciei, au fost aduși la Eurystheus, care i-a dedicat Herei și le-a lăsat libere prin Argolida sau pe muntele Olimp; mulți dintre ei au fost uciși de fiare. Se spune că Bucefal, calul lui Alexandru
Eurystheus () [Corola-website/Science/311855_a_313184]
-
și "domina Lucretia sorore sua", scrie Burcardo. Al doilea episod are loc în 11 noiembrie 1501, când de la o fereastră Alexandru al VI-lea și Lucreția asistă ""cum magno riso et delectatione"" la o scenă sălbatică de montă între două iepe și patru armăsari. Bucardo ne povestește doar aceste episoade izolate unde participă și Lucreția și dacă ar fi fost și altele în mod cert le-ar fi povestit. Pentru acest motiv, cum cele două episoade au loc cu puțin timp
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
În 1925, comuna Berteștii de Sus fusese deja desființată și inclusă în comuna Berteștii de Jos, care făcea parte din plasa Viziru a aceluiași județ, având în componență satele Berteștii de Jos, Berteștii de Sus, Germăneasa, Gura Gârluței, Polizești și Iapa. În 1931, configurația s-a schimbat din nou, temporar, comuna Berteștii de Sus fiind reînființată și cuprinzând și satul Gura Călmățui, iar Berteștii de Sus având în compunere doar satul de reședință. În 1950, comuna Berteștii de Jos a fost
Comuna Berteștii de Jos, Brăila () [Corola-website/Science/310268_a_311597]
-
pământurile pe care a moștenit-o. Pe drum s-a oprit la Hanul Ancuței și i-a împărtășit unui străin (boier) problemă să, concluzionând că dacă Maria Să nu-i va face dreptate „să poftească Maria Să să-mi pupe iapa nu departe de coadă!”. Acesta își continuă drumul și ajunge la curte. Este primit imediat la Vodă, și face o plecăciune. Domnul îi cere să se ridice, si auzindu-i vocea comisul își dă seama fulgerat că era chiar boierul
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
Ioniță îi arăta hârtiile, spunându-și pricina. Vodă îi dă dreptate, dar, amuzat, domnitorul îl întreabă ce ar fi făcut dacă nu ar fi fost de acord cu el, iar el a zis că nu-și da cuvântul înapoi și ,iapa-i peste drum." Este prezentată istoria unui haiduc, Haralambie, ucis chiar de fratele său. Povestitorul este fiul lui Haralambie, călugărul Gherman. Rezumatul pe scurt: Gherman fusese crescut doar de mama, căci tatăl murise. După decesul mamei, acesta ajunge la mănăstirea
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
răspunde că nu au nimic deoarece le-a luat tot domnitorul. Acesta pleacă și moare căzând într-o râpă. Hangita își aduce aminte că auzise și ea această povestire de la mama ei și îl recunoaște în persoana orbului pe Constantin. Iapa Lui Vodă - Ancuța(cea tânără), Comisul Ioniță, boierul(Vodă Sturdza), moș Leonte, Ancuța(mama Ancuței tinere), Neculai Isac, calul lui Comisul Ioniță Haralambie - Călugărul Gherman, Haralambie Leondari, Gheorghe Leondari, Vodă Constantin Ipsilanti Balaurul - Boierul Năstasă Bolomir, Irinuța, Moș Leonte Fântână
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
Giovanni Boccaccio-Decameronul, O mie și una de nopți) Povestitorii sunt ei înșiși participanți direct martori ai evenimentelor narate. Timpul acțiunii se desfășoară în planul trecut, iar spațiul se identifică cu locul mitic și anume Hanul. În cazul de față avem Iapa lui Vodă, povestirea suport pentru întreaga suită de 8 povestiri care urmează. Limbajul specific lui Sadoveanu constă în îmbinarea epicului cu liricul. De asemenea este de remarcat oralitatea textului, acesta fiind răsfirat cu arhaisme, regionalisme, onomatopee. Hanu Ancuței de M.
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
limbii române - CÓBILĂ, "cobile," are mai multe sensuri și anume: s. f. 1. Suport alcătuit din două lemne împreunate, care servește la transportarea plugului pe drum. 2. Scaun pe care rotarul așază roțile când montează spițele sau obezile - Sl. "kobyla "iapă"". Istoricii însă au diferite teorii referitoare la originea numelui "Cobîlea". Conform uneia dintre ele "cobila" semnifica o formațiune statală, adică cei ce s-au așezat în acele locuri cunoșteau despre existența unei formațiuni statale cu capitala în acel loc, s-
Cobîlea, Șoldănești () [Corola-website/Science/305118_a_306447]
-
în satul Piatra Șoimului din comuna cu același nume, pe partea stângă pârâului Calu. Reprezintă o stâncă înaltă de gresie, martor de eroziune "Cascada de de pe Pârâul Dracului" - Pârâul este omonimul Tocilei, situat în partea cealaltă de versant, spre valea Iapa. "Poiana Murgoci" - este cunoscută pentru câțiva paltini seculari groși și înalți. Se află spre vârful Murgoci în amonte de Piatra Șoimului. "Cascada Duras" - Este situată la 4,5 km în amonte în amonte de satul Negulești din Comuna Piatra Șoimului
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
câțiva paltini seculari groși și înalți. Se află spre vârful Murgoci în amonte de Piatra Șoimului. "Cascada Duras" - Este situată la 4,5 km în amonte în amonte de satul Negulești din Comuna Piatra Șoimului, pe cursul superior al pârâului Iapa . De-a lungul timpului pârâul Iapa a săpat valea astfel încât aceasta este formată dintr-o alternanță de de defilee și sectoare depresionare. "Lacul Veselaru" - Este un lac aflat pe o treaptă de alunecare formată în anul 1940, situat în satul
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]