6,525 matches
-
cu Medalia Meritul Științific al Academiei Române. A primit, printre altele distincții, Premiul Institutului de Istorie și Teorie Militară al Ministerului Apărării Naționale al României. Este Cetățean de Onoare al municipiilor Galați și Cluj-Napoca, al orașelor Tg.Bujor, Slănic-Moldova, al comunei ieșene Ipatele, iar Școala nr.2 din Galați îi poartă mai nou numele. Vizibil emoționat, după slujba religioasă ținută de preotul Gicu Pătrașcu, parohul de la Biserica Sf.Haralambie,una din cele unde este ctitor, ca și la cele din cimitirul Eternitatea
BOTEZ LA BIBLIOTECA JUDETEANA V.A.URECHIA GALATI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353082_a_354411]
-
Galele Casei de discuri Electrecord i s-a decernat diploma pentru întreaga sa operă, înstelată de douăzeci și două de discuri vinil, o casetă și un CD. „Mi-am făcut bundiță nouă”, „Fata neichii”, „Sârba de la Deleni”, (Deleniul, acest așezământ ieșean căruia i se cuvine să revendice o boiereasă a cântecului folcloric moldovean, cu glas lin ca zefirul la streașina sufletului, ochi albaștri ca safirul, fluvii de gânduri și vulturi de speranțe, Maria Șalaru), „Ia mai zi-i măi fluieraș”, Merge
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
Nu de puține ori fiind împreună cu noi și Varujan Vosganian, dar numai în calitate de scriitor iubitor de Iași, aflat în bune relații (aici ar putea fi chiar un mister știută fiind natura mai degrabă cârcotașă a breslei), cu unii dintre confrații ieșeni. În toamna anului 2012 ne-am întâlnit în sediul revistei „Convorbiri Literare”, în biroul directorului Casian Maria Spiridon, cel care, împreună cu scriitorul gălățean Stelian Vicol puseseră la cale o mică sărbătorire prilejuită de intrarea lui Mario Castro Navarrete în selectul
SENSIBILITĂŢI CONGRUENTE, DINCOLO DE BARIERELE LINGVISTICE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352624_a_353953]
-
ca scop și prigonirea chilienilor refugiați aici. Avea 23 de ani în 1974, când s-a hotărât să ceară azil politic în România. Chiar de ziua mamei sale, Mario Castro Navarrete pășește pe pământ românesc. Va termina filozofia la universitatea ieșeană și, timp de 17 ani, va fi bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară din Iași. Imediat după Revoluția din 1989, Mario Castro Navarrete va fi profesor universitar la catedra de spaniolă a Universității «Al. I. Cuza» din Iași. Va crea un
SENSIBILITĂŢI CONGRUENTE, DINCOLO DE BARIERELE LINGVISTICE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352624_a_353953]
-
ei însăși, conservându-și vitalitatea și muzicalitatea ceea ce este formidabil pentru versul eminescian. (Nicoleta Dabija, Lector Univ. Dr. al Universității "Apollonia" din Iași, directorul Agenției de Presă "Info Apollonia"). Este doar una din prezentările acestui poet nu numai adoptat de ieșeni, ci și iubit și prețuit de ei, unii fiindu-i chiar prieteni cu adevărat. Dar nu despre fascinanta personalitate a lui Mario vom discuta, ci mai mult despre opera sa poetică legată de traducerile din limba română. Poate cel mai
SENSIBILITĂŢI CONGRUENTE, DINCOLO DE BARIERELE LINGVISTICE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352624_a_353953]
-
distribuitor de carte ci un filosof care a pătruns tainele lor în ani de studiu și dedicație. Mai apoi a înțeles modul nostru de a fi, cu bunele și relele lui, fiind prieten, așa cum am mai spus, cu mulți scriitori ieșeni. Iar din truda acestor ani au ieșit volumele: „Siete poetas de Iași”, Rumania, Iași, Editura Feed Back, 2011; „Din literatura chiliana contemporană”, Iași, Editura Opera Magna, 2011; „Aceasta moarte care mă învie/ trad. (Adi Cristi) Iași, Editura 24 ore, 2009
SENSIBILITĂŢI CONGRUENTE, DINCOLO DE BARIERELE LINGVISTICE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352624_a_353953]
-
DOREL SCHOR - O CARTE CU ESENȚE ȘI AROME - RONI CACIULARU: „DRAGOSTE ȘI PARFUM DE PORTOCALĂ” Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1193 din 07 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Prin anii '60 ai secolului trecut, făceam parte din subredacția ieșeană a revistei "Viața studențească" împreună cu Marin Sorescu, Mircea Radu Iacoban și Roni Caciularu - cu care, de fapt, eram coleg și la cenaclul literar „Mihai Eminescu” de la Casa de Cultură a studenților. Fiind singurul student la medicină, mi-am permis un
RONI CACIULARU: „DRAGOSTE ŞI PARFUM DE PORTOCALĂ” de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354101_a_355430]
-
1932). Devine colabo- rator la „Adevărul ”, „Cuvântul liber”, „Dimineața”, „Vremea”, „Viața literară”, „Reporter”, „Facla” ș.a. În vara anului 1933, Bogdan Amaru părăsește Bucureștiul, urmându-l pe G.M. Zamfirescu la Iași, cu gândul de a fi angajat ca actor la Naționalul ieșean. Cu toate insistențele autorului „Domnișoarei Nastasia„ și ale lui San- du Teleajen nu-și vede dorința împlinită, dar mai zăbovește în orașul de pe Copou lucrând în secretariatul revistei „Cadran„ și colaborând la ziarul local „Tot„ cu reportaje, recenzii și cronici
78 ANI DE LA MOARTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347061_a_348390]
-
lor mereu în mișcare simbolizează viața plină de neprevăzut, de situații instantanee, când trebuie să te ridici mereu de la pământ, indiferent care ți-a fost motivul coborârii. Pașii mă duc ireversibil spre acel simbol al Copoului și de mândrie al ieșenilor, teiul, secularul copac fără de seamăn ce-i poartă numele aceluiași unic poet al românilor de pretutindeni, indiferent dacă sunt ieșeni, basarabeni, bănățeni sau dobrogeni ca și mine. Teiul lui Eminescu, străjuit de câteva brâuri din platbandă groasă din metal pentru
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
indiferent care ți-a fost motivul coborârii. Pașii mă duc ireversibil spre acel simbol al Copoului și de mândrie al ieșenilor, teiul, secularul copac fără de seamăn ce-i poartă numele aceluiași unic poet al românilor de pretutindeni, indiferent dacă sunt ieșeni, basarabeni, bănățeni sau dobrogeni ca și mine. Teiul lui Eminescu, străjuit de câteva brâuri din platbandă groasă din metal pentru a-i asigura existența și siguranța, asemeni ca brâul din piele frumos ornamentat și cu franjuri multicolore purtat cu fală
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
labele puternice, având coamele lor stufoase, ridicate, gata de a-și apăra poetul fără de seamă, de orice epigon ce i-ar nega valoarea. La capătul parcului, dai de aleea ce duce spre Grădina Botanică, un alt loc de mândrie al ieșenilor, grădină ce depășește vârsta de o sută cincizeci de ani. Mai precis spus, înființată în anul 1856 de către medicul și naturalistul Atanasie Fătu, care a cumpărat acea suprafață de teren special pentru amenajarea ei. Încă de la poartă, vizitatorul este surprins
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
și engleză. Numai aceste date și ar fi arhisuficiente pentru a vă da seama de soliditatea informațională a lucrării, de profesionalismul celor care au întocmit-o și o semnează. În Cuvântul Înainte se prezintă impresionanta operă științifică a distinsului profesor ieșean, originar din Sucevenii Galațiului, reținând că dintre lucrările sale științifice peste 20 sunt priorități internaționale, lângă care putem adăuga cele 20 de cărți și monografii ce-i aparțin, îndrumarea a peste 50 de doctoranzi cărora în perioada 1981-2013 li și
UN OM DIN ALTA LUME-PROF.UNIV.DR.VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357451_a_358780]
-
17 aflându-se în perioada elaborării tezei. Vasile BURLUI , atât pe târâm didactic, metodologic cât și științific, reprezintă un valoros formator și conducător de Școală Academică, continuând la parametri superiori, oepra înaintașilor, a a unor personalități redutabile, ale medicieni stomatologice ieșene, precum profesorii universitari doctori Maria CHIRU-MOCANU-cu mare rol în formarea interdisciplinară și competitivă a discipolului Vasile BURLUI, Mircea RUSU, Gh. TIMOȘCA, A.HAIMOVICI ș.a. Aproape o pagină este ocupată cu titluri sale academice, însă titulaturile în sine sunt însă nerelevante
UN OM DIN ALTA LUME-PROF.UNIV.DR.VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357451_a_358780]
-
ales pe noi, băieții, pentru că, pe de o parte, discuțiile cu el erau o încântare, iar pe de altă parte, dacă am fi știut că nu vine, ne-am fi dus la o bere în „II-6” (cârciumile frecventate de studenții ieșeni aveau pe atunci nume de... amfiteatre sau biblioteci: „Copou” era „II-6”, „Vânătorul” era „III-10”, „Bolta Rece” era „Biblioteca Eminescu” etc.). Personal, eram surprins mai ales de curajul cu care asistentul iniția cu noi discuții libere pe diferite teme „sensibile”. La
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
face parte și din familia de valori a marelui Caragiale! - voi aminti aici: este membru al Uniunii Scriitorilor și al Uniunii Epigramiștilor din România. Președinte al „Academiei Libere PĂSTOREL”, din Iași. Director al revistei humoristice „Booklook”. Redactor coordonator la revista ieșeană de cultură „Cronica”. Redactor la revistele „Intercultural” și „Rapsodia” din Sibiu. Colaborator la revistele de cultură „Obsevatorul” din Canada, „Faleze de piatră” din Anglia, „NiramArt” - Spania, „Agero”- Germania” , precum și la „Tribuna” din Cluj-Napoca, „Ateneu” - Bacău, „ Ecouri Literare” - Vaslui, „Fereastra” - Mizil
LUMEA DE RÂSUL LUMII! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357960_a_359289]
-
donate sau cumpărate din fondurile proprii. De o importanță aparte au fost în sensul amintit, lucrările rezultate ca donație de la cele zece ediții ale Saloanelor Internaționale de Carte organizate de ASLA la Oradea între anii 1993-2002. Iată ce consemna revista ieșeana „Poezia” despre acest fenomen cultural orădean: „Ioan Țepelea este un fantast care demonstrează din 19 iunie 1992 că singura dimensiune a realității este cantitatea ei de imaginație. Nimic nu pare a rezista avântului său organizatoric și dorinței de a muta
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
Uniunii Scriitorilor din România, ai Societății Scriitorilor Români și ai Ligii Scriitorilor Români de Pretutindeni. După cuvântul de binecuvântare rostit de părintele George Oargă, ședința a fost coordonată de profesorul Sever Pop, președintele Cercului „Alexandru Macarie” al ASTREI iernuțene. Profesorul ieșean Constantin Toni Dârțu, autorul volumelor prezentate publicului, a trecut în revistă, succint, câteva dintre zecile de personalități cuprinse între pagini de carte: Î.P.S. Bartolomeu Anania, Î.P.S. Andrei Andreicuț, Î.P.S. Vasile Costin Târgovișteanu, Î.P.S Antonie Plămădeală
PENTRU TATA, STRIG PREZENT ŞI SĂRUT DRAPELUL , REPORTAJ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358090_a_359419]
-
de 15 ani, a Enciclopediei. Au mai vorbit domnii Lazăr Lădariu, redactor-șef al cotidianului „Cuvântul liber”, din Târgu-Mureș, președinte al Despărțământului Central Județean Mureș al ASTREI, care a subliniat eroismul celor căzuți la Oarba pe Mureș, elogiind efortul profesorului ieșean și, evident, personalitatea și activitatea fostului primar al Iernutului, Vasile Cornea, prezent în paginile Enciclopediei. Despre familia scriitorilor Al.Florin Țene și Titina Nica Țene, precum și despre economistul Vasile Cornea a vorbit scriitoarea Mariana Cristescu, șefa Secției Cultură și Artă
PENTRU TATA, STRIG PREZENT ŞI SĂRUT DRAPELUL , REPORTAJ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358090_a_359419]
-
aceeași editură a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, apoi „Rânduiala Sfintei Spovedanii și a Sfintei Împărtășanii”, „Părintele Paisie Duhovnicul”; în anul 1994 au fost publicate „Părintele Cleopa Duhovnicul” sau „Convorbiri cu teologi ortodocși și străini” - toate apărute la aceeași editură bisericească ieșeană, multe dintre aceste lucrări fiindu-i traduse și în limbi de circulație internațională cum ar fi: engleză, franceză sau greacă. Știind, din propria-mi experiență, că fiecare întâlnire cu Părintele Ioanichie a fost un prilej de mare înălțare sufletească și
PREA CUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358516_a_359845]
-
nr. 1223 din 07 mai 2014 Toate Articolele Autorului POMPILIU COMȘA La 70 de ani gălățeano-ieșeanul VASILE BURLUI, dincolo de omul de știință, este un mare POET Vasile BURLUI, în timpul ‘'liber'' profesor universitar doctor și întâmplător sau nu președinte al Fundației ieșene ‘'Apollonia'',în felul lui urmează ideea despre artă a lui Celibidache care nu înregistra muzica, o dirija/cânta doar. Încă de la debutul liric, el lucrează în metale grele. Pe cortex, direct. Și neapărat, în contratimp cu poeții generației sale biologice
VASILE BURLUI UN MARE POET de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350672_a_352001]
-
anii ‘90, cînd poezia a început să-și piardă treptat din combustie și autoritate, printre furii și deliruri gazetărești. Autoarea noastră n-a părăsit domeniul, ci și-a văzut de carieră în sfera Literelor, absolvind Facultatea de Filologie a Universității ieșene, secția engleză-română, în 1993, șefă de promoție (cu Diplomă de merit și media generală 10), avînd lucrarea de licență „Aspecte ale discursului poetic în poezia americană contemporană scrisă de către femei” (atenție: nu „poezia feminină”, conceptul în mod current folosit la
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
căzute Deveniră ceară pentru lumânări Bourul îngenunchease-n munte Ștefan era lacrimă pe zări. În cățuie-n tainiță prin veac Curseră oloaie fără de-ncetare Tronul Țării era mai sărac; Ștefan era-n jilț de-nsingurare. Sâmbătă, 24 august 2002 Autor, poetul ieșean Emilian MARCU Referință Bibliografică: Culese din ATLET MOLDAV , autor Emilian Marcu / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 973, Anul III, 30 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CULESE DIN ATLET MOLDAV , AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359984_a_361313]
-
complicate motive, (dintre care, nevoia organică a exprimării suferinței provocate de pierderea zeului-tată) orientarea spre latura literară a învins, a provocat debutul în chiar revista școlară „Lumina” (cu puțini ani înaintea lui Vișniec) și m-a dirijat apoi spre filologia ieșeană unde am încăput în epoca liberalizării și deci a deplinei formări culturale dar și a experienței cenacliere într-un mediu înalt cultural și exigent șlefuitor. Repartiția la Muzeul Eminescu din Ipotești pentru care am renunțat la varianta existențială bucureșteană a
TAINA SCRISULUI (20) – O LINIE DE DESTIN de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359955_a_361284]
-
personalitatea unei creatoare de prim rang încă insuficient cunoscută. Primind cu autograf cărțile sale de proză reeditate de curând, Drumul spre Ombria, Cosânzenii și Amur, și apoi cartea de poeme Pomii cei tineri, încă neuscată de cerneala tipografică a editurii ieșene, cunoscând deja cartea In căutarea Magdei Isanos și website-ul acestei familiei literare, citind constant revista „Ferestre” editată de aceeași neobosită creatoare și totodată detectiv, am avut acces la quasi-totalitatea surselor de cunoaștere a acestei poete. Cantitatea de informații depășeșete posibiltatea
RECONSTITUIND PORTRETUL UNEI MARI POETE – MAGDA ISANOS de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359957_a_361286]
-
aceeași editură a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, apoi „Rânduiala Sfintei Spovedanii și a Sfintei Împărtășanii”, „Părintele Paisie Duhovnicul”; în anul 1994 au fost publicate „Părintele Cleopa Duhovnicul” sau „Convorbiri cu teologi ortodocși și străini” - toate apărute la aceeași editură bisericească ieșeană, multe dintre aceste lucrări fiindu-i traduse și în limbi de circulație internațională cum ar fi: engleză, franceză sau greacă. Știind, din propria-mi experiență, că fiecare întâlnire cu Părintele Ioanichie a fost un prilej de mare înălțare sufletească și
PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359572_a_360901]