1,506 matches
-
pentru Apărarea Drepturilor Omului în România cu sediul la Paris (afiliata la Fédération Internaționale des Droits de l’Homme), căreia i-a fost constant purtător de cuvânt și în ultimii ani vicepreședinte. A fost un apropiat al Monicăi Lovinescu, Virgil Ierunca, Vlad Georgescu, Paul Goma și al altor militanți ai exilului românesc. Colaborările lui la postul de radio Europa Liberă s-au remarcat prin seriozitatea aparte a documentarii. A fost membru fondator al operațiunii Villages Roumains (1988-), importanța pentru formarea unei
Mihnea Berindei () [Corola-website/Science/325438_a_326767]
-
pădurilor vasluiene (...) cu desimile ei înfricoșate, cu râpile țesute de spinării și străpunse numai de dihănii prin tuneluri șerpuite; cu meandrele pârâului Borzei, cu tăurile mistreților, cu poienile căprioarelor, cu refugiile celor din urmă castori și a celor din urmă ierunci și cucoși sălbatici”". Propunerea nu are la bază doar prietenia, ci vine mai ales din convingerea că din lemnul Borzei "„se pot scoate multe milioane”". Sosit la Necșeni în 24 iunie 1927, Bernard reușește să-l convingă pe prinț să
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
cârn ("Barbastella barbastellus"), Liliac de apăliliac de apă ("Myotis daubentonii"), liliac de amurg ("Pipistrellus pipistrelus"), liliacul cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliac urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări: cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
păsărilor sălbatice) semnalate în arealul parcului: acvilă ("Aquila pomarina"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), corb ("Corvus corax"), striga ("Tyto alba"), huhurezul mic ("Strix aluco"), cojoaica de pădure ("Certhia familiaris"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), șorecarul comun ("Buteo buteo") ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), viespar ("Pernis apivorus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), pițigoiul sur ("Parus palustris
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes"), viezure ("Meles meles") sau dihor ("Mustela putorius"). Păsările sunt prezente cu specii de: corb ("Corvus corax"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), mierla ("Turdus merula"), codobatura ("Motacilla albă"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), pițigoi-de-brădet ("Parus ater"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), fazan ("Phasianus colchicus"), sturz ("Turdus pilaris"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco vespertinus"), sau aușel ("Regulus regulus"). Reptile și amfibieni: gușter ("Lacerta viridis"), vipera
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
Soldanella hungarica"). Fauna este una caracteristică zonelor înalte ale Carpaților Orientali, alcătuită din mamifere, păsări și insecte, cu specii de cerb ("Cervus elaphus"), mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), corb, ("Corvus corax"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), ieruncă ("Tetrasts bonasia"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), mierlă ("Turdus merula"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-munte ("Tringa hypoleucos"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult
Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu () [Corola-website/Science/324824_a_326153]
-
și "Directivă 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice): acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), cocos de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), ierunca ("Tetrasts bonasia"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), soim călător ("Falco peregrinus"), barza albă ("Ciconia ciconia"), barza neagră ("Ciconia nigra"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), mierla ("Turdus merula"), codobatura ("Motacilla albă"), fluierar-de-munte ("Tringa hypoleucos"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
În pădurile buzoiene se întâlnește frecvent cerbul, alături de porci mistreți, veverițe, rași, jderi. Pe potecile cele mai întunecate sau în zmeurișuri poate fi întâlnit ursul brun carpatic, la care se adaugă lupul, vulpea, iepurele, șoarecele de pădure, precum și numeroase păsări(ieruncile, cocosul de munte, mierlele, privighetori, ciocănitoarea și unele specii de vulturi). În arealul subetajului gorunului sunt frecvente specii de animale existente și în subetajele anterioare , după cum unele provin din stepa și silvostepa. Numeroase sunt speciile de păsări (mierla, sturzul, potârnichea
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
nuvelei Un om mare. Îngrozitor de prost scrisă. Dar mă încântă întunecatul ei umor”. Varianta finală a nuvelei a fost publicată pentru prima dată în numărul din noiembrie 1948 al revistei literare "Luceafărul", publicată la Paris de Mircea Eliade și Virgil Ierunca. Nuvela a fost publicată în anul 1963 în volumul "Nuvele", tipărit de Cercul de Studii «Destin» din Madrid (condus de George Uscătescu, profesor de filozofie la Universitatea Complutense din Madrid) în cadrul unei colecții de scrieri publicate de personalități românești proeminente
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
anul 1966 în "Ființa românească", revistă de cultură editată de Fundația Regală Universitară Carol I din Paris (Franța), anul IV, nr. 4, pp. 71-94. Comitetul de redacție al revistei era format la acel moment din Mircea Eliade, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Emil Turdeanu și Virgil Veniamin. Ca urmare a faptului că, după cel de-al Doilea Război Mondial, opera literară a lui Mircea Eliade a fost interzisă la publicare timp de peste două decenii de către autoritățile regimului comunist, nuvela „Podul” a fost
Podul (nuvelă) () [Corola-website/Science/327228_a_328557]
-
uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), bufniță ("Bubo bubo"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), caprimulg (Caprimulgus europaeus), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), cristei-de-câmp
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
a IUCN), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder ("Martes martes"), râs ("Lynx lynx"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"); Păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), șoim călător ("Falco peregrinus"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuță ("Corvus monedula"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
păsări migratoare, de pasaj sau sedentare enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Printre păsările protejate semnalate în arealul sitului se află exemplare de: caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar ("Ficedula parva"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus", specie aflată pe lista roșie a IUCN), ciocârlie-de-pădure ("Lullula
Măgura Odobești (sit SPA) () [Corola-website/Science/330384_a_331713]
-
liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul urecheat cenușiu ("Plecotus austriacus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări protejate, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice): ieruncă ("Tetrastes bonasia"), cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), șoim călător ("Falco peregrinus"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuță ("Corvus monedula"), porumbel gulerat ("Columba
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Nyctalus noctula"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări cu specii de: acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar ("Buteo buteo"), cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), cocoș de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), ieruncă ("Tetrasts bonasia"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), mierlă ("Turdus merula"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-munte ("Tringa hypoleucos"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), scatiu ("Carduelis spinus"), pițigoi-de-brădet ("Parus ater"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
de: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), hermelină ("Mustela erminea"); Păsări protejate prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice): ieruncă ("Tetrastes bonasia"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), buhă ("Bubo bubo"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), ciocănitoarea neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"). Printre raritățile floristice semnalate
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
liliac mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări: protejate prin "Directivă CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directivă 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice): acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), buha ("Bubo bubo"), forfecuța ("Loxia curvirostra"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), cojoaica de pădure ("Certhia familiaris"); Reptile și amfibieni: șopârla
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
în martie 1959, după cum menționează însuși autorul la sfârșitul scrierii. Eliade intenționa să scrie și „La țigănci”, dar a amânat redactarea acestei nuvele până în vară. Autorul a distribuit câteva exemplare ale nuvelei unor prieteni, printre care Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, care au formulat unele obiecții cu privire la sfârșitul prea banal al nuvelei. Eliade a făcut unele retușuri potrivit sugestiilor primilor săi cititori, după cum menționează într-o însemnare din "Jurnalul inedit", datată 23 iulie 1959: „Recitesc Ghicitor în pietre și-mi dau
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]
-
formulat unele obiecții cu privire la sfârșitul prea banal al nuvelei. Eliade a făcut unele retușuri potrivit sugestiilor primilor săi cititori, după cum menționează într-o însemnare din "Jurnalul inedit", datată 23 iulie 1959: „Recitesc Ghicitor în pietre și-mi dau seama că Ieruncii aveau dreptate: ultima parte a nuvelei, adică după ce Emanuel întâlnește pe Adina la bar - se desfășoară pe alt plan, atmosfera de «mister» dispare dintrodată. Acțiunea și personajele acestor pagini aparțin unui univers literar care ar putea fi al oricui alt
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]
-
și am transcris nuvela - și nu mi-am dat seama de «căderea» ultimei părți”. Varianta finală a nuvelei a apărut pentru prima dată în numărul din noiembrie 1948 al revistei literare "Luceafărul", publicată la Paris de Mircea Eliade și Virgil Ierunca. Nuvela a fost publicată pentru prima dată în anul 1963 în volumul "Nuvele", tipărit de Cercul de Studii «Destin» din Madrid (condus de George Uscătescu, profesor de filozofie la Universitatea Complutense din Madrid) în cadrul unei colecții de scrieri publicate de
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]
-
Ioan Petru Culianu, unul dintre discipolii cei mai apropiați ai lui Eliade, a afirmat într-un text publicat în numărul special (48-49, noiembrie 1986) dedicat savantului al periodicului "Limite", revistă culturală românească ce apărea la Paris sub îndrumarea lui Virgil Ierunca, că Mircea Eliade i-a spus de mai multe ori că „lumea este un camuflaj, că e plină de semne care trebuie descifrate cu răbdarea unui ghicitor în pietre”. Culianu considera că apelul la divinație stă la baza descifrării procedeului
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]
-
anul XXXVI, nr. 1, 8-14 ianuarie 2003.</ref> Prima sa publicare a avut loc în numărul inaugural (caietul nr. 1/1973) al revistei "Ethos" din Paris (Franța), ce a apărut în anul 1973 sub redacția lui Ioan Cușa și Virgil Ierunca. Ea a fost inclusă, alături de alte nuvele scrise de Mircea Eliade după 1967 și publicate în diferite reviste sau broșuri din străinătate, în volumul "În curte la Dionis" (pp. 133-188), tipărit în anul 1977 de Editura Caietele Inorogului din Paris
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
Lynx lynx"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes crucigera"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), liliac mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros hipposideros"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul comun ("Myotis myotis"); Păsări: cocos de munte ("Tetrao urogallus"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare pestrița mare ("Dendrocopus major"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), rândunica ("Tachycineta
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
în Prut, o vânătoare de gâște sălbatice în stufurile și bălțile de pe ostrovul Dranova, o vânătoare de iepuri pe dealurile de la Zahorna, o vânătoare de vulpi în văile Racovei, o vânătoare de prepelițe pe dealul Popricanilor sau o vânătoare de ierunci în munții Stânișoarei. Unele povestiri sunt amuzante precum descrierea încercărilor nereușite ale lui Tiberiu Voișel de a împușca un iepure după ce se lăudase anterior că nu ratează nici un foc, în timp ce altele sunt duioase, în special cele referitoare la câinii de
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]