2,423 matches
-
tulbură ci fiindcă este altfel, este fantomaticul ce deschide conflicte în fiecare dintre noi, este acela care spune că viața nu trebuie doar vizitată, precum am fi în căutarea ei, viața este ea însăși în noi prin prin frumos și iluzoriu... restul este materia vieții, ea însă pare mai mult decât oricând, starea de a fi om, de a te reformula... Tudor Istodor Răzvan și Alexandra Lefter Cri-Cri Un film poematic ce deschide spre reflexivă analiză tema căutătorului de ideal, o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
amintire extraordinară, iar ciocnirile și greșelile au fost uitate. Grupul celor Zece poate fi considerat un element care a participat, alături de alte elemente, la o schimbare de "mentalitate", de sistem de gîndire, dar a-i defini precis influența pare destul de iluzoriu. Se poate, totuși, constata că au avut mult succes cărțile scrise de mai mulți dintre membrii grupului și că acestea au acționat, poate, în calitate de "factori conditionanți", care acționează mai puțin în calitate de cauze decît de "circumstanțe favorabile"160. Joël de Rosnay
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
o produc și pe care noi o numim poetică [...] Universul poetic astfel definit prezintă mari analogii cu ceea ce putem presupune despre universul visului.“ Universul poetic imaginează o lume lăuntrică fără corespondent în realitate, creează un spațiu interior și o durată iluzorie ce ființează numai prin cuvintele poetice care le numesc și le fac să existe. Imaginarul poetic este, așadar, autonom în raport cu realitatea, există numai în lumea semantică a textului, este construit pe repere spațiotem porale psihice (chiar și atunci când creează iluzia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
verbe la persoana a doua (Nu vezi?); verbe la modul imperativ - Taci. 5. Prin metafora himerei se sugerează ideea că teatrul este ficțiune cu un asemenea impact asupra spectatorului, încât numai când totul ia sfârșit spectatorul conștien ti zează caracterul iluzoriu al „realității“ scenice. 6. În scena citată, caracterizarea indirectă vizează numele eroilor (dramaturgul Samuel Beckett și personajul absent din piesa Așteptândul pe Godot), comportamentul, gestica, mimica precizate în didascalii (Godot: Pe umărul lui Samuel Beckett/Smiorcăinduse); de asemenea, trăsăturile de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
abstracte ale "gândirii pure"116 (pentru ei legile există din capul locului și sunt recunoscute ca atare, nu "devin", ca la Hegel, spre a relua o trimitere anterioară vezi supra nota 47). Ei admit astfel o existență transcendentă, pilduitoare pentru iluzoria lume a simțurilor: " Gândind în acest spirit, filozofii au dublat lumea fenomenelor, lumea imperfectă, sensibilă, cu o lume perfectă, inteligibilă", astfel încât "<<ontologia trecută>> a proclamat lipsa de ființă sau desființarea" realului în toată diversitatea sa117. La Hegel, separarea dintre cele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
instituțiilor acestuia asupra majorității civilor; civili care și-au cedat puterile politicienilor pe baza principiului reprezentării. Cum a fost posibil ca filosofiile occidentale ale libertății și puterii să conducă la formarea unor state totalitare în secolul XX? Prin această ofertă iluzorie a statului-națiune, în același timp stat politic și stat disciplinar, stat de diplomație și stat de poliție, s-a putut cristaliza un fel de mișcare socialistă, socialismul din secolul al XIX-lea. Acel socialism s-a pronunțat pentru control și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
este valabilă, iar discursul trebuie să se adapteze realității dure. Toată această situație se explică prin politica și practica duse anterior precum și, mai general, prin inserția fiecărei clase muncitorești în societatea țării respective. Dacă acceptăm o asemenea ipoteză, atunci devine iluzoriu să ne mai întrebăm dacă o altă politică a Internaționalei ar fi fost posibilă: în 1914, cărțile erau deja făcute și ceea ce la prima vedere pare de necrezut va deveni ușor de înțeles 9. Conform cu cele afirmate de G. Haupt
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
ultimul moment, guvernele aliate refuză delegaților pașapoartele de plecare; ei împiedică astfel lucrările conferinței, exprimîndu-și voința de a continua războiul pînă la victorie 16. De acum înainte, participarea Internaționalei a II-a la orice formă eficace de activitate diplomatică devine iluzorie. La fel ca și în 1914, ea nu emite nici un protest, evitînd astfel un nou eșec, aproape la fel de grav ca cel suferit în urmă cu trei ani: mai mult ca niciodată, socialismul internațional este condamnat să asiste neputincios la măcel
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
nouă examinare a situației". Dar, după ce au reafirmat sprijinul total acordat clasei muncitoare spaniole, aceste două organizații (ISM și FSI) se văd acum incapabile să pronunțe vreun cuvînt de ordine, concret, pentru a face față situației. În ciuda caracterului său din ce în ce mai iluzoriu, politica de neintervenție nu a fost nici o clipă pusă în discuție, chiar dacă, în fapt, ea reprezintă un obstacol în fața solidarității față de republicanii spanioli: ea îi privează de sprijinul armat care le-ar fi fost indispensabil în momentul în care Germania
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
ordinare. Administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului și ai consiliului de supraveghere, precum și cenzorii societății nu pot fi titulari de acțiuni cu dividend prioritar fără drept de vot. Pentru ca dreptul la dividende al unora dintre acționarii unei societăți să nu devină iluzoriu legiuitorul a instituit un sistem de protecție reciprocă a drepturilor diferitelor categorii de acționari. Astfel, art. 116 din L.S.C. prevede că hotărârea unei adunări generale de a modifica drepturile sau obligațiile referitoare la o categorie de acțiuni nu produce efecte
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
ordinare. Administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului și ai consiliului de supraveghere, precum și cenzorii societății nu pot fi titulari de acțiuni cu dividend prioritar fără drept de vot. Pentru ca dreptul la dividende al unora dintre acționarii unei societăți să nu devină iluzoriu legiuitorul a instituit un sistem de protecție reciprocă a drepturilor diferitelor categorii de acționari. Astfel, art. 116 din L.S.C. prevede că hotărârea unei adunări generale de a modifica drepturile sau obligațiile referitoare la o categorie de acțiuni nu produce efecte
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
omul este înconjurat de lucruri efemere și trebuie să facă apel la rațiune, să înțeleagă faptul că poate privi doar "masca fericirii". Numai așa, acceptând "curgerea" firească a lucrurilor, conștient că fericirea ține o clipă, omul poate evita dezamăgirea, aspectele iluzorii: "Ce din moartea ei se naște/ Și o clipă ține poate;/ Pentru cine o cunoaște/ Toate-s vechi și nouă toate" ( Strofa a treia) Valorifcând ideea schopenhaueriană a prezentului etern, cu cele două aspecte, trecutul și viitorul, poetul invită la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un inadaptat superior, într-o lume care nu poate fi perfectă și efectul se întoarce dureros asupra eroului. În curând va trăi o altă dramă: drama războiului. Eroul credea că nefăcând politică, nu va fi implicat. Dar independența lui este iluzorie. Beneficiul, pe care îl încasează de la unchiul său, provine din vânzarea obuzelor pe care nemții le folosesc împotriva armatei române. Ștefan Gheorghidiu este mobilizat la izbucnirea războiului și trimis să lupte în linia întâi. Pentru el începe întâia noapte de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lui Gelu Ruscanu vizează "un ideal, gândit ca etern și pur, static în perfecțiunea lui astrală" (Elena Zaharia Filipaș). Suflete tari În timp ce protagonistul Gelu Ruscanu din Jocul ielelor era obsedat de dreptatea absolută, Andrei Pietraru din piesa Suflete tari aspiră iluzoriu spre iubirea absolută. De data aceasta, drama se consumă la nivelul propriei subiectivități și în final eroul eșuează. Suflete tari se vrea o replică la opera lui Stendhal, unde Julien Sorel o seduce pe doamna de la Mâle. Provenind dintr-o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
domnește și stăpânește tărâmul realității este Efimița; ea se scoală și se uită la ceas. Douăspce trecute este ora de cumpănă între emisfera veghii și cea a somnului. Leonida pare a tânji după siguranța timpului real, amețit de viteza celui iluzoriu - Vezi dumneata cum trece vreme cu vorba -, în timp ce Efimița dorește să mai întârzie sub fascinația iluziei - Ei! Cum le spui dumneata, să tot stai s-asculți; ca dumneata, bobocule, mai rar cineva. 3.4. Gazeta - cheia dramei Așa cum am mai
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
tentativă de evadare din această realitate alterată, constituită din aliajul extrem de puternic de real și oniric, de fapt. Fugă de pe moșia campestra și revenirea în spațiul citadin, regăsit la fel de sumbru că odinioară, nu face altceva decât să-i ofere o iluzorie senzație că a scăpat de obsesie. Mai mult, se readâncește în viciul pe care îl vede, iarăși, ca pe o metodă eficace de uitare, de cufundare într-un astfel binefăcător, desi halucinant, joc al destinului: Scos din viața firească, mă
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
un macroteatru, adevărul este, poate, dincolo de lume, la trezirea din acest vis care este viața (după Calderón) sau la trezirea din ațipirea provizorie care, după Leibniz, este moartea. Astfel, fastul lumesc al teatrului, ce poartă în sine conștiința propriului caracter iluzoriu, pregătește asceza poetului mistic (¿Ques es la vida? Una ilusion,/ Una sombra, una ficcion, / Y el mayor bien es pequeño; / Que toda la vida es sueño; / Y los sueños son"Calderón, Teatro// Ce este viața? O iluzie?/ O umbră, o
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Că "Celestina literară", îi facem prieteni pe Cioran și Sábato, apropiindu-ne, astfel, de concepția lui Nietzsche, care vedea o legătură strânsă între filosof și scriitor. Scriitorul este văzut de filosoful german că un iubitor al formei, "un alchimist al iluzoriului", un țesător de ficțiuni așa îi vedea Platon pe poeți, de aceea a și propus expulzarea lor din cetate -, în timp ce filosoful înseamnă înțelepciunea, căci negociază cu idei și concepte și are ca obiectiv căutarea adevărului. Din această perspectivă, este "mai
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
deosebit de ascunse sau la oamenii cei mai umili."74 Cioran nu are speranța, nu se lasă ademenit de iluzia că viața ar fi și altceva decât așteptarea morții, iar revelarea simbiozei viață-moarte nu face decât să-i accentueze sentimentul de iluzoriu și fragilitate a vieții: Dacă stau și mă gândesc la momentele vieții mele, oricare ar fi ele, la cele mai agitate, ca și la cele mai neutre, ce a mai rămas din ele și ce diferența mai există acum între
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
prezență a morții în structura vieții induce sentimentul de neant în ființare, lucru dovedit de frica de moarte; în timp ce pentru Cioran imanenta morții în viață este un semn al triumfului final al neantului asupra vieții, credința în eternitate dovedindu-se iluzorie, Sábato, chiar si in conștientizarea morții, are speranța că "dincolo mai e ceva", chiar dacă unele din personajele sale radiografiază viață prin moarte, în maniera de care vorbește Sylvie Jadeau: "Nimic nu va mai putea de acum înainte să reabiliteze în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
rațiunea nu le are în vedere"13. Filosofia este zadarnica, spune Cioran, definițiile date de ea sunt numai o fațadă, un rezultat al disperării omului în fața neantului. Lucrurile sunt înșelătoare pentru că sunt raportate ori la simțuri, care pot să fie iluzorii, ori la rațiune, care, prin logică internă, poate da greș, conceptele pe care le folosește nefiind operante. "Orgoliul filosofic e cel mai stupid dintre toate. Dacă printr-o minune oamenii ar adopta cândva toleranță, singurii care n-o vor dori
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
chiar contradictorii în anumite privințe. Drept urmare, una dintre cele mai probabile concluzii la care ar putea ajunge lectorii acestei lucrări este aceea că speranța de a descoperi un posibil nucleu de idei necontroversate despre dreptate în distribuția îngrijirii medicale este iluzorie. Această concluzie ar fi, în opinia mea, greșită. O analiză atentă a celor trei idealuri ale dreptății în sănătate conduce la concluzia opusă: pe lângă numeroasele divergențe, între filosofii contemporani ai dreptății în distribuția serviciilor de îngrijire medicală există și un
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Orientările pe care le apără comuniștii chinezi se află totuși la polul opus față de cele italiene. PCC-ul este foarte reticent față de coexistența pașnică, în timp ce PCI o consideră ca pe un demers pozitiv în relațiile internaționale. Mao Tze Tung consideră iluzorie calea pașnică spre socialism, cale ce este chiar cea aleasă de Togliatti. Comuniștii chinezi vor centralizarea mișcării comuniste internaționale, în timp ce italienii doresc o descentralizare. Asupra marilor chestiuni, PCI apare în acord cu PCUS. Este însă consecvent cu sine. Autonomia și
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
coborî și a reuni. Plecând de la aceste considerente, putem observa influența teoriei heraclitiene asupra concepției lui Durand. Astfel, antropologul francez împărtășește teoria filosofului grec presocratic conform căreia orice schimbare este reală, stabilitatea sau ceea ce în mod normal numim realitate fiind iluzorie. În acest context, abordarea transdisciplinară pe care o propun pentru textul blecherian își are rădăcini adânci în ideea heracliteană ,,totul curge, nimic nu rămâne neschimbat". Personajul blecherian va experimenta atâtea ,,niveluri de realitate" câte schimbări ale lumii va percepe mintea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
indiferent că narează la persoana I sau a III-a, să contureze o ,,psihologie a infirmului"143. Infirmitatea adevărată a personajului constă însă în incapacitatea acestuia de a-și schimba identitatea. Soluția pe care Blecher o găsește este proiectarea lumilor iluzorii unde poate fi absolut tot ceea ce-și dorește: Câteodată vroiam să fiu câine, să privesc lumea aceea udă din perspectiva oblică a animalelor, de jos în sus, întorcând capul. Să merg mai aproape de pământ, cu privirile fixate în el
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]