3,770 matches
-
30 de minute și 19 grade Celsius la Galați, chiar foarte călduroasă! că am nana mea de botez, sora lu' mama mé șî fică-sa Vlădeni, așa, șî pe urmă viniț dumneavoastră și mă duc eu! biserica cu satul în coastă, iaz dedesubt, burhai de ceață lunca, pătura răsărit, soldați din Bacău, mi-era frică, de-aia am cerut să cobor aicea, Alexandru pentru că m-o ajutat, ia spune-mi ce zodie ești? ia-să-vedem-ce-se-mai-întîmplă în cîteva minute, cotidianul creștin "Lumina", tradiția spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
asară ți-am zis să nu-i zici nică! mișcare rural rural pe sălbăticiunea băieți tunși perie, tîrgul la Todireni în cîmp bețe omenești, drobi de sare mașinile, 8,10? opt și zăși! sat pe coastă, biserică albă pe cer, iazul sub mal lipsește din deducția că hîrtia nu suferă vizualul, auditivul din spirit de contradicție, două berze și altele se adună cu aripile mari, bunica poartă tulpan cafeniu, cercei bumbi de argint în ureche, îndoctrinarea mea continuă cu judecată, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
înseninat la Vîrfu Cîmpului albastru ceresc, nume înalt Vîrfu Cîmpului, da' ți-i rău, vino-ncoace la mine dacă ți-i rău! Suceava 23 km franjuri din graiul țigănesc al femeilor, Siretul trecut, Zvoriștea cișmele, rețea de apă, pensiunea "Amăriuței" iaz, gata, nene, poți să-i dai drumu', gata, șefu'! te-a auzit dar are treabă! remarcile pe românește și între voi, corupția limbilor-sistem, care nu există, ci vorbirea, prin Coșeriu de intuit mai multe fuste, ghemuită la urinat lîngă autobuz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
coborîm zuos! rățustile, da' un-de? nu văd! acolo la deal îs? nu, vacile pe deal, e drept că mici de depărtare, rățuște ori fofoloci de gîscă erau rîndurile la Stolniceni, și ele sînt rățuște? de unde vin rățuștele, di la mari? iaz mare cu coada strecurată printre dîmburi, ațeia-i casa noastră? Fălești, aceea-i casa noastră? bluză de mamă, ți-ai asortat-o cu ochii copilului, recunoști vîrsta întrebărilor albastră, unde-i casa nuastră? toți păgînii depind de centre urbane, ele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
gura florii căscată, mamă, deschide ușa, vreu să ies! Catranic capre la pripon, azbociment acoperișurile, gurguiul pe zarea satului parte din șir, rînd de stejari, rînd de plopi, castanii trei, se usucă, Hiliuți apele la nord în contra hidrografiei majore, presărate iazuri, Cîmpia Bălților, barza singură, linia spre Glodeni, viaductul șoselei de Chișinău, cartofii s-o uscat, nic, ăi! cîmpuri vălurite de maiestate, misterul ca formă de relief, s-o uscat floarea! "Bălți Ora[ș] / Бэлць-Ораш, fa Ileanî! peronul, dăm ocol, suta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fier de la poartă, cum ridici pălăria, nici nu se cunoaște plasturele pe țeastă, Dondușeni gara în reparație, Rediul Mare, mai avem două opriri, o oprire și o oprirică, o haltă! stejarul preponderent în văi limpezite, platou tactic pădurea, strategia verde, iazul în arendă pe 99 de ani, crap, caras, Lipnic, Ștefan, bătălia de la ~ , da, știu! la Ocnița-Sat e Caracalul cu carul cu proști, Gabrovo la bulgari, schimbul de bancuri similare verde. Ora 11,23, în autobuzul Briceni Otaci, în autogara Ocnița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Dominic Gaz", "Bar Moara Veche vă propune", conductele de gaz pe granturi internaționale, porcărie de creștere a porcilor după miros, Scăieni 6 km, Baraboi 10, viteza mai mare, iarba mai uscată, satul stația din intersecția pentru sat, mîlul pe coada iazului, stol de berze în buza malului, Mîndîc-Mîndîcanu, eu sînt aceste dealuri, Basarabie! și le plîng și după moartea ta! n-am să le las decît ochii Kutuzov ca să plîngă! Drum bun!" nucii în șir nucari, pui de nuc, porumbar cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
n-are voie să greșească, partea ei basarabeană planșeul biroului, tăcere, mai ales stăruința să se abțină uitîndu-se toți în somn, nu te-am mai călcat! coatele prinse în mîini, televizorul în șalele posesorului, C LD 561 Toyota punctul șoselei, iaz izul de baltă, deal din Codru cu releul, Verejeni 2, peștele din copilul care-l ține de coadă, coadă similară în satul Ratuș, han pe nume, Mîndra istoria este Basarabie cîștigată pe roți, nu cu piciorul, slugă ticăloasă sîntem, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe o lungime de peste 70 de km în condiții de relief deosebite. De multe ori, trecând cu el, pe drumul de lângă prima sa linie de înaltă tensiune spre Iași, povestea hâtru, cu umorul sau de bucovinean, aratandu-ne pe la Trei Iazuri, o casă cu o intrare boltita de la șosea ce ducea către o pivniță cândva plină: aici era o cârciuma, pe a cărei firma veche scria încă prin anul 1956: “Dai trei lei și bei cât vrei!”. Aici își mai potoleau
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93302]
-
dar noaptea, în sfîrșit, digul s-a rupt de-a binelea. Unii spun că sătenii au contribuit cu hîrlețele, alții nu spun nimic pentru că se tem. Balta Lată a luat-o la vale prin pîrîul Ghireni și a ajuns în Iazul din Jos, de fapt o pajiște imensă și inundabilă, după ce vreo trei kilometri a curs destul de gălăgios. Aici, pe islaz, s-a oprit și tot aici era paradisul pescarilor amatori. În aceste situații, peștele se poate prinde ușor cu mîna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
viguros, verde și ajungea aproape de genunchi, dar pe coasta aceea, cam lutoasă, era crescut doar de-o palmă și, pe deasupra, era și tare îngălbenit. Dealul nu urca mult, urma apoi o coborîre lină și scurtă, care dădea direct într-un iaz cu stuf. Acolo, spre seară, începea un uriaș concert de broaște care se auzea pînă în satul Ghireni, la vreo 3 km depărtare. Alături de ogorul cu porumb, pe care îl prășeau cei trei eroi, se afla o dîrjuncă semănată cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de moșia lui moș Cazacioc și nu prea valora mare lucru, așa, de unul singur. Dacă, însă, ar fi avut 11 hectare, atunci... Cînd rusnacul i-a solicitat o vizită, și-a luat nevasta și a lăsat mașina jos, la iaz, urmînd să parcurgă 6 km, pînă la bordei, pe o cărare abia vizibilă. Mohor uscat, păiuș și alte buruieni șfichiuiau frumoasele picioare ale doamnei Cepoi. Trebuia să-mi fi luat pantaloni, se tînguia întruna. Lasă și tu acum mofturile, știi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nopțile mai puțin nesuferite. O ușoară emoție, abia perceptibilă, era determinată de programul meu pentru mîine, program care va începe foarte devreme, cu mult înainte de răsăritul soarelui. Bunul meu prieten, Ștefan Covalciuc, mi-a propus o partidă de pescuit la iazul domnului Mihai Tofan, cu care convenise în amănunt un soi de înțelegere. Trecuseră vreo 15 ani de cînd am neglijat această plăcere pe care o trăiam, din cînd în cînd, prin iazurile domnului Huianu. În viața mea am acumulat o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mi-a propus o partidă de pescuit la iazul domnului Mihai Tofan, cu care convenise în amănunt un soi de înțelegere. Trecuseră vreo 15 ani de cînd am neglijat această plăcere pe care o trăiam, din cînd în cînd, prin iazurile domnului Huianu. În viața mea am acumulat o recoltă de vreo 12-13 kg de pește în total, deși am fost și prin Delta Dunării de cîteva ori. Acum, la lumina lunii, amintiri pe tema pescuitului îmi creau un fel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ochii fixați pe plutitor sau cu urechea la clopoțel. Studiind lăcomia pescarului, îi poți afla secrete ascunse, ștanțate genetic și uneori dezagreabile. Un medic ginecolog celebru, din Iași, avea de la Partid un "Liber" la pescuit, la orice oră, în orice iaz și indiferent de sezon. Omul era și un mare specialist în pescuială, cu scule adunate din lumea largă. Era dotat și cu o lăcomie greu de întîlnit. De trei patru ori pe săptămînă venea la iazul domnului Huianu și captura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
orice oră, în orice iaz și indiferent de sezon. Omul era și un mare specialist în pescuială, cu scule adunate din lumea largă. Era dotat și cu o lăcomie greu de întîlnit. De trei patru ori pe săptămînă venea la iazul domnului Huianu și captura cîte 40-50 kg de pește. Ce făcea cu atîta pește nimeni n-a reușit să dezlege această enigmă. Noi, adică eu și domnul Covalciuc cu fiul său, Bogdan, eram mai moderați, ne-am fi mulțumit și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pregătit ochelarii ca să vad peștele pe care îl vom momi cu rîma tăiată în șapte. Berea însă era rece și o bună dispoziție ne-a cuprins pe toți, încît la toată lumea i se fîlfîia de ce mai găbjeam în undițe din iaz. Deodată prind ceva în aculețul meu și constat că trag destul de greu la fir. Doamne, este mărișor tare... Visul revine imediat în mintea mea și (ce prostie!) sper la... un balaur mare, dar mare, nu glumă... Cu emoție trag de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
am oprit la spusele lui Paul de Alep, care în 1653, însoțind pe patriarhul Macarie al Antiohiei în vizită la Iași a notat: „Mănăstirea (Galata) era foarte mare și înconjurată de zid...Din Galata se vede curtea și palatul domnesc, iazul și întregul oraș cu toate mănăstirile lui.” El mai spune că înaintea coloanei din dreapta dintre pronaos și naos se află tronul lui Petru Vodă, cu un acoperământ în formă de cupolă, cu o cruce și doi vulturi. Pe peretele din fața
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
s-a găsit numai o tipsie de argint. Si singura doamna Maria, fiica răposatului Petru voievod, a mărturisit cu gura ei...câtă seamă de odăjdii și argintărie bisericească a fost...Câte sate au fost ale sfintei mănăstiri, și mori și iazuri, și vii și prisăci, s-au pustiit, și din averile și venitul care a fost...de toate a sărăcit și nu ajunge pentru hrana călugărilor...Si călugării care trăiau în acea sfântă mănăstire nu aveau teamă de Dumnezeu în inimile
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
faptul că Antonie Ruset a fost nevoit la 14 feb. 1678 (7186) să liniștească gâlceava pornită între cuvioșiile lor de la niște mori de apă. Călugării de la Galata aveau ispisoc de la Dumitrașco Cantacuzino voievod pentru un loc de moară la capul iazului domnesc din vale de gârla ce vine dinspre Balica (Frumoasa). Călugării de la Frumoasa aveau două roți de moară, dar „s-au sculat în tăria lor...să mai facă al triile roată.” Astfel, când lucrau toate cele trei mori ale Frumoasei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
domnii de dinaintea lui: „Drept aceea domniia mea...am dat...și am miluit și am întărit locul ce are a noastră sfântă mănăstire, ce se numește Balicova,...miluire de la Petre (Schiopu) voievod...Si dăm și întărim...un sat anume Ulmi cu iazuri și cu mori pe Bahlui în ținutul Hârlăului.” Un alt sat „ anume Borcești, pe apa Ciorna, cu loc de moară și cu case în ținutul Sorocăi...Acel sat au dat și au miluit Gheorghe Moghila mitropolit și Melentie Balica hatman
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
te gândești spunând asta?Mă gândesc chiar la pâra făcută de călugării de la mănăstirea Frumoasa făcută împotriva călugărilor de le Galata și Sfânta Vineri, pentru niște mori făcute „în gârla ce-au fost pioă de Silitră, care gârlă iasă din iazul morilor mănăstirii Balicăi.” - Parcă am mai vorbit noi de niște neînțelegeri de pe la 1678. - Este adevărat, mărite Spirit, dar acum suntem în 1698, la 13 aprilie (7206), când Antioh Cantemir voievod este nevoit să hotărască: „Insă când a fi apă deagiuns
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
1678. - Este adevărat, mărite Spirit, dar acum suntem în 1698, la 13 aprilie (7206), când Antioh Cantemir voievod este nevoit să hotărască: „Insă când a fi apă deagiuns să ajungă...morilor mănăstirii Balicăi celor doao roate vechi ce sânt în iazul de sus...câtă apă va prisosi...atâta să să sloboadă pe gârla Silitrei să îmble și celea două mori din gârla Silitrei ș-a Svintei Vineri ș-a Gălății. Iar când va fi apă numai la cele doao roate vechi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Iar când va fi apă numai la cele doao roate vechi a morilor Balicăi, numai acelea să îmble.” - Mai departe, domnul Antioh Cantemir le hotărăște cu tărie celor de la Galata ca nu care cumva „să sloboază” - pe ascuns - apa din iazul morilor Balicăi „pe gârlă la morile Gălății.” - Auzi colo! „Să sloboază apa pe ascuns ziua sau noaptea.” Parcă ar fi fost țara în pradă, mărite Spirit, nu alta!Am mai spus noi doar că și călugării sunt oameni...Si deci
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
împrejur, și clopotniță, și curți de piatră. Si au îndzăstrat-o, cu toate, cu veșminte, cu odoară și cu bucate, și cu robi și moșii și vii, ca pe o mănăstire deplin. Așijdere au mai făcut curți scumpe și hălășteu cu iaz la Frumoasa, să fie de primblare domnilor.” Despre cele făcute la Frumoasa de Ghica Vodă vorbește și Enache Cogălniceanu, care spune: „Iar când a fost de primăvară (1740) s-au apucat iar de casele domnești de la Frumoasa și le-au
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]